Page 49 - 1897-11
P. 49
„Sazeta" iese în flâ-care ilt.
AbciiaiuBUte pentru Ansrro-Dagaria:
2 i-aţcps $aţ» sas*«îîr.86> Pe un an 12 fi., pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Se*isosă &> k-
— îi&ttciîezterim a-,’ .v N-rii de Oumtneoâ 2 fl. pe an.
jjj'.lTiţhl' îfifltn Somalia si străinătate;
iKSSSRYE îi* pttîSiRUO Ia Atici- Po nn »n 40 franol, pe şdne
si»î-. ; i»fluii8 în Sxaşov ţ>. ia ar--
Wa.tx5rn.io Blraiirf ilu sa»on!upî: inul 20 fr-, pe trei iunx 10 fr.
N-rii de Dumineoă 8 frono!.
bl Vi.en«: X. Suta, tttmrtA
Bihaiiik, Bmdolf Sotsf, A, Oţytiiilta Se prenumără la t6te ofiotefo
fiaoilfolgey; Union CfcnuUk . J. poştale din întru si din ararii
ihKtuxcr, te Sudanea?»: 4. T. şi la dd- aoiootori.
fioldhergsrg, tckamn Simat: în Î3MT1 BtasoT
Jîujnrcaci: A.ymcc limat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
îuraiio do Sanmame; In f£evm- t8rgul Inului Nr. 30 etagiu
t lU'5,: Karoiyt <8 Lstbimum. L: pe un an 10 fl., pe şese
Praţul jnaorţiiirtiinr: o sama, luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ţ&umonâ pa e ocidnă f îsx. ji Cu dusul în casă.: Pe un an
‘Mor. timbra pentru o jtr.bii- (IsT-ULs^ner de IO^.mine,ecâ, 4=0) 12 fl., pe 6 luni 6 u., pe trei luni
Pahlioăîi ani dusa (lupi 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
iiiiiiă şi învoi^iă. său 15 bani. Atât abonamen
3® clame po pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
«Kriă J.O os. con 60 bani. a se plăti înainte.
Nr. 2 5 5 .—Anul LX. Braşov, Duminecă 1 6 (2 8 ) Noemvre 1897.
Dualismul în primsjdiă. fâcut’o Cehilor guvernul austriac cine scie, ce va mai aduce cjiua de dacţiunile foilor clericale au fost
Badeni prin edarea amintitelor or mâne şi pentru ei ? bombardate cu pietrii şi distruse de
Tot mai posomorite sunt soirile, donanţe, s’au iscat, precum seim, * mulţime. Miliţia numai cu arma a
ce ne sosesc din Viena despre mer obstrucţia şi luptele pătimaşe, cari înainte de încheierea foii ne soseso putut risipi massele. Au fost mulţi
f
sul lucrurilor în camera deputaţilor au adus cu sine, ca se intervină pănă încă ortnă orele soiri; răniţi şi mulţi arestaţi.
austriac!. şi poliţia, se năvălescă în sala de Viena, 26 Noemvre. Ceea ce s’a
Şi pană acjî s’a vorbit mult, că sfâtuire a camerei şi se scotă de- petrecut astăcji în cameră e de Kesctflă în Albania.
dualismul ar fi în primejdiă, dâr acolo cu forţa pe deputaţii gălă nedescris. Socialiştii democraţi cu
toţi credeau, că este numai un fel gioşi, neastâmpăraţi şi violenţi ai Schonerianii din estrema stângă ger Din imperiul turcesc erăşî so
de ameninţare, ca şi cei dela Viena oposiţiei germane. mană au ocupat erăşî tribuna pre- seso soiri neliniştitâre. Nici nu s’a
şi cei dela Pesta se se grăbâscă cu E trist, că lucrurile au trebuit sidială şi au făcut sgomot infernal. resolvat încă cestiunea Cretei şi etă
reînoirea pactului seu a învoelei Berner, social-democrat, sare la pre că acum în altă parte a imperiului
se ajungă aşa departe, încât „Reichs-
economice şi financiare între cele u şedintele Abrahamovitz şi vre să-l turcesc au început se se repete sce
rath -ul din Viena se ajungă a fi
două state dualiste ale monarchiei. dea jos de pe fotoliul presidenţial. nele turbulente şi sângerâse.
de fapt pus în stare de asediu.
Acum însă primejdia în adevăr a Acesta se apără. Atunci Berner îl Sciri telegrafice anunţă, că în
In adever, că a mers tot cres mica provinciă turcâscă Albania a
ajuns a fi fârte seriâsă. lovesce cu pumnii în faţă şi în cap şi
Şi aşa numita obstrucţiune, adecă când. Intâiu gălăgiă şi purtare tur- cu picior ele îl împinge de pe scaun. erupt o adevărată revoiuţiă. In cer
împotrivirea Nemţilor cu tâte mij- burătâre ne mai "pomenită într’un O furtună teribilă s’a ridicat în tâtă curile Ipek şi Griakova s’au răsculat
parlament; după aceea înjurături
lâcele, ce Ii le da regulamentul ca camera. Mai mulţi din drepta s’ar vre-o 5000 de Albanesî în contra
josnice şi nedemne de-o astfel de
merei, pentru a împedeca mersul în apărarea preşedintelui, apucă cu autorităţilor turcescî. Din Saloniki,
oorporaţiune, cari au degenerat în Monastir şi Ufkub s’a trimis trupe,
regulat al desbaterilor şi a sili ast puterea pe Berner şi după o luptă
bătăi formale, cum a fost cea din ca să suprime revoluţia. Intre rescu-
fel pe guvern sâu se cedeze şi se le ţepenă îl iau pe sus şi-l duc afară.
23 1. c., câod s’au păruit cum se
facă pe voia lor, luând îndărăt or- In urma acâsta preşedintele laţi şi miliţiă s’au întâmplat mai
cade Cehii cu Nemţii în sala came
dinaţiunile de limbă, seu se se re- chiamă poliţia, care intră şi între stri multe ciocniri seribse, cari au avut
rei ; ba unii au scos şi bricegele şi ca urmare număroşî morţi şi răniţi
tragă, — şi acesta obstrucţiune, c^- gătele de „pfui“ ale Nemţilor curăţă
au ridicat scaunele se năvălâscă cu din amândouă părţile.
cem, din ceea ce era la început pri încet-încet pe cei mai turbulenţi din
ele asupra celorlalţi. O telegramă din Belgrad spune,
vită mai mult numai ca o curiosi- tre deputaţi, ducendu-i unul după altul
tate, astăcji a ajuns a fi un pericul In fine a ajuns lucrul aşa de cu forţa afară. Când i-a venit rândul că situaţiunea e fârte îngrijitore, de-
mare chiar pentru ordinea şi liniş parte, ca se fia bătut cu pumnii lui Wolf, acesta a strigat: „Trăescă ârece nemulţămirea e generală în
tea publică în Austria. şi preşedintele şi se fiă adusă po revoluţia!" âr Schânerer a strigat: tâtă Albania şi poporaţiunea e la
Căci scenele turbulente, ce se liţia în cameră, ca se scâtă cu pu „Urra Germania 1“ culme agitată în contra stăpânirei
petrec în sala camerei deputaţilor, terea afară pe turburători. Viena, 26 Noemvre. Studenţii turcescî. Sultanul a simţit acesta de
unde partidele se resboesc cu mare Soirile de mai jos ne spun des nemţi au vrut se demonstreze în mult şi a trimis soli la Albanesî, ca
patimă, înjurându-se şi insultându-se tul de lămurit, cât de seriâsă este contra lui Badeni şi Abrahamovitz să-i liniştâscă promiţându-Je mai multe
unii pe alţii şi îndeosebi fiind ata situaţia. De va merge aşa înainte la locuinţele lor, dâr au fost împrăş concesiuni şi îmbunătăţiri a sorţii.
cat şi batjocurit presidiul de că- numai câteva cjile, va trebui se fiă tiaţi de poliţiă. Sera se adunară îna Der âmenii Sultanului n’au putut
tră cei din stânga estremă nem- suspendată constituţia pentru a se intea primăriei, strigară în contra isprăvi nimic, căci Albanesii îşi per-
ţâscă într’un mod, care face se se susţine ordinea. lui Lueger, cântând „Wacht am duseră răbdarea.
subgrbpe ori ce autoritate şi stimă Rhein". Peste 40 de studenţi au fost Acum Sultanul caută se resta-
In Grraz a şi răsuflat marea iri-
faţă cu aşecjămintele parlamentare, arestaţi. bilâscă ordinea cu puterea miliţiei.
taţiă, de care e cuprinsă poporaţia S’au şi trimis în Albania trupe tur
nu pot se rămână fără influinţă Clubul stângei germane a ho-
germană. Au isbucnit neorândueli cescî. ca să localiseze revoluţia.
asupra poporaţiunei germane. tărît a face arătare criminală contra
la demonstraţia de eri, aşa că nu Şe cjice, că guvernul Bulgariei
Nemţii sunt acjî, putem cjice, nu mai cu forţa armată s’a putut resta lui Badeni şi Abrahamowitz pentru
numai în Boemia şi Moravia, dâr în abus de putere şi violentare. Depu a trimis armată la graniţele Mace
bili liniştea.
tâte ţările austriaco fârte iritaţi şi taţii turburători, cari au {fost eschişi doniei. Guvernul dm Serbia încă se
amărîţi în urma celor ce se petrec Ce va fi în Boemia, dâcă va pe câte trei cjil dela şedinţele ca cjice, că a luat măsuri de precau-
0
şi mai ales de ciudă şi de mânia, isbucni şi acolo amărîciunea, ce de merei, au decis a întră totuşi în ca ţiune.
că Cehii cei mult urgisiţi au ajuns mult a cuprins în cea mai mare meră. Oposiţiunea e decisă a se lupta Ou un cuvânt, trebile nu stau
ârăşi se facă parte din majoritate şi măsură păturele poporaţiunei ger pănă la sfirşit. S’au confiscat şi as tocmai bine prin Turcia şi, pe lângă
se aibă o influenţă însemnată nu mane? tăcjî mai multe foi germane. tâtă întrevenirea marilor puteri de
numai în cameră, ci şi asupra gu Au început se fiă fârte neliniş Graz, 26 Nov. Astă-sâră s’au când cu răsboiul greco-turcesc, ordi
vernului. tiţi şi Ungurii, căci cu tote pregă adunat studenţii lucrători înintea lo- nea şi liniştea numai asigurată nu
Din ’causa concesiunei ce li-a. tirile lor de-a sta faţă evenimentelor, cotenenţei, unde au demonstrat. Re- se pâte cjice că ar fi.
FOILETONUL „GAZ. TRANibU Copiii cei buni adaog şi cresc numele tabachere nouă de aur fârte fru- vrut se ţi întorci busunarul cum au
părinţilor şi-l fac fără de morte, mâsă făcut ceilalţi oficerl ? Şi dânsul cjise:
er cei răi feciori ocărăsc şi sting
numele părinţilor buni. Fiă-care o lua în mână, se „Numai singur dumitale, Domnule
Din „Corala Practică" N i c o l a e Costin. uita la ea cu plăcere şi se minuna colonel, vrâu să-ţi mărturisesc cu
de frumseţea ei. După cât-va timp plăcere causa, pentru care am ur
cu precepte şi esemple culese din litera Cea mai mare şi mai adencă desfă colonelul voind se ia un tăbac, o mat ast-lel. Părinţii mei sunt fârte
tare a sufletului meu este, că-mi trăesc
turile feluritelor popore vechi şi moderne, căută prin tâte busunarele şi negă- săraci. Pentru aceea jumătate din
părinţii şi iau parte la bucuriile mele.
de loan Popea. sindu-o cjise: Aa vedeţi, domnii mei, lâfa mea o dau lor, şi eu nu mănânc
M O T T O: Cea mai sfântă datoriă, care Epaminonda. nu cumva vre-unul din dumnâvâstră la prânej, decât numai bucate reci:
în trăsături de foc natura a gra- din greşelă a băgat tabaeherea în o bucăţică de slănină sâu de brânză
vat’o în fundul sufletului omenesc, După ce Epaminonda, un vestit busunar?" Toţi se ridicară şi-şi în- cu pâne nâgră. Când am venit la
este a iubi pe aceia, cari ne-au comandant grec, câştigă bătălia dela târseră busunarele, dâră tabaeherea Dumneata la masă, eu îmi aveam prân-
dat vieţa. Leuctra, veniră odată mai mulţi
nicăiri. Numai unul, care părea tare cjul deja în busunar, — şi mi-ar fi fost
(Le plus saint des devoirs, celui qu’en prietini la dânsul să-i gratuleze pen
schimbat la faţă, cji se cu sfiâlă: „Eu fârte ruşine, dâcă întorcându-mî bu
traits de flamme. tru învingerea lui strălucită. El însă
La nature a grave dans le fond de nu-mi întorc busunarele ; vă măr sunarul, ar fi căcjut' dintr’ânsul bu
le răspunse: „Vă mulţămesc, dragii
notre âme, turisesc însă pe cuvântul meu de căţica de pâne nâgră cu slănina şi
C’est de clierir l’objet qui nous donna mei, pentru urările vostre; se sciţi onâre, că tabaeherea nu este la brânza".
le jour.) însă, că pentru mine cea mai mare mine". Oficerii se depărtară clăti Colonelul cji mişcat: „Eşti un
ae
F 1 o r i an. bucuriă e, că-mi trăesc părinţii şi se
Iubirea cătră părinţi este religiunea bucură împreună cu mine de gloria mea! nând din cap, şi fiă-care credea, că fiu bun şi brav ! Pentru ca să poţi
cea dintâiă a copilului. Din ace3tă el e furul. ajuta mai cu uşurinţă pe părinţi, vei
iubire isvorSsc tote celelalte virtuţi Pentru părinţii mei sunt în stare să In 4> următâre îl chemă co sci, că de acjî încolo ai să prâncjescî
ua
ale omului. sufer fonie, batjocuri şi ruşine. lonelul la sine şi-i cji „S’a aflat în fiă-ce cji l mine". Apoi îl con
a
se:
(Die Liebe zu den Aelteru ist die tabaeherea. Unul din busunarele duse în sala de mâncare, unde se
erste Religion des Kindes; Aus Tabaeherea de aur. mele eta descusut şi tabaeherea aflau toţi oficerii şi înaintea tuturor
dieser Liebe quellen alle uebrigen
Tugenden des Menschen.) Un colonel arătă odată oficerilor a fost căcjut printre căptuşală. Dâră îi dărui tabaeherea de aur, ca un
Zschokke. săi, cari mâncau la masă la dânsul, o spune-mi, rogu-te, pentru-ce n’ai semn învederat al stimei sale.
