Page 47 - 1897-11

Nr. 254 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

tatul Aradului şi al Cojoonei au îu&intat o ţeranî, cărora li se vor fi stors iscă­ neînţelegeri în privinţa modului de a trata răsboiu publioă concurs pe cale de oferte
petiţia la ministrul instruoţinuei publice liturile pentru petiţiunea cătră mi­ âre-oare cestiunl, dâr guvernul austro-ungar peutru liferarea de 13,000 ţâla de ârnă,
Wlassics, rugându-1, să înfiinţeze în aoele nistrul prin cine scie câte momeli s’a silit în tot-d’a-una să le împrăştie. In 16,600 ţ6le de vară şi 6,140 tâle pentru
comune scdle de stai cu limba de propunere şi terorisări. orl-ce oas, din fericire s’a câştigat de o oaii dela oavaleriă, necesare pentru anul
maghiară, respective să prefacă scdlele auto­ Credem, că fruntaşii români parte şi de altă convingerea, că nu există 1898, Se atrage atenţiunea celor interesaţi
nome în scdle de stat, însă în aceste scole din comitatul Aradului şi al Co- nici o neînţelegere care să nu pdtă fi aplanată. din cercul oamerei comerciale d’n loo. Ofer­
susţinute de staf. să se propună şi kmba jocnei îşi vor ţină de datorinţă a-se Ar fi o greşâlă de a orede, că Austro- tele sunt a se înainta respeotivelor camere,
română. Guvernul instruoţiunei publioe s’a informa asupra adevăratei stări a Ungaria a renunţat îutr’un mod general in al oâror oero se află oferentul până, în 17
arătat ou cea mai mare plăcere dispus, ca lucrurilor şi a lămuri opiniunea pu­ la orl-ce influentă în Statele balcanice. Mo- Dec. n. la 10 6re a m. Amănunte se pot
•să satisfacă acestei dorinţe pe cât îi va blică română asupra nouălor unel­ narchia austro-ungară, mulţămită relaţiu­ oăpăta în cancelaria oamerei comerciale şi
permite miilâoela materiale. tiri, ce se vede, că se ţes în con­ nilor sale economice şi situaţiunei sale geo­ de industriă din loo.
„Chaltuâla înfiinţărei nouălor soble e tra scdlelor române din acele co­ grafice, va exercita întot-d'a-una în Peninsula
2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au
fixată odată pentru tot-dâuna ou 110,000 mitate. balcanică o influenţă naturală, dăr nu vrd să ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz
'fi., pe când susţinerea lor e preliminată ou se amestece în afoccrile de politică internă. ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­
•440,000 fi. Pe lângă aoâsta ar mai trebui Tot aşa şi Rusia. Există în Statele baloa- tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl.
r n
x
înfiinţate Kişdedovurl' ou 130,000 fi. Ya Din delegaţiunl. niee o tendinţă de a câştiga amiciţia pu- se pote căpăta cjihfl 0 P i poşte de cătră far­
v
să c}ică în budgetul anului 1898 se va pune In şedinţa oomisiunei budgetare a de­ terlor mari într’un interes de partid şi de-a macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena.
Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să să
un credit special de 170,000 fi. pentru în­ legaţiunei austriaoe au luat cuvântul oâţl-va o exploata în interes de partid, dâr pu­ ceră preparatul lui Moli provedut cu marcă şi
fiinţarea de scdle, der pentru aoeea an! de deputaţi cehi, germani, poloul, Luoul din terile mari 'nu sunt dispuse sâ oonsimţă, ssubscriere.
Z’le vor trebui însă să se adaoă jertfe pen­ Bucovina, Dipaulii şi alţii. Toţi s’au de­ la aoâsta.
tru a pută fi aooperite t6te lipsele instruo­ clarat satisfăouţ.I de politica esternă basată Răspunzând la oestiunea de a soi oând
ţiunei elementare. pe tripla alianţă şi salută înţelegerea ou se vor rechema trupele şi corăbiile austro- Convocare.
„E o apariţiune fârte îmbneurătâre, Rusia. Cehii Stransky şi Kramartz se bu­ ungare din Creta, contele Goluohowski de- Sooietatea română de diletanţi „Pro­
oă în sinul ţărănimei române se observă fârte cură în special de înţelegerea ou Rusia, olară, oă aoest lucru se va faoe îndată oe gresul din Făgăraş îşi va ţinâ adunarea a
44
mult interes faţă de oausa şcolară, şi nisce pe oând Germanii Gron şi Kaiser pun mai situaţia va fi de-ajuns de liniştită, pentru doua din ăst an: Duminecă în 12 Decemvre
simpli ţărani au oferit ministrului localităţile mare temei pe tripla (alianţă şi pe rela- oa operaţiunea să sa facă fără teamă. Gât n. c. la 3 6re p. m. în localul sooietăţii, la
pentru scdle, fără nici o chiriă. Aoâsta me­ ţiunile intime ou Germania. timp negooi&rile oe se urmâză actualmente oare adunare generală sunt poftiţi a par-
rită atenţiune ou atât mai mare, fiind-oă Contele Goluoho'wski s’a provooat la între puteri, îu privinţa organisării insulei tioipa toţi membrii, preoum şi alţi bine­
agitaţiunea întotdâuna s’a silit să susţină enunoiaţiunile ce le-a făont în delegatiunea Creta şi a situaţiunei sale, nu se vor ter voitori ai aoestei oorporaţinnl.
preooupaţiunea faţă de scolele statului. Gu­ ungară. Mulţi, mai ales dintre nemţi, şi-au mina, niol nu pote ti vorba măcar de re­ O b i e o t e l e : 1) D^soh'derea şedinţei
vernul întotdâuna a îngrijit, ca în ţinutu­ luat în nume de rău, oă n’a aflat de lipsă tragerea trupelor şi corăbiilor austro-ungare. şi constatarea membrilor presanţi; 2) Iu-
rile locuite de naţionalităţi să soutâsoă co­ a faoe o espunere completă şi în corni* Este adevărat oă corabia germană Im- oassarea tacselor restante şi înscrierea de
munele a visate la ajutor de olieltnelile îm­ siunea delegaţiunei austriaoe. Ei văd în părătâsa „Augusta a părăsit apele oretane. membri noi; 3) Raportul general al comi­
44
preunate ou susţinerea soâlelor. Marea mi­ aoâata o ştirbire a vacjei delegaţiunei aus­ pentru a merge în altă parte, dâr guver­ tetului; 4) Raportul cassarului; 5) Oansu-
siune, ce o au aceste scole de stat în ţinu­ triaoe şi o preferire a oelei ungare. nul german a deolarat celor l’alte puteri, rarea rapârtelor de sub pot 3 şi 4; 6) Vo­
turile în cari se vorbeso două limbi, lasă Tot oe a spus de sine stătător Go- că în curând va trimite O altă oorabie pen­ tarea unui regulament despre afacerile in­
a se spera, că camera nu va refusa de-a luohowfid, a fost rectifioarea unor inter­ tru a o înlocui. terne; 7) Propuneri; 8) închiderea şedinţei.
44
vota creditul, oe ’i se va cere . pretări greşite, ce s’au 'dat espunerii sale Comisiunea votâză o ordine de d'> F ă g ă r a ş , 24 Noemvre 1897.
E clar ca lamina sârelui, că aici din delegaţiunea nngară. aDrobând pofitioa ministrului şi adoptă bu
e vorba de o nouă uneltire în con­ Ecă oe a <flis el în privinţa aoâsta : getul ministerului afaoerilor străine. Dr. Ioan Turcu, 2. Berescu,
preşedinte. seoret.
tra scblelor românescî. Nu credem, Ministrul de externe Goluckowshi pro-
că locuitorii români ar fi cerut a se testâză în oontra interpretării oe s’a dat
înfiinţa în comunele lor scble ungu­ oâtor-va punote ale expunerii sale, inter­
resc! de stat, ba că şi-ar fi trădat pretare ce nu răspunde nici intenţiunilor — 14 (26) Novembre. ULTIME SOIRI.
chiar scdlele confesionale, cerend sale, niol modului său de a vedea. Consistorial metropolitan din Sibiiu şi-a Sibiiu, 26 Nov. Eri representanţa
prefacerea lor în scdle de stat. E Contele Goluohowski (fi ! că R de terminat şedinţele sale Merourt. Unii dintre comunală de aici a hotărît a face
00
absolut inomisibil şi aceea, ca ţărani olarat într’un mod fârte olar, oă tripla a- apesori eu pleoat din Sibiiu înoă în sâra
i o representare la guvern în oontra
români se arate aşa mare însufleţire liantă este sufletul politicei ausiro-ungare, şi aoeleeşal cjile, âr alţii au pleoat spre Arad maghiarisării numelor comunelor.
pentru scdlele unguresc!, încât se fi că ea este un stâlp al păcii. Dâr scopul po­ ou noul tren, oe s’a deschis erl. (»Kr. Tgb“.)
oferit chiar şi localuri gratuite nu­ liticei austro-ungare n’ar fi fost atins deoât
14
mai se li-se înfiinţeze asemenea scdle. într’un mod neoompleot, dâoă aoâsta nu Archidncele Iosif şi arborii „milenari . Viena, 25 Noemvre. Procuratura
Comitetul reuniunei pentru planterea arbo­ a confiscat patru foi pentru articulî
Totul se vede a fi o uneltire s’ar fi silit să întreţi9 relaţiunl pline de
rilor în amintirea mileniului unguresc a agitatorici, adecă cjiarete: „Neue fr.
din cele mai josnice şi ticăldse, încredere cu puterile oe nu fac parte din
44
adresat arohiducelui Iosif o rugare, oa să Presse , „Deutsches Volsksblatt ,
44
înscenată cu scop de a-şi justifica tripla alianţă.
44
primâsoâ a fi patronul aoestei reuniuni. „Ostdeutsche Rundschau şi „Deut­
guvernul atacurile, ce le prepară Tripla alianţă este o alianţă paoînioă,
44
Arohiduoele însă a răspuns prin direotorul sche Zeitung . ţ)iarul lui Lueger
scolelor române. Pentru ce comuni­ ou unioa misiune de a întreţine pacea. Şi
u
domeniului său. oă fiind fârte ooupat, nu „Deutsches VolJcsblatt provdca în ar-
catul oficios nu arată apriat, când garanţiile în favârea menţinerii păoii nu
vrâ să primâsoă a mai sta în fruntea niol ticulul seu pe locuitorii Yienei se
şi car! comune românescî au cerut pot fi sporite deoât printr’o îndramare oătră
uuei mişcări sociale. Cu alte cuvinte, „pa­ împedece cu tote mijlâcele provisoriul
scdle de stat ? Cine ar pute crede, relaţiunl amioale cu oele-l’alte puteri ale
trioţii au rămas „buzaţi . Aoâsta Je osde si ori-ce învoelă între Austriacî şi Eoreo-
44
44
că o asemenea iniţiativă s’ar fi pu­ Europei.
ou atât mai greu, oăol la un asemenea refus Maghiari.
tut porni chiar din sînul poporului Un delegat a vorbit de desvoltarea
nostru plugar? amicală a relaţiunilor dintre Austro-Un- nu se aşteptau tocmai diu partea avohi- Nu se confirmă soirea, că s’ar
duoelui Ios'f, omul adorat al lor.
De sigur, că ddcă e vre-o um­ garia şi Rusia oa şi oum altă dată guver­ fi decis a se face arătare criminală
u
bră de adevăr în acest comunicat, nul austro-ungar s’ar fi găsit în contradicţie „Nu-1 ascultăm I Secretarul minis­ în contra lui Wolf, Schouerer şi
Pferache.
atunci totul se reduce la seducerea deschisă cu Rusia, Aoâstă interpretare este terial unguresc Wallon Dezso s’a apucat
^i corumperea câtor-va nepricepuţi ou desăvârşire greşită. S’au putut produce Marti sâra să ţină o oonferenţă publioă în Belgrad, 25 Nov. Albanesii din
looalul mnnoitorilor demooraţî naţionali din Jpek-Djakova s'au răsculat. Au fost
Budapesta. Conferenţiarul vorbia despre ciocniri sângerdse între ei şi trupele
passivă atât de îndelungată, îşi faoe loo Resistinţa a durat două 6r8. Colonelul dreptul privat, dâr oând vorbia mai ou foo, turcesci.
prin mulţime însoţit de înfooatul La Be* Roussile se decide să deschidă porta care între muuoitorl începu să se nască o ne-
doyâre, înaintând pănă la pbrtă. „Vă po- dealtoum era aprope să se răstârna. O nouă linise, mai apoi un sgomot şi la urmă is- L i t e r a t u r ă .
bucuiră în strigăte: „Nu-1 ascultăm ! Pe el
C0
runoeso să deschideţi! cfi densul ou au­ esplosie de strigăte! Soldaţii sunt în de- îl plătesoe guvernul, oa să nebunâsoă po­
toritate, âr Roussille răspunde: „Eu nu liriu. La primii săi paşi în Greuoble îm­ 44 In editura librăriei Storok & Miille
14
primesc porunci, deoât dela generalul meu ! păratul e periclitat de a fi strivit îu îm porul! Jupanul seoretar, văcjând oă agi­ din BuourescI (Calea Viotoriei 63) a apă rut
44
Dâr eu destinez pe general!' „Eu ’mi cu­ bulzâla duplului val de soldaţi şi popor taţiunea oresoe din moment în moment, îşi „Cătră nn nou ideal , de N. Filipescu.
4
nosc serviciul şi nu voi asculta deoât de oarl năvăleso spre întâmpinarea lui şi oarl luâ pălăria şi o tuli pe uşe afară. Munoi- Form. 8° de 200 pag. Preţul 2 lei.
44
generalul meu!“ Desperat, nebun de mâniă îl urmâză. Napo'eon este purtat în triumf torii eşiră din sală cântând „Marseliesa .
La Bedoyâre strigă soldaţilor lui Roussil în cetatea oe fu luminată cât ai da din Tron notl. Erl s’a deschis si predat Proprietar: 2îr. Aurel Mureşiann.
„Rupe-ţi-i epoletela! Tumultul ajunse la pălmî. Loouitoni voesc să-l conducă la oomunioaţ’anei noa lină ferată Sibiiu. —
44
culme. Soldaţii înouiaţl în fortărâţă strigă, prefectură şi numai îu urma repeţitelor sale Vinţul de jos — Arad — Budapesta. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
încearcă a sparge pdrta cu paturile puştelor, ordine, fu oondusîn hotelul „La trei d*up-
ar
dâr încă nu outâză a se atinge de ofioerii hinl“ care era proprietatea unui veohiu ofioer Cardinalul Schlaucb pentru tfi ‘Ştfl
lor. Aoâstă violare ar fi fost de alt-cum şi, de ai săi din corpul italian al armatei sale. maghiari. Cardinalul Laurenţiu Sohlauoh a *
dăruit 600 fi. pentru fondul 'de pensiune
fără resultat, căoî cheile erau în manile lui Abia intrase în hotel, oând âtă oă un *
al Ziariştilor maghiari perciunaţi şi nep6r- Pentru fumătorii fle ţigări!
Marohand. Acesta reîntors în loouinta sa strigăt mare împreunat cu aplause frenetioe K
44
oiunaţl. „Alkobmâuy sa vede, oă nu se Eh
se pregătesoe a părăsi oraşul, pe oând lo­ făcu să răsune strada Montorge. Un grup HH cmb »-3
cuitorii suburbiului Saint-Iosef vin a-i ac­ de cetăţeni depuse sub baloonul hotelului prea bucură de aoâstă marinimiă a cardi­ M este cea mai curată, subţire şi totuşi tare >
nalului maghiaron, oăol din anul treout au t-L*
celera fuga. Ei aduc un berbeoe mare sub ca omagiu ruinele porţii Bonne. „In lipsă Hârtia, de ţigrârx,
şi soriitorii şi c^iariştii oatoliol maghiari un O
a cărui lovituri robuste, lemnul porţii să de chei devotata ta cetate Grenoble îţi fără glicerină. >
asemenea fond şi Sohlauoh, oa oatolio, tre­ <5
rupo şi bârnele să desfao. Marohand în- aduce porta! (fiseră bravi cetăţeni. 14 Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr.
buia să faoă darul pentru acest fond, âr F-k O
ounosoiinţâză în grabă pe şefiii trupelor, r U
1897. I. M. nu pentru peoiunaţii, cari îl înjură şi bat- <3 Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă
oărora le succede să adune în grabă vre-0 C L U B . 93
joouresc biserica lui.
2—3 sute de feoiorl de t6te armele şi în Yemjare en gros la
fruntea aoestei miol trupe el iese prin porta Liferare. Dela camera oomeroială şi a >
Saint-Laurent pe când comandantul pieţei de industriă din Braşov ni-se trimite spre lulius ^iiller Nachfolger,
* (3!) Urnşov.
•Bourgade sosesoe cu cheile la porta Bonne. publioare următâreie: Miniateriul oomun de