Page 5 - 1897-11
P. 5

MîîUw iâffliiistntlMîi,                                                                                                                                            „Saseta'  iese ia l-care iii,
                                                                                                                                                                              1
                n fipomut                                                                                                                                              ADonameate pentru Aastro-Dngaria:
       3?»ţov  piaţa saara K?. 30,                                                                                                                                      Pe un an 12 fi., pe şese luni
             fl
    ‘îl!T‘.BOl( Of:*J:3nt8\Se 20 as                                                                                                                                       6 fi., pe trei luni 3 fi,
 «ensusbo. — ftJ^r.ţuiasîiBfc» ai m                                                                                                                                    N-rii de Dumlneoă 2 8. pe an.
                                                                                                                                                                        Pentru România si străinăiaie:
            («SERATE se pximcso Ja Adml-                                                                                                                                Pe un an 40 franol, pe şbsc
          Jlstraţlitnsin   Bifwjov   la   -J»                                                                                                                           luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
          siăWrele  Birouri  da  anuualurf:                                                                                                                            ÎT-rii de Duminecă 8 franol.
            in  Yiena:  3f.  Ihiku.  H.\nr:ek
          Hshaltk.  Hudolf  ttotit,  i.  Chpulikt                                                                                                                      Se prenumără la t6te ofioieie
          Slaohfolger;  int-m  Opptlik,  J.                                                                                                                            poşta-io din intru şi din arară
          Cannsbcr,  în  Bndaposta:  i.  7.                                                                                                                                gi la dd. coieotori.
          Xoldbergerg,  ZektUm  Ssrxa!;  în                                                                                                                                it«"iaimtnl narau Brasor
          ftneurosoi:  lg6nct  Nami,  Bno-                                                            ' i:W                                                            administraţiunea, piaţa mare,
          otusale  de  Houmanie;  in  Ham»                                                                                                                             tfirgul  Inului  Nr.  30  etagiu
          hori,: Karotyt <t Litbmann.                                                                                                                                  I.:  pe  un  an  10  fi.,  pe  şese
             Preţul   Inaerţlunllor:   o   Juni                                                                                                                        luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
          fjormond pe « ooldnă 8 si. t)i.                                                                                                                              Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
           30 or. simbira pentru o publi­                    (l^T-ULZ^Ler de JD-CLzm.Izi.ecă, 4=4=)                                                                    12 fi., pe 6 luni 8 fi., pe trei luni
          care. Publicări mai dea» după                                                                                                                                3  fi.  Un  esemplar  6  or.  v.  a.
          iiarifă oi învoială.                                                                                                                                         său 15 bani. Atât abonamen­
             Eeol&me pe pagina a 3-a o                                                                                                                                 tele  cât  şi  inserţiunile  sunt
          seria 10 or. hău 80 bani.                                                                                                                                        a se plăti înainte.
         Nr. 244— Anul LX.                                                Braşov, Duminecă 2 (14) Noemvre                                                                         1897.


                   Revistă politică.                        Deputaţii  germani  din  cameră  totul  de  Austro-Ungaria  şi  de  tripla  unul  (Valyi  Jânos)  s’a  presentat  la  deschi­
                                                       continuă  obstrucţiunea  si  se  opun,  alianţă.                                           derea congresului.
               Aruncând  o  privire  peste  întâm­     ca  şi  Ungurii,  părerei,  că  s’ar  pute    I  In  asemeni  împrejurări  nu-i  mi­            Niol  oatolioii  unguri  din  Ardeal  nu
         plările  cele  mai  însemnate  politice       decreta  legea  pactului  printr’o  or­       rare,  că  visitei  guvernatorului  Basa­    sunt  învoiţi  ou  ceea  oe  vră  să  facă  con­
         ale  dilelor  din  urmă,  trebue  se  (Ţ-     donanţă  dată  de  întreg  ministeriul        rabiei,  care  a  mers  la  Iaşi  se  salute   gresul.  Catolicii  ardeleni  îşi  au  adecă  au­
         cem,  că  ele  ne  dau  ic6na,  ce  se  cu­   în sensul §-lui 14 al constituţiei.           pe  Regele  Carol  în  numele  Ţarului,      tonomia  lor  şi  n’ar  vră  buouros  să  fiă
         prinde  în  cuvintele:  pace  şi  linişte          Crisa  în  Austria  e  der  mare  şi    ’i  se  dă  o  mare  şi  deosebită  însem­    aruncaţi  îu  căldarea  autonomiei  generale
         înafară,  certă,  turburare  şi  nemul-       nimeni  nu  pbte  prevede  ac|I,  ce  se     nătate  politică;  nu-i  mirare,  că  şi      catolice,  deâre-oe  se  tem,  o⻺I  perde  şi
         ţămire înăuntru.                              va  mai  pute  nasce  dintr’ânsa  pentru  scirea,  ce  se  confirmă,  că  Regele           din  ceea  oe  au,  în  loc  de-a  mai  oăş-
               Vorbim  adecă  aici  de  monar-         întrâgă monarchia.                            Carol  va  face  cât  de  curând  o  vi-     tiga   oeva.   Ca-i   drept,   oatolioii   arde­
         chia  nâstră.  Nemulţămirea  e  gene­                                                       8ită  Ţarului  Nicolae  II,  se  tălmă-      leni  au  trimis  representanţi  la  congres,
         rală  din  cel  mai  depărtat  unghiu  al          Pe  când  se  petrec  acestea  aici,     cesce  de  mult  în  sens  îngrijitor  pen­  ohiar  episoopul  lor  Majlâth  încă  este  acolo,
         Boemiei  până  la  graniţa  estremă  a        în  vecina  România  cresce  tot  mai         tru tripla alianţă.                          dăr  ei  s’au  dus  mai  mult  ca  să  pândăsoă
         Transilvaniei.  Cârta  şi  turburarea  este   mult  încordarea,  ce  a  produs’o  cu­                                                    ş’  să  protesteze  îndată  oe  ar  simţi,  oă  sa
         de-ocamdată  concentrată  în  Viena,          noscuta  afacere  a  decorării  lui  Je-                                                   tinde  la  ştirbirea  autonomiei  biserioei  lor
                                                                                   ar
         unde e întrunit parlamentul central.          szenszky.  Chiar  un  (Ţ   de  frunte              Congresul   catolic   unguresc.   Con­  ardelenesc!.
               Mai  sunt  încă  numai  şese  săp­      berlines  se  ocupă  de  ea  cjicend,  că    gresul  autonomio  al  oatolioilor  unguri  s’a    Cu  alte  cuvinte,  congresul  s’a  început
         tămâni  pănă  la  sfârşitul  anului  st  n.   acestă  decorare  a  produs  cea  mai         deschis  al»ltă-erl  în  Budapesta  sub  presidiul   între semne forte puţin promiţătore.
         şi  încă  nu  se  scie,  dâcă  legea  pro-    mare  nemulţămire  nu  numai  aici  la       Pnmatelui  Vaszary.  La  congres  s’au  pre-
         visoriă  a  pactului,  care  s’a  primit      noi,  ci  şi  în  tâtă  România,  şi  că     sental  episcopii  şi  membrii  mirenesol  ai
         de  dieta  din  Pesta,  va  pută  fi  vo­     mândria  naţională  a  fraţilor  noştri      oongresului  îu  uumăr  mare  şi  toţi  îmbră-     Primim  dela  un  fruntaş  român  din
         tată ori nu şi de camera din Viena.           de  dincolo  a  fost  fârte  atinsă  prin    oaţl  in  paradă,  unii  din  ei  cih’ar  în  „disz-   oraşul  nostru  următorul  artioul,  oare  se
               De  nu  se  va  vota  legea  pănă       modul,  cum  gazetele  unguresc!  au         magyar .  Fruntaşi  din  t6te  partidele  poli­  ocupă  ou  cestiunea  luptelor  nbstre  si  in
                                                                                                            44
         la  finea  anului,  încetâză  de  fapt  le­   tălmăcit decorarea lui Jeszenszky.                                                         deosebi  ou  neajunsurile  nbstre  locale.  Fiind­
                                                                                                     tice  unguresol,  ca  Iuliu  Szapary,  Albert
         gătura  dualistică  dintre  amândouă               Foile  maghiare  au  susţinut,  pre­    Appnnyi,  Horanszky,  Karolyi,  Ziohy,  Ugron   că  autorul  prin  franoheţa.  ou  oare  espune
         jumătăţile  împărăţiei.  Atunci  Ungu­        cum  seim,  că  Regele  şi  guvernul  ro­    şi  alţi?  s’au  presentat  la  deschiderea  con­  părerile  sale,  manifestă  buna  intenfiune  de
         rii,  după  cum  a  declarat  Bauffy  în  mân,  dând  acea  distincţiune  lui  Je­                                                       a  stârni  ambiţia  şi  zelul  atât  de  neoesar
                                                                                                    gresului.
         dietă,  vor  decide  şi  aduce  legi  de  szenszky,  cunoscut  ca  un  aprig  pri­                                                       pentru  continuarea  luptei  nostre  pe  tote
                                                                                                          Pe  cât  de  mare  însă  este  pompa  din
         sine  stătător  asupra  raporturilor  co­     gonitor  al  Românilor,  au  voit  se                                                      terenurile,  dăm  loc  espuuerilor  sale,  fără
         mune  cu  Austria.  Comunitatea  însă         arate, că desaprbbă luptele nâstre.          afară,  pe  atât  de  mare  este  şi  lipsa  de  bună   a-le  mai  comenta  din  parte-ne,  deoreoe
         nu  le  vine  încă  la  socotelă  Ungu­                                                    disposiţ'â  între  membrii  oongresului,  Gu­  ni-se  va  da  destulă  ocasiune  să  revenim  în
                                                            Amintita     făiă   germana      vede  vernul  şi-a  virît  o6da  între  ei  şi  i-a  des­
         rilor  s’o  rupă  cu  totul.  Cu  uniunea                                                                                                special  la  oestiuniie  atinse  de  d-sa.  Etă
                                                       chiar  periclitată  posiţia  cabinetului  părţit'  în  două  tabere:  uuii  cari  vrău  o
         personală  au  tot  ameninţat  ei  şi                                                                                                    arti cuiul :
                                                       Sturdza  din  causa  acesta.  Speran­        autonomiă  adevărată  a  biserioei,  liberă  de
         ameninţă  şi  acum  Kossuthistii,  der
                                                       ţele  puse  în  visita  Regelui  Carol  la  ori-oe  amestec  şi  influinţă  din  partea  gu­        Un cuyent sincer.
         nu  li-ar  plăcâ  nicî-decum  când  îm­
                                                       Pesta,  că  Maghiarii  în  urma  acâsta  vernului,  6r  alţii  —  şi  aceştia  sunt  mame-
         prejurările  i-ar  sili  s’o  pună  în  fiinţă,                                                                                                              Braşov. 30 Octomvre v.
                                                       vor  tracta  mai  blând  pe  Români,  nu  lucii  guvernamentali  —  vor  să  asigure  stă­
         perc|ând poeiţia favorabilă, ce-o aveau
                                                       s’au  împlinit  de  loc,  ba  prigonirile  pânului  lor  Banflfy  şi  urmaşilor  acestuia       Decă  sortea  a  voit,  ca  noi  Ro­
         în  dualism,  fiind  tari  şi  mari,  şi  ră-
                                                       nesfârşite  au  convins  pe  omeni,  că  liberă  voia  de-a  dispune  şi  în  viitor  asupra
         zimându-şi,  cum  (ţie  Austriacii,  pu­                                                                                                 mânii  din  ţâra  acâsta  se  ne  aflăm
                                                       Ungurii  nimic  nu  vor  se  facă  pentru  fondurilor  eutobce  şi  a  şoolelor  înfiinţate
         terea  lor  pe  baionetele  armatei  co­                                                                                                 în  luptă  neîncetată  şi  de  multă  jertfă
                                                       liniştirea  lucrurilor.  Tâte  acestea  au  din  aceste  fonduri.  De  aci  vine  neînţele­
         mune,  pe  lângă  o  contribuţiă  numai                                                                                                  poftitâre  faţă  de  un  vrăşmaş,  care
                                                       făcut  pe  cei  din  România  se  se  gân-  gerea.
         de 50 la sută din cheltuelile comune.                                                                                                    în  ârba  lui  nesocotinţă  vede  în  viâţa
                                                       dâscă  serios,  că  dâcă  Maghiarii  nu
               Va  să  cjică  Ungurii,  dâcă  nu  se                                                      Mult  a  supărat  pe  membrii  oongresu­  nâstră  mârtea  sa,  în  ridicarea  nâs-
         va  vota  provisoriul  pactului  în  Aus­     vor  întinde  alte  corde,  România  va      lui  şi  împrejurarea,  că  biserica  română   tră  decăderea  lui,  apoi  fie!  —  noi
                                                       trebui  se  se  gândescă  a  şi  schimba  po­
         tria,  sciu  ce  vor  face.  Se  pare  însă,                                               unită,  pe  oare  ei  ou  atâta  poftă  ar  fi  vrut   cu  totă  tăria  suntem  datori  a  ne
                                                       litica faţa cu tripla alianţă.
         că  în  Austria  pănă  în  momentul  de                                                    s’o  înghită  cu  ocasiunea  aoesta,  n’a  trimis   apăra.  Lupta  asta  de  apărare  ne
         faţă  nu  se  scie  ce  va  fi,  dâcă  gu­         Nicî-odată  nu  s’a  vorbit  mai  representanţi  la  acest  oongres.  Nici  dintre    ţine  mult  şi  mult  are  să  ne  mai
         vernul  Badeni  nu  va  avâ  noroc  se  mult  ca  acum  de  aceea,  că  purtarea  archiereii  români  uniţi  nu  s’a  presentat  nici    ţină.  Eată  d’abia  s’a  închis  uşa  tem­
         trâcâ  totuşi  în  momentele  din  urmă  nechibzuită  şi  pătimaşă  a  Ungurilor  unul.  Ce-i  mai  mult,  chiar  şi  dintre  rene­      niţei  după  conducătorul  acestui  pre­
                                                                                                                                                         ar
         legea din vorbă prin parlament.               pbte se înstrăineze încă România cu          gaţii episcopl greoo-oatoliol ruteni numai    ţuit (Ţ  Dr. Aurel Murâşianu.



              FOILETONUL „GAZ. TRANriJ                        Lunca, şi n’am mers acasă                                                           încât  nu  pâte  fi  Român  care  să  nu-o
                                                         Se-ml văd gândul împlinit                                Istoria lumii.                  înţelegă.
                                                                Spune m!; vrăi să-mî fii mirâsă?                                                                                            a
                     S p r e   e r n ă .                                                                  Din  Cernăuţi  am  primit  în  săp­          Fiind  acestă  „Istoriă  a  lumii
                                                                                                    tămâna  acâsta  o  carte,  care  între        de  mare  interes  pentru  toţî  âmenii
                                                          —  Să plecăm, din ceriul sur
            Vânt de tâmnă peste drum                                                                scrierile  nâstre  poporale  o  putem         cu  carte  şi  fără  carte,  am  luat  mă­
                                                            Fulgi de nea încep să cadă,
               Din pomi fruncjele aruncă,                                                           număra  printre  cele  dintâiu.  Cartea       suri  să  înlesnim  respândirea  ei  în
                                                         Pân’ în sat e încungiur
            Spre ceriu se ridică fum                                                                se  numesce  „Istoria  lumii ,  e  scrisă     cercurile  românesc!,  putând  s’o  abo­
                                                                                                                                  1,1
                                                            Şi-apoi pâte fi zăpadă.
               Dintr’un ioc făcut în luncă.                                                         de  un  învăţat  german  cu  numele           neze  cei  ce  vor  voi  şi  de-atreptul
                                                                                                                                                  dela  Administraţia  „Grazetei  Tran­
                                                                                                    Welter  şi  e  tălmăcită  pe  românesce
                                                          —  Las’ să fiă, pe pământ                                                               silvaniei .  Un  esemplar  costă  50  cr.,
                                                                                                                                                           44
            —  Ţie gândul meu să-ţî spun                                                            de  preotul  Constantin  Morariu,  un  ne­
                                                            Şi zăpada-şî are locul,                                                               âr trimis prin postă 55 cr.
               Ca să rîcjl Nită de mine                                                             pot  al  fericitului  Metropolit  Dr.  Sil­
                                                         Rogu-te pe ce-ai mai sfânt
            Şi să-ml (Ţcî pote nebun                                                                vestra  Morariu  Andrievicî.  Ea  s’a              In  cartea  acâsta  se  arată  istoria
                                                            Răspunde, să-mî sciu norocul.
              E’aşî vrâ; der că mi-i de tine                                                        tipărit  mai  întâii!  în  preţiâsa  gazetă  omenimei  chiar  dela  început,  dela
                                                                                                    poporală  „Deşteptarea   din  Cernăuţi.  Adam  şi  Eva,  cum  trăiau  âmenii  cei
                                                                                                                            44
                                                         —  După cât am păstorit
            O poţi sci, şi că o scii                                                                Văcjend  tipărite  unele  părţi  din  ea,  dintâiu  încă  de  pe  vremile,  când  nu
                                                            La olaltă, eu mirâsă
              Rămaş aşî da pe viâţă...                                                              na-am  grăbit  încă  de-atunî  a  ne  es-  sciau  ce  e  focul  şi  când  se  hrăneau
                                                         Să-ţî fiu de mult am dorit.
            —  Uită din codrii pustii                                                               prima  dorinţa,  ca  aceea  istoriă  să  cu  carne  crudă,  cum  pe  încetul  au
               Cum mai vin neguri cu câţă...                                                        se  tipărâscă  şi  de-osebit,  în  broşuri,  ca  început  a  se  cultiva,  a  se  lumina,
                                                                                                    aşa  să  pâtă  fi  lăţită  mai  cu  uşurinţă  a-şî  înfiinţa  târguri,  cetăţi,  state  şi
            —  De neguri frică să n’ai,                  Să mânăm oile-acasă.                       în popor.                                     aşa  mai  departe.  Fârte  înteresantă
              De turma ta şi de tine                                                                     Este,  în  adevăr,  o  carte  cât  se    este  mai  cu  semâ,  partea,  care  pri-
                                                              Chiuag, Noemvre 1397. Antoniu Popp.
            De vrei sub pază-mî să stai                                                             pâte  de  potrivită  pentru  orî-ce  om,      vesce  istoria  Egiptenilor,  Fenicie­
                                                                                                                                                  nilor şi altele.
              Eu grijesc cât pot mai bine,                                                          care  scie  ceti  câtuşî  de  puţin,  căcî
                                                                                                    este  scrisă  în  aşa  mod,  atât  de  po­         Cartea  are  tendinţă  morală.  Cel
            Der pănă n’am părăsit                                                                   poral,  într’o  limbă  atât  de  uşâră, ce o cetesce îşi reamintesce şi învă-







                                                                                                                               /
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10