Page 45 - 1897-11

1
MsţiM, „Gazeta’ iese în Hî-care ii.
si Tumcnai ADonamente pentru Anstro-tJngaria:
Sysşrjv mm K*. 33, Po un an 12 fl.. pe şeso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
3otiaoă aofeMC'OT.v» aa »i
a&i»®ss. — ftasroasg&w am m N-rii de Duminecii 2 3. pe an.
".irmof Pentru România si străinătate;
iBBEHAtE oo pnar.Bso la AJml- Po un an 40 franol, po şbso
aietraţlunoin Braşov şi i* m* luni 20 fr., pe trei luni 10 Ir.
W.ăt6role Blrnsr! du antiMOlurl: N-rii de Duminecă 8 franoi.
Îşi Viona: X. Cute, .‘/Munci
SshaUk, PMdolf Xoss», A. tbptlik» Se prenumără la tote ofloioie
Sfaokfolgoj; Anton Ovpalik, J. poştale din întru şi din atarâ
Dar,turn-, In Budapesta : A. V. şi la dd. aoieocori.
(h>ldbergmrg, Xckiitin Bemat: în ligamentul pentru Brasor
£hiouroaoi: igonce ctavas, flu<v* administraţiunea, piaţa mare,
dnrsoie de Sanmanie; în Ham- tdrgul Inului Nr. 30 etagiu
bai'^: Earoiyi <t Usbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Pruţul IrusrJIunMnr: o jaiiă
seirmond po o ooidnâ 3 at, ţji Cu dusul în casă: Pe un an
50or. îimbîu oontvn o publi­ A 1 T T J L Xd22. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
ci 8>;n. Publicări mai deso după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
larii» şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Eaolamo po puţina a 6-n o tele cât şi inserţiunile sunt
sori» 10 or. a6u 60 bani. a se plăti înainte.
Nr. 254. Braşov, Sâmbătă 15 (27) Noemvre 1897.

Catastrofa parlamentarismului facă posibilă votarea pactului pro- JPt'oiectul de lege pentru maghia- nită păruălă între deputaţii din ambele ta
visoriu, se ivi necesitatea, ca presi­ risarea numelor de localităţi a fost bere combatante.
austriac.
diul şi majoritatea camerei să ia presentat alaltăerî pe biuroul camerei din Este imposibil a vă da o iconă şi nu­
Soirile, ce le primim a<}î din măsuri escepţionale faţă cu obstruc- partea ministrului ung. de interne Perczel. mai aproximativ fidelă de cele ce s’au pe­
Yiena sunt de-o extraordinară gra­ ţiunea neînduplecată a Nemţilor, c& E oaraoteristio raportul ce l’a făout cu trecut în acestă şedinţă. Mă voiu sili însă
vitate. S’au petrecut în parlamentul a fost estineă cu totă vehemenţa şi privire la acest proieot oomisiunea, căreia a vă da cel puţin câteva schiţe marcante,
de-acolo erî şi alaltăerî lucruri, cari asupra cestiunei pactului. i-a fost dat spre studiare. S9 vede, că cu cari să ilustreze acest non plus ultra de ob­
întrec chiar aşteptările cele mai Nemţii au voit să forţeze cu intenţiunea vădită de-a' mulcomi spiritele strucţiune cu păruălă.
pessimiste.f orî-ce chip retragerea fatalelor or­ agitate, oomisiunea a ţinut să aooentueza, Obstrueţioniştii nemţi, se observa, erau
Cu tdtă obstructiunea Germani­ donanţe de limbă, ori demisionarea că disposiţiumle proiectului nu oonţin vre-o deja la începutul şedinţii într’o iritaţiune
lor, nimeni nu s’a aşteptat la eveni­ cabinetului Badeni; der tocmai prin estindere a ceroului de influinţă al guver­ estraordinară. Ei înţeleseseră adecă, că ma­
mente atât de fatale pentru parla­ vehemenţa extra-ordinară, ce au da- nului, deore-ce sohimbarea de oomune şi joritatea a croit împreună cu presidiul un
mentarismul din Austria, ca cele de t’o acţiunei lor obstrucţioniste ei. au după praxa de până aoum a aparţinut mi­ plan pentru a trage o dungă peste soco-
erî, când presidiul şi majoritatea, făcut, de-ocamdată cel puţin, impo­ nistrului de interne. Mai aocentueză rapor­ tela oposiţiei, făcând imposibile votările
din causa atitudinei apr6pe revolu­ sibilă demisionarea lui Badeni, pe tul comisiunei, oă ministrul de interne a nominale la fiă-care din petiţiunile înain­
ţionare a obstrucţioniştilor germani, care cordna nu-1 pdte lăsa să se re­ deolarat într’o şedinţă a acelei oomisiunî, tate camerei.
s’au v§4ut îndemnaţi a procede în- tragă tocmai în împrejurările actuale, că la stabilirea numelor va ţină semă de a După vre-o şese votări de aceste,
tr’un mod cu totul neobicînuit în în faţa oposiţiunei estreme germane oonserva acele nume de looalităţl, oarî sunt cehul tinăr Dr. Dyck ceru cuvântul relativ
analele parlamentarismului. şi când el, gu întreg guvernul, se de valăre istorioă. Asta atâta însâmnâ, cât la petiţiunl. Nemţii simţiră îndată, că vrea
Din Berlin se telegrafieză, că pdte răzima pe o majoritate com­ nimio. E vorba de maghiansarea în massă să vină cu propunerea plănuită şi începură
(ţiarul „Vossische Zeitung" numesce pactă. a tuturor numelor de looalităţî şi de-a în- a face sgomot mare, vrând a-1 împedeca să
cele petrecute în şedinţa de erî a troduoe cu forţa aceste nume maghiarisate vorbâscă. In mijlocul acestui sgomot, Dr.
Der nici guvernul nu pdte la
camerei deputaţilor din Yiena catas­ şi în scăle, în cărţile didaotioe şi în tăte Dyck propuse, ca dintre 56 petiţiunl în
rendul său să recomande cordnei di­
trofa parlamentarismului austriac. oficilie publioe. contra ordonanţelor de limbă, cari sunt
solvarea parlamentului, când în in­
F6ia germană p6te se aibă drep­ tote de acelaşi cuprins, să se cetescă nu­
teresul organisaţiei dualiste a mo-
tate. In tot caşul, dela ceea ce s’a mai una, după care să fiă apoi t6te formal
narchiei e silit a face cu orî-ce chip
jucat erî înaintea „Reichsrath“-ului Furia Ungurilor în contra Sa­ resolvate; cere să se voteze asupra propu­
să se voteze pactul provisoric pe un
până la o adevărată catastrofă nu şilor. Mişcarea, ce s’a pornit între Saşii nerii sale în sensul §-lui 71 din regula­
an, ca să nu se provdce altă catas­
mai este, decât numai un pas. din Ardeal din oausa proieotului de lege ment fără desbatere.
trofă şi mai mare.
Obstrucţiune s’a mai vecjut şi pentru maghiarisarea numelor a scos ărăşî Intr’aoeea mulţi deputaţi ai stângei
în „Reichsrath", ca şi în alte par­ De aci s’a născut critica situa- din ţîţin) pe şoviniştii maghiari. Foile un- germane încunjurară tribuna preşedintelui,
lamente şi când ea a luat dimen­ ţiă de faţă, care în adevăr se înfă- gureşei găsesc, ca de obioeiQ oând e vorba oerând mereu cuvântul şi strigând, că se
siuni îngrijitore ’i s’a pus capăt seu ţişezâ cu întroducerea unei ere re­ de nemaghiari, că mişcarea Saşilor tinde violentâză regulamentul oamerei. Dr. Gross,
prin amânare, ca cea de astă-pri- acţionare, sub un guvern, care stă îna- n de-a dreptul în contra statului maghiar şi a german progresist, cjioe, oă propunerea lui
u
măvară, seu prin disolvarea parla­ fară de parlament, eră, ce sămănă integrităţii sale . „Egyetârtâs" într’un arti- Dyok este neadmisibilă, căci o cumulare a
mentului. mult ca o catastrofă a parlamenta­ oul vehement ameninţă pe Saşi asigurân- propunerilor nu e permisă; la petiţiunile
In caşul de faţă însă, după re­ rismului austriac, cum a indicat fdia du-i, oă „mai ourend li-sa va frânge gâtul, diferite au drept să vorbâscă diferiţi depu­
deschiderea parlamentului în tomna, berlinesă. decât oa din causa strigătelor lor să se taţi şi s’au şi anunţat. Cere să se voteze deo­
olatiue din loc un singur stâlp al edificiu­
n’a mai putut fi vorba nici de una nici Evenimentele din Yiena însă sebit asupra unei petiţiunl, eventual să se
u
de alta pe câtă vreme era la ordinea îşi au grava lor importanţă şi pen­ lui, ce se numesce Ungaria . Articulul lui deschidă desbaterea şi să se dea cuvântul.
cjilei cestiunea prelungirei proviso- tru stările din statul dualist ungar, „Egyetârtâs" peste tot e plin de cea mai Dr. Pferscbe cere cuvântul la petiţiunl şi
rice a pactului dualist, care trebuia importanţă, ce se esprimă în cuvin­ sălbatică furiă în contra Saşilor. refusându-i-se protestâză oontra prooederii.
neapărat să se facă într’un termin tele, cu care o fdiă maghiară ca- Cehii tineri replică, că se perde numai tim­
dat pănă la finea anului, şi încă, racterisăză situaţiunea de ac|î 4i’ pul, âr din tabăra obstrucţionistă li-se
din causa reclamaţiunilor Ungariei, cend: „Palma, ce a primit’o Wolf Obstrucţiune şi păruelă. strigă: „Domnii şi-au căpătat bacşişul, de
pe cale parlamentară. dela Cehii tineri, ni-s’a dat nouă, aceea vor acum să-şi faoă ou grabă slujba".
In acestă stare silită, în care se Ungurilor, şi puterea evenimentelor Din camera austriacă. Dr. Pfersobe şi alţii oer mereu votare no­
afla corona şi guvernul, este a se este, care ni-a croit’o!“ Y i e n a , 24 Noemvre 1897. minală separată la fiă-care petiţiă. Se nasc
căuta însemnătatea gravă a crisei Şedinţa de adî a întrecut pe tote în un şir de confliote verbale mai ales între
parlamentare, căci pentru ca să se scandaluri şi s’a sfirşit cu o nemai pome­ gălăgioşii din stânga estremâ germană

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ peşă din Lyon, care anuDţa sosirea â 40.000 tele Charles de Labedoyere. Puţin timp strigă trâiâsoă împăratul şi plâcă ou furie
soldaţi, âr generalul publica trupelor sori- după aceea sosi şi generalul Yilliers ou duoend vulturul oe strălucea în sdre pe o
sorea comandantelui Delessart, în care aoesta brigada sa oonstătătâre din regimentele 7 orângă de saloiă.
laudă atitudinea trupelor sale, oarî împre­ şi ll de linie şi se opri pe piaţa de arme, Primind Marohand prin un adjutant
Intrarea Ini Napoleon în Grenoble
jurări produseră 6re-oare sohimbare. Inza- âr după oe generalul Marcband primi re­ însoiinţarea despre oeea ce se petrecu, plâoă
la 1815-. dar (ficeau soldaţii neoredinoioşl, oă aoea vista şi să împărţiră soldaţilor cartuşe fură imediat la pârta Bonne. Pe oale întelnesoe
sorisore a fost fabricată la Grenoble, totuşi postaţi în partea sud-osticâ a fortifioaţiuni-
Traducere după Henry Haussaie. pe colonel Roussille dela regimentul al
regaliştii triumfară. Iuspeotorul revistelor lor in faţa drumului, oe duoe spre La 5-lea de liniă, care îi oonfirmă deşertarea
III. Rostang, eşind dela Marohand, (jise oătră Mure. lui La Bedoyere. „Mişelul de el, — adause

In Grenoble domnea oea mai mare un amic: „T6te merg bine! Hoţul din Cor- Trecură câte-va 6re, agitaţia poporu­ Boussille, — seduse şi pe grenadirii mei şi
agitaţiă. Diminâţa poporul serba învingere. sioa va fi împuşcat îu astă sâră". Cocardele lui, atitudinea trupelor garnisânei şi a re­ de nu eram eu de faţă i-ar fi dus ou sine“.
ProolamaţiunI de ale împăratului treoeau albe reapărură oa prin farmec. O patrulă gimentului său propriu determinară pe de­ Marobaud întrebă după generalul Villiers,
de gardă naţională călare parada pe strade.
din mână ’n mâDă, să cfic > că 10 mii plin pe La Bedoyere a oărui fidelitate era dâr i-se spune, oă aoesta s’a dus pe urma
ea
trupe regescl s’au unit ou dânsul, că el Pe piaţa Grenette se aduseră arme desti­ deja forte sdruncinată. De-odată el soâte lui La Bedoyere. Generalul grâbesce oălare
avea ajutorul Austriei, că batalionul din nate pentru voluntarii regaliştl ai cohortei sabia strigând: „După mine soldaţi dela al pe calul propriu al lui La Bedoyâre, pe
regimentul al 5-lea trimis spre La Mure a cetăţenilor. Aoâstă miliţia nu mai esista 7-lea, bravii mei cameracjl 1 Să vă arăt eu oare îl luase dela un servitor, oare îl duoea
primit cocarda tnooloră. Fără a mai cugeta decât pe hârtie, gardele păreau atât de calea Dostră ! înainte! Cine mă iubesoe îmi oolonelului spre Vizille. El întâlni mai întâia
la insubordinaţie soldaţii garnisânei nu-şl duşmane guvernului Bourbonilor, încât li-se urmâză!" Toboşarii bat apelul, companiile vre-o 60 de soldaţi ca arier-gardă şi-i suc­
mai asoundeau simţămintele îndată, oe se luară armele sub pretextul de-a le direge. se adună ou tumalt şi strigând: „Al 7-lea cese a trece printre ei înainte. Făcând un
îndepărtau ofioerii. In nâptea preoedentă Cătră amâ4l un esoadjon din regi­ la pârta de Bonne!" şi urlând: „Vive l’em­ drum de vre-o două obiiometri ajunse pe
11
soldaţii de geniu iluminaseră oasarma lor. mentul al 4-lea de husari venind din Yienne pereur! să îndâsă pe sub boltitură ca un La Bedoyere. Inoepând să-i vorbâsoă oa
Ilegaliştii cei atât de zeloşi ieri împrejurul şi brigada de infanterie Chambâry intrară torente şi trec prin suburbiu în fugă. Ajunşi oamerad îl face atent în mod amical, îi
generalului şi a prefectului pentru a-i în­ în Grenoble. Generalului îi păreau husarii la 2 — 3 sute de paşi dela ultimele oase, rogă, apoi îl provocă a se reîntâroe. Insă
dupleca spre resistinţă, astăcjl dispărură. Ei cam suspecţi, oăol în anul trecut la o re­ La Bedoyere ’i opresoe, lasă să formeze La Bedoyere rămâne nemişoat şi la ouvin-
mai toţi aruncară cocarda albă cu peteaua vistă făcută de oontele de Artois ei stri­ patru unghii! şi să presenteze arma, apoi tele generalului „patrie şi rege“ răspunde:
de lilie şi arătau, preoum cfioe Berrial-Saiuf- gară, Vive l’empereur! El conta mai mult scoţând din busunar veobiul vultur al re­ „patrie şi împărat“. Yilliers încercă a în-
Prix, o ourtoasie opusă fuduliei lor ordi­ la oele două regimente de linie şi ou deo­ gimentului, sfinţit prin atâtea învingeri, li-1 dupleoa pe soldaţi, dâr vocea sa amuţesoe
nare. Dâr prefectul lăsa să se afişeze o de­ sebire la al 7-lea, pe oare îl comanda con­ arată soldaţilor, cari aolamâză pe colonel, de strigătele „Vive l’empereur!"