Page 46 - 1897-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 254—1897.

"Wolf, Schonerer eto. şi între preşedintele, toczek şi cehii tineri Bieznowsky şi Post- olubul progresist vede în aoâsta numai o trei şedinţe ale camerei. Gu consimţă.
oare mereu ooDjnră pe deputaţi să vor- pisil etc. au voit să dee jos de pe tribună legitimă apărare, la care au fost constrînşl. mântui oamerei se pbte estinde acâstă
bâsoâ numai asupra votării, nu şi asupra pe Wolf, Steiner şi Kittel, dâr ceilalţi de­ Cere schimbarea presidiului şi o manuare esoh'dere pănă la 30 de şedinţe. De­
petiţiuDilor. putaţi nemţi îi sprijineu la spate şi se opu- drâptă a puterii presidiale. putatul eschis nu mai pote intra în
Schonerer cerea mereu ouvântul, âr seră. De odată se produse o învălmăşală, sală pe timpul, oât a fost eschis. Gu­
preşedintele răspundea, oă nu ’i-l p6te da, începând deputaţii din jurul tribunei a se Măsurile escepţionale. vernul se avisâză, ca să dea trebuinciosul
decât numai asupra votărei. De-odatâ Scho­ bate cu pumnii. Rău le-a mers lui Wolf şi Viena, 25 Nov. Acjî la ambc}î era suours presidiului pentru eseoutarea aoestor
nerer alergă pe tribuna presidiolui şi strigă, Pfersche, cari au primit lovituri şi cu pi- adunată în jurul parlamentului lume disposiţiunl. Acâstă propunere e numai
dând ou pumnul în masa presidialâ: „Eu cidrele, cel din urmă, ca să se apere de ca nicî-odată. La 12Y nu mai era provisoriă şi rămâne în vigbro numai pănă
2
am ouventul, mă rog să mi-1 dai!“ (Mare loviturile de pumni, soose briceagul, pe loc neocupat pe galerii. In sala ca­ oe propunerea presentată a lui Jaworski,
sgomot). Preşedintele vre să prindă clopo­ care însă un alt deputat ’i l’a smâncit din merei s’a vecjut o noua renduelă. privitore la regalamentul oamerei, se va
ţelul. Atunci Schonerer ’i-l smânoesoe din mână. Un alt deputat, Ghon a primit o lo­ Tribuna preşedintelui şi mesele notarilor ridica la vaiore de lege.
mână. Cei diu drâpta strigă: „Abră ou vitură în nas, aşa că ’i-au curs sângele. erau închise şi separate cu o incintă de După ce contele Falkenheim a
el ! Afară ou aoest ştrengar!“ Wolf sare O bătaie formală s’a încins între nemţul lemn şi cu uşî. Tbtă nbptea au lucrat terminat şi s’a aşecjat jos, s’a ri­
w
şi el la tribună şi mai mulţi alţii după el. Vrabetz şi cehul Lebloch. Unul din notari măsarii, ca se facă ac6stă îngrădi­ dicat întrega drepta, 6r preşedintele
Deputaţii Pototzek şi Pospişil încârcă să luâ un păhar de apă şi-l turna peste bă­ tură. Presidiul a dispus, că deca un a declarat, că majoritatea a primit
împingă pe Schonerer şi Wolf dela tribună. tăuşi, ca să mai aducă şi puţină ilaritate deputat vre se Iacă propunere, seu propunerea lui.
Cel dintâih ia olopoţelul din mâna lui în mijlocul tragediei. vre-o anunţare presidiului, p6te merge Scena, ce a urmat, a întrecut
Schonerer şi-l pune pe masa preşedintelui, Schonerer într’aceea luâ un fotoliu numai pănă la uşa incintei. In cer­ tote scandalurile posibile. Intre ade­
oare declară, în mijlocul unui sgomot infer­ din banca ministerială, îl ridica în sus şi cul incintei stau lângă uşî pe amen- vărate urlete şi tropote cu picibrele,
nal, şedinţa de suspendată şi ese din sală. voi să se repâdă cu el între cei ce se în­ doue laturile câte doi servitori, cu deputaţii oposiţiei au năvălit din-
După 20 de minute, preşedintele Abra- căieraseră. Ţeranul Hagenhofer din partida totul opt, cari păzesc presidiul. tr’odată asupra tribunei preşedin­
hamowitz redeschide şedinţa între strigă­ lui Dipauli sări atunci asupră-i şi-i luâ fo­ Oposiţia a primit aceste noue telui. înainte erau Wolf, Leniscb,
rile ironice ale Nemţilor, dintre oarl mai toliul din mână, scuturându-1 cum se cade. orenduelî cu rîsete ironice. Preşe­ Dobenik şi Hohenburg. Cu o putere
mulţi se grupaseră lângă tribuna preşedin­ Alţii îl scăpară din mânile acestuia. Atunci dintele a sosit abia la 1 '/ bre, pri­ supra-omenescă ei au sfârîmat incinta,
2
telui. Preşedintele declară, că după-oe de­ Schonerer ridicâ din nou fotoliul ministe­ mit diu partea oposiţiei cu strigări: au trântit la păment pe servitorii de-a-
putatul Schonerer a avut îndrăsnâla să se rial, pe care i-1 luară din mână ârăşl câţi­ „Bună diminbţa!" „Heil!“ „Cum ai colo. au răsturnat pe notari, au înhăţat
folosâscă de clopoţel, a dat ordin să se va deputaţi din drâpta. durmit?“ pe preşedintele şi l'au tras din fotoliu,
aducă altul, âr pe cel atins l’a dat la o Abia după un cuart de oră îucetâ pă- Etă scenele, ce au urmat: aşa că a căcjut pe spate. Eşit din
parte. Intre aplausele majorităţii se aduce ruela, der strigătele şi înjurăturile se con­ Wolf: Etă, Oră e aici acest mişel! Al­ fire, preşedintele ridicâ clopoţelul şi-l
noul clopoţel. Atunol Wolf pune mâna şi tinuau. Atunci apăru preşedintele Abraha- tul să fiă preşedinte, nu aoest mişel t aruncă în agresorii sei. După aceea
pe aoesta şi începe să sune strigând, în­ movitz şi se urcâ pe tribuna lui între Freşedintele Ab ahamovitz se plâoă iro- se refugiezâ în camera presidenţialâ.
Y
tre rîsetele stângei: „Aoum să se aduoă strigătele stângei: „Jos cu el!“ Ou voce nio dinaintea oposiţiei şi sună olopoţelul. O iritaţiune panică a cuprins
u
al treilea clopoţel! Preşedintele delăturâ forte tare, preşedintele ck se: cu ac ~ (Strigări, întreruperi şi sgomot nesfîrşit). camera. Conducătorii oposiţiei alergă
şi acest clopoţel. Kittel (Schonerian) strigă: tele de violenţă, ce s'au sevârşit în acostă ca Schiinerer strigă: Imî veţi da odată în camera preşedintelui şi acolo de­
„Este mâna unui deputat spuroată?“ Sgo- meră, consider de a mea datoria de a închide ouventul, oă mi-s’a urît? (Preşedintele taoe). clară, că în faţa tiranicei procederî
motul cresoea. Preşedintele vrâ să vorbesoă, şedinţa de acfi; viitorea şedinţă o voiu anun- Intr’o ţâră fără legi nu se pote aştepta, oa sunt hotărîţî să împedece cu ori-ce
să facă o deolaraţiă, Wolf îl împedeoă, (fi- ţa-o în scris. Rog pe acei domni, cari îmi un asemenea mişel să respeoteze legile. Cel mijlbce lucrarea camerei.
oândn-i: „Renunţăm la fleoăriile d-tale. Nu pot numi pe deputaţii, cari s’au făcut cul­ mai bun luoru ar fi să-l aruncăm afară. In cameră sunt gendarmî dela Curte
avem lipsă de ele!" O furtună de strigări pabili de acte de violenţe, să se presenteze,
Freşedintele se plâoă înaintea lui Soho- pentru scutul presidiului.
de indignare se ridioă din drâpta. Preşe- în biroul meu .
u
nerer, âr după oâte-va minute de sgomot La 4Y preşedintele apare pe
dintele chiamă la ordine pe Wolf pentru La 3 bre şi jumătate d. a, se terminâ tumultuos el sună lung olopoţelul şi <jioe: 2
aoâsta vătămare a întregei oamere. Wolf acâstă şedinţă tumultuo3ă. tribună, unde luaseră loc şi Wolf şi
„După oe e imposibil în mijlooul oravaluri- Lenisch, cari n’au vrut să se de­
(Dând ou pumnul în masa presidentială): Şedinţa viitore se va ţină mâne la lor a ne sfătui, suspendez şedinţa pentru părteze de-acolo nicidecum.
D-ta ne-ai ofensat (Sgomnt teribil). Preşe­ ora 1. liniştire pănă la 3 6re“. Preşedintele Abrahamovitz cjice:
dintele r6gă pe Wolf să mârgă la locul Se vorbesoe, că înfcr’o oonfarenţă ţi­ Schonerer: U r a ! Bravo! La cererea generală închid şedinţa!
lui. Aoesta refusă şi întrerupe mereu pe nută de prezidiu, s’a decis a se face ară­ Deputaţii rămân în sală. Badeni se Şi între strigările de „abzug ale
u
preşedintele, care din causa lui nu pote tare criminală în contra deputaţilor Steiner,
vede disoutâud viu ou Nemţii liberali. Se Nemţilor se retrage.
vorbi. Ii di° preşedintelui „lacheu a lui Pfersche şi Wolf. O foie din Yiena spune, pare, oă voesoe să le vorbesoă la inimă,
e
Badeni" eto. oă lui Wolf i-s’ar fi smuls barba şi perul şi ca să nu facă imposibile sfătuirile camerei. Viena, 25 Nov. Se vorbesoe, că
Preşedintele provdcă din nou pe scho- că a fost aruncat la pământ şi maltratai ca partidele germane ar fi hotărît în
La 3 bre preşedintele erăşî des­
neriani de lângă tribuna lui să mârgă la şi Ffersche. conferenţele lor se nu mai ia parte
chide şedinţa în mijlocul unui sgomot
locurile lor. Ei răspund: „Nu, vom sta * la şedinţele parlamentului.
asurcjitor. Se ridică contele Falken-
41
aici!" Steiner: „Intâitt trebue să vorbâsoă Comisiunea parlamentară a dreptei s’a heim şi cetesce ceva de pe-o hărtiă, „N. W. Abendblatt anunţă, că
Schonerer". Preşedintele: „Ii voi da cu­ întrunit şi în presenţa miniştrilor Badeni, înse în sală abia se aude câte-un consiliul de miniştri din Pesta s’a
vântul". Steiner: „înaintea d-tale trebue să Bilinski, Gleispaoh, a deois să se schimbe cuvent. Falkenheim, după cum s’a ocupat cu stabilirea termicului pen­
vorbâscă". (Mare sgomot). regulamentul camerei. aflat mai tânjiu, a făcut următbrea: tru presentarea unei nouă legi a pro-
Preşedintele: „Trebue să suspendez Noul regulament va estinde puterile visoriului, care termin să-l fi fixat la
ârăşl şedinţa pe 10 minute şi să provoc presidiului şi va stabili pedepse oontra de­ P r o p u n e r e . 6 Decemvre, decă pănă atunci „Reichs
pe ouestorî să scape presidiul de deputaţii putaţilor, cari turbură ordinea eto. Dâoă oare-va dintre deputaţi, după rathu“-ul nu va primi provisoriul.
Wolf, Steiner şi Kittl. (După aoâsta pără- Clubul partidei progresiste germane a oe a fost de 2-orI ohiămat la ordina de
8e8oe sala). ţinut o şedinţă, în oare s'a redaotat un co- preşedintele, va vătăma respeotul faţă ou
* munioat. Aoesta esprimâ părerea de rău parlamentul prin vorbiri, întrerupere, său Românii cer scole de stat?
îndată ce preşedintele a adresat pro­ pentru oele petrecute. învinuind ca provo- I prin altă purtare a sa, preşedintele are Semi-oficiosul „Pol. Corresp. co­
u
vocarea de mai sus cuestorilor, s’a produs cătorl pe membri partidelor majorităţii. Oe dreptul de-a eschide pe respeotivul depu­ munică următbrea scire de neerecjut:
o mare mişcare între deputaţi. Polonul Po- privesce purtarea oâtorva deputaţi nemţi, tat, pe lângă pierderea diurnei sale, dela „Mai multe comune române din oomi-

Regimentul continuă marşul său spre Puţin înainte de 7 6re generalul aude două mii de soldaţi, a căror oartuşiere bnrbiul Sf, iosif şi Tres-Cloîtres au aştep­
întâmpinarea veohei garde, pre când gene­ nisoe urlăturl grozave. Dintr’o ferâstră a sunt pline şi mai are două-cfeol de tunuri. tat un timp ore-oare murmurând să vadă
ralul se re’ntbroe desperat la Grenoble. loouiDţei sale, care domina zidurile, el vede Apoi îi esplică, oă p<5te e de ajuns o sin­ oum se va hotărî Marohand. Dâr în urmă
Depărtarea tumultuâsă a regimentului • al aoest spectaool ne mai pomenit faţă de gură puşcăturâ pentru de-a împrăştia pe nu le mai pasă de nimio, oi ou toţii: ţă­
7-lea esaltâ garnisâna rămasă în Grenoble. pârta Bonoe, el vede venind pe drum mai asaltatori şi o singură salvă de tun pentru rani, muncitori, soldaţi se rostogolesc în
înzadar ordonâză Marohand înohiderea por­ mulţi de două mii de ţăraDl ou torţe şi ar­ de a-i nimici. Inzadar se adresâză ÎDSă ge­ sDre palissada înaintată, răstbrnă sâu smulg
ţilor, oăol mulţimea de soldaţi lăsânda-se maţi cu arme veohî, ou furol, securi şi neralul Marohand soldaţilor, înzadar îi con­ stâlpi din pământ şi ajung la porta oetâţii.
peste zid în jos fug ou arme şi bagagiu, o6se de-a-drâpta şi de-a stânga soldaţilor lui jură să apere cetatea, să încarce armele, Aoest obstacol este mai serios. P6rta veohe
formându-se în despărţăminte mai mari şi Napoleon şi adunându-se în urmă ou toţii oăol ei la tote răspund ou „Vive le’mpe- masivă, fereoată resistă loviturilor săourei.
mai mici pe drumul oe duoe spre Vizille. pe glaoiul fortăretei strigau în gura mere: reur!“ Deja înoepe să se oonvingă, că ni­ Strigătele: „Deschideţi! Deschideţi!" se
Trecând prin apropierea trupelor Marohand „Vive l’empereur!" De pe z’durile cetăţii meni nu-1 va mai asculta şi, fiă de frioă mestecă cu oele de „Vive l’empereur!" De
aude murmurând „Vive l’empereur!" el se artileria şi infanteria le răspunde cu aoelaşl pentru persboa sa în mijlocul soldaţilor şi sub bastibne se aud vorbe îndreptate spre
opre8oe şi arunoă o privire severă asupra strigăt, pe care îl repetară puternio popo­ a poporului, oerl manifestau ou oea mai parapete: „Sunt bune prunele vbstre?"
soldaţilor, oarl încep a rîde. Regaliştii în- rul din Grenoble, oare grăbesoe spre calea mare energiă spiritul revoluţionar, fiă pre­ cjioe un vânător cătră un tunar. „Da!"
oâroă a câştiga artileria pe partea lor dj- militară în dosul stradei Saint Andrâ. Din- cum a afirmat densul, că ar fi fost o erbre răspunde aoesta, „dâr nu este pericul să
oendu-le mâncări şi beuturl pe forturi, ei oolo şi dinoâoe de ziduri tâte vocile se a da un ordin oând e s'gur, oă nu va fi vi-le trimitem vouă". O oautmieră cântă :
însă beau şi mâDcă strigând în continuu : oonf’undă înti’uu singur strigăt asurcjitor şi eseontat, el nu outâză a da ordinul să se
Bon! Bon!
„Vive l’empereur!“ neîncetat. pusoe. O singură speranţă ii mai rămâne: Napoleon!
In mijlooul acestei disordina sosesoe Ofioerul da ordonanţă Raonl ou doi a se adresa unui locotenent de artilerie pe Va entrer dans sa maison.
Randon aduoend vestea lui Marohand des­ lăncerl se apropie de bariera, care închide oare îl cunosoea de un regalist probat cu
]£r soldaţii întoneză pe bastibne cân­
pre întâmplările dela Leffray generalul eu- palissada drumului acoperit strigând : „Des­ cuvintele: „Dâcă soldaţii nu voeso nici de-
tarea din oasarme :
getâ deja la saonfio&rea fortăreţii pentru a chideţi în numele împăratului!" Colonelul cum să dâe foc, nu vor da foc ofioerii?" \
salva materialul şi garnisona şi se şi de­ Roussille, căruia îi este înoredinţată oo- „Domnule general", răspunse locotenentul, Nous allons voir le grand Napoleon
cide a părăsi oraşul, fixând pleoarea pentru manda porţii Bonne, trimite. însoiinţare lui „de am face una ca asta ne ar tăia în bu­ Le venqueur de toutes Ies nations.
2 ore după mâcjă nbpte în speranţă, oă Marohand, oare îi ordonâză să răspundă căţi pe ţevele tunurilor; ne-au luat soldaţii Nebuni se lasă în jos pe ziduri ou funii
Napoleon nu va sosi înainte de diminâţă. prin glonţe şi grăbesoe însuşi a merge la pe dinainte!". ou perioulul de a-şl rup9 osele şi grăbeso
Acâstă deoisiune era însă prea târcjiu luată, faţă locului. Ajuns la portă faoe atent pe O oră după aoestea mulţimea, la oare a îmbrăţişa pe oamar&cju lor din gardă.
oăol nbptea veni şi Napoleon se apropia. ooionel, oă foriărâţa are înoă mai mult ie se mai adauserâ şi locuitorii de prin eu- împăratul iritat de aoâsta resistinţă