Page 5 - 1897-11
P. 5
MîîUw iâffliiistntlMîi, „Saseta' iese ia l-care iii,
1
n fipomut ADonameate pentru Aastro-Dngaria:
3?»ţov piaţa saara K?. 30, Pe un an 12 fi., pe şese luni
fl
‘îl!T‘.BOl( Of:*J:3nt8\Se 20 as 6 fi., pe trei luni 3 fi,
«ensusbo. — ftJ^r.ţuiasîiBfc» ai m N-rii de Dumlneoă 2 8. pe an.
Pentru România si străinăiaie:
(«SERATE se pximcso Ja Adml- Pe un an 40 franol, pe şbsc
Jlstraţlitnsin Bifwjov la -J» luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
siăWrele Birouri da anuualurf: ÎT-rii de Duminecă 8 franol.
in Yiena: 3f. Ihiku. H.\nr:ek
Hshaltk. Hudolf ttotit, i. Chpulikt Se prenumără la t6te ofioieie
Slaohfolger; int-m Opptlik, J. poşta-io din intru şi din arară
Cannsbcr, în Bndaposta: i. 7. gi la dd. coieotori.
Xoldbergerg, ZektUm Ssrxa!; în it«"iaimtnl narau Brasor
ftneurosoi: lg6nct Nami, Bno- ' i:W administraţiunea, piaţa mare,
otusale de Houmanie; in Ham» tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
hori,: Karotyt <t Litbmann. I.: pe un an 10 fi., pe şese
Preţul Inaerţlunllor: o Juni luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
fjormond pe « ooldnă 8 si. t)i. Cu dusul în casă: Pe un an
30 or. simbira pentru o publi (l^T-ULZ^Ler de JD-CLzm.Izi.ecă, 4=4=) 12 fi., pe 6 luni 8 fi., pe trei luni
care. Publicări mai dea» după 3 fi. Un esemplar 6 or. v. a.
iiarifă oi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Eeol&me pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. hău 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 244— Anul LX. Braşov, Duminecă 2 (14) Noemvre 1897.
Revistă politică. Deputaţii germani din cameră totul de Austro-Ungaria şi de tripla unul (Valyi Jânos) s’a presentat la deschi
continuă obstrucţiunea si se opun, alianţă. derea congresului.
Aruncând o privire peste întâm ca şi Ungurii, părerei, că s’ar pute I In asemeni împrejurări nu-i mi Niol oatolioii unguri din Ardeal nu
plările cele mai însemnate politice decreta legea pactului printr’o or rare, că visitei guvernatorului Basa sunt învoiţi ou ceea oe vră să facă con
ale dilelor din urmă, trebue se (Ţ- donanţă dată de întreg ministeriul rabiei, care a mers la Iaşi se salute gresul. Catolicii ardeleni îşi au adecă au
cem, că ele ne dau ic6na, ce se cu în sensul §-lui 14 al constituţiei. pe Regele Carol în numele Ţarului, tonomia lor şi n’ar vră buouros să fiă
prinde în cuvintele: pace şi linişte Crisa în Austria e der mare şi ’i se dă o mare şi deosebită însem aruncaţi îu căldarea autonomiei generale
înafară, certă, turburare şi nemul- nimeni nu pbte prevede ac|I, ce se nătate politică; nu-i mirare, că şi catolice, deâre-oe se tem, o⻺I perde şi
ţămire înăuntru. va mai pute nasce dintr’ânsa pentru scirea, ce se confirmă, că Regele din ceea oe au, în loc de-a mai oăş-
Vorbim adecă aici de monar- întrâgă monarchia. Carol va face cât de curând o vi- tiga oeva. Ca-i drept, oatolioii arde
chia nâstră. Nemulţămirea e gene 8ită Ţarului Nicolae II, se tălmă- leni au trimis representanţi la congres,
rală din cel mai depărtat unghiu al Pe când se petrec acestea aici, cesce de mult în sens îngrijitor pen ohiar episoopul lor Majlâth încă este acolo,
Boemiei până la graniţa estremă a în vecina România cresce tot mai tru tripla alianţă. dăr ei s’au dus mai mult ca să pândăsoă
Transilvaniei. Cârta şi turburarea este mult încordarea, ce a produs’o cu ş’ să protesteze îndată oe ar simţi, oă sa
de-ocamdată concentrată în Viena, noscuta afacere a decorării lui Je- tinde la ştirbirea autonomiei biserioei lor
ar
unde e întrunit parlamentul central. szenszky. Chiar un (Ţ de frunte Congresul catolic unguresc. Con ardelenesc!.
Mai sunt încă numai şese săp berlines se ocupă de ea cjicend, că gresul autonomio al oatolioilor unguri s’a Cu alte cuvinte, congresul s’a început
tămâni pănă la sfârşitul anului st n. acestă decorare a produs cea mai deschis al»ltă-erl în Budapesta sub presidiul între semne forte puţin promiţătore.
şi încă nu se scie, dâcă legea pro- mare nemulţămire nu numai aici la Pnmatelui Vaszary. La congres s’au pre-
visoriă a pactului, care s’a primit noi, ci şi în tâtă România, şi că sental episcopii şi membrii mirenesol ai
de dieta din Pesta, va pută fi vo mândria naţională a fraţilor noştri oongresului îu uumăr mare şi toţi îmbră- Primim dela un fruntaş român din
tată ori nu şi de camera din Viena. de dincolo a fost fârte atinsă prin oaţl in paradă, unii din ei cih’ar în „disz- oraşul nostru următorul artioul, oare se
De nu se va vota legea pănă modul, cum gazetele unguresc! au magyar . Fruntaşi din t6te partidele poli ocupă ou cestiunea luptelor nbstre si in
44
la finea anului, încetâză de fapt le tălmăcit decorarea lui Jeszenszky. deosebi ou neajunsurile nbstre locale. Fiind
tice unguresol, ca Iuliu Szapary, Albert
gătura dualistică dintre amândouă Foile maghiare au susţinut, pre Appnnyi, Horanszky, Karolyi, Ziohy, Ugron că autorul prin franoheţa. ou oare espune
jumătăţile împărăţiei. Atunci Ungu cum seim, că Regele şi guvernul ro şi alţi? s’au presentat la deschiderea con părerile sale, manifestă buna intenfiune de
rii, după cum a declarat Bauffy în mân, dând acea distincţiune lui Je a stârni ambiţia şi zelul atât de neoesar
gresului.
dietă, vor decide şi aduce legi de szenszky, cunoscut ca un aprig pri pentru continuarea luptei nostre pe tote
Pe cât de mare însă este pompa din
sine stătător asupra raporturilor co gonitor al Românilor, au voit se terenurile, dăm loc espuuerilor sale, fără
mune cu Austria. Comunitatea însă arate, că desaprbbă luptele nâstre. afară, pe atât de mare este şi lipsa de bună a-le mai comenta din parte-ne, deoreoe
nu le vine încă la socotelă Ungu disposiţ'â între membrii oongresului, Gu ni-se va da destulă ocasiune să revenim în
Amintita făiă germana vede vernul şi-a virît o6da între ei şi i-a des
rilor s’o rupă cu totul. Cu uniunea special la oestiuniie atinse de d-sa. Etă
chiar periclitată posiţia cabinetului părţit' în două tabere: uuii cari vrău o
personală au tot ameninţat ei şi arti cuiul :
Sturdza din causa acesta. Speran autonomiă adevărată a biserioei, liberă de
ameninţă şi acum Kossuthistii, der
ţele puse în visita Regelui Carol la ori-oe amestec şi influinţă din partea gu Un cuyent sincer.
nu li-ar plăcâ nicî-decum când îm
Pesta, că Maghiarii în urma acâsta vernului, 6r alţii — şi aceştia sunt mame-
prejurările i-ar sili s’o pună în fiinţă, Braşov. 30 Octomvre v.
vor tracta mai blând pe Români, nu lucii guvernamentali — vor să asigure stă
perc|ând poeiţia favorabilă, ce-o aveau
s’au împlinit de loc, ba prigonirile pânului lor Banflfy şi urmaşilor acestuia Decă sortea a voit, ca noi Ro
în dualism, fiind tari şi mari, şi ră-
nesfârşite au convins pe omeni, că liberă voia de-a dispune şi în viitor asupra
zimându-şi, cum (ţie Austriacii, pu mânii din ţâra acâsta se ne aflăm
Ungurii nimic nu vor se facă pentru fondurilor eutobce şi a şoolelor înfiinţate
terea lor pe baionetele armatei co în luptă neîncetată şi de multă jertfă
liniştirea lucrurilor. Tâte acestea au din aceste fonduri. De aci vine neînţele
mune, pe lângă o contribuţiă numai poftitâre faţă de un vrăşmaş, care
făcut pe cei din România se se gân- gerea.
de 50 la sută din cheltuelile comune. în ârba lui nesocotinţă vede în viâţa
dâscă serios, că dâcă Maghiarii nu
Va să cjică Ungurii, dâcă nu se Mult a supărat pe membrii oongresu nâstră mârtea sa, în ridicarea nâs-
va vota provisoriul pactului în Aus vor întinde alte corde, România va lui şi împrejurarea, că biserica română tră decăderea lui, apoi fie! — noi
trebui se se gândescă a şi schimba po
tria, sciu ce vor face. Se pare însă, unită, pe oare ei ou atâta poftă ar fi vrut cu totă tăria suntem datori a ne
litica faţa cu tripla alianţă.
că în Austria pănă în momentul de s’o înghită cu ocasiunea aoesta, n’a trimis apăra. Lupta asta de apărare ne
faţă nu se scie ce va fi, dâcă gu Nicî-odată nu s’a vorbit mai representanţi la acest oongres. Nici dintre ţine mult şi mult are să ne mai
vernul Badeni nu va avâ noroc se mult ca acum de aceea, că purtarea archiereii români uniţi nu s’a presentat nici ţină. Eată d’abia s’a închis uşa tem
trâcâ totuşi în momentele din urmă nechibzuită şi pătimaşă a Ungurilor unul. Ce-i mai mult, chiar şi dintre rene niţei după conducătorul acestui pre
ar
legea din vorbă prin parlament. pbte se înstrăineze încă România cu gaţii episcopl greoo-oatoliol ruteni numai ţuit (Ţ Dr. Aurel Murâşianu.
FOILETONUL „GAZ. TRANriJ Lunca, şi n’am mers acasă încât nu pâte fi Român care să nu-o
Se-ml văd gândul împlinit Istoria lumii. înţelegă.
Spune m!; vrăi să-mî fii mirâsă? a
S p r e e r n ă . Din Cernăuţi am primit în săp Fiind acestă „Istoriă a lumii
tămâna acâsta o carte, care între de mare interes pentru toţî âmenii
— Să plecăm, din ceriul sur
Vânt de tâmnă peste drum scrierile nâstre poporale o putem cu carte şi fără carte, am luat mă
Fulgi de nea încep să cadă,
Din pomi fruncjele aruncă, număra printre cele dintâiu. Cartea suri să înlesnim respândirea ei în
Pân’ în sat e încungiur
Spre ceriu se ridică fum se numesce „Istoria lumii , e scrisă cercurile românesc!, putând s’o abo
1,1
Şi-apoi pâte fi zăpadă.
Dintr’un ioc făcut în luncă. de un învăţat german cu numele neze cei ce vor voi şi de-atreptul
dela Administraţia „Grazetei Tran
Welter şi e tălmăcită pe românesce
— Las’ să fiă, pe pământ silvaniei . Un esemplar costă 50 cr.,
44
— Ţie gândul meu să-ţî spun de preotul Constantin Morariu, un ne
Şi zăpada-şî are locul, âr trimis prin postă 55 cr.
Ca să rîcjl Nită de mine pot al fericitului Metropolit Dr. Sil
Rogu-te pe ce-ai mai sfânt
Şi să-ml (Ţcî pote nebun vestra Morariu Andrievicî. Ea s’a In cartea acâsta se arată istoria
Răspunde, să-mî sciu norocul.
E’aşî vrâ; der că mi-i de tine tipărit mai întâii! în preţiâsa gazetă omenimei chiar dela început, dela
poporală „Deşteptarea din Cernăuţi. Adam şi Eva, cum trăiau âmenii cei
44
— După cât am păstorit
O poţi sci, şi că o scii Văcjend tipărite unele părţi din ea, dintâiu încă de pe vremile, când nu
La olaltă, eu mirâsă
Rămaş aşî da pe viâţă... na-am grăbit încă de-atunî a ne es- sciau ce e focul şi când se hrăneau
Să-ţî fiu de mult am dorit.
— Uită din codrii pustii prima dorinţa, ca aceea istoriă să cu carne crudă, cum pe încetul au
Cum mai vin neguri cu câţă... se tipărâscă şi de-osebit, în broşuri, ca început a se cultiva, a se lumina,
aşa să pâtă fi lăţită mai cu uşurinţă a-şî înfiinţa târguri, cetăţi, state şi
— De neguri frică să n’ai, Să mânăm oile-acasă. în popor. aşa mai departe. Fârte înteresantă
De turma ta şi de tine Este, în adevăr, o carte cât se este mai cu semâ, partea, care pri-
Chiuag, Noemvre 1397. Antoniu Popp.
De vrei sub pază-mî să stai pâte de potrivită pentru orî-ce om, vesce istoria Egiptenilor, Fenicie
nilor şi altele.
Eu grijesc cât pot mai bine, care scie ceti câtuşî de puţin, căcî
este scrisă în aşa mod, atât de po Cartea are tendinţă morală. Cel
Der pănă n’am părăsit poral, într’o limbă atât de uşâră, ce o cetesce îşi reamintesce şi învă-
/