Page 50 - 1897-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 255—1897,

O serbătore de binefacere. nate de răposatul piotor Mişi Popp, repra- frica lui Dumnedeu nu cad în viţiurl, în dinea dilei alegerea comisarului de poliţie
sentând figurile împunătore ale generoşilor păcate. Inima lor nu este turburată de gân­ al III-lea si a unei '"raâşe pentru comunele
In anul .1886 doi Români din Basa­ donatori. duri rele, consciinţa le este liniştită şi tote Derste, Nou şi Timiş. Alegerile s’au făcut
rabia Mihail şi Elisa Stroescu, 8U dăru't Festivitatea o deschise preşedintele de ale lor spre bine se îndrâptă. curând. La propunerea presbiterinlui I.
„Asociaţmnei pentru sprijinirea învăţăceilor şi
acfi, d-1 N. Petra-Petrescu cam cu următorele Fiţi cu purtare bună. Pănă sunteţi la Hubbes, la postul de oomisar al III-lea de
sodalilor români din Braşov suma de 50,000 frumâse cuvinte : măestri purtaţi-vă bine, fiţi ascultători, ca poliţie a fost ales ou aolameţiune, Johann
u
lei, ou soop, oa din venitul acestora să se
Stimaţi Domni, iubiţi copii! Dintre tote să vă iubâseă aşa, ca atunci, când eşiţî Beinisch, pănă acum conoipient la magis­
ajutoreze şi înainteze olasa meseriaşilor noş­
virtuţile omenesc!, cea mai frumosă, prin calfe, să vă râge ca să mai rămâneţi la ei, trat.
tri români.
urmare cea mai nobilă este, fără îndoâlă, âr nu să se bucure c’au scăpat de voi. Mai departe dintre oele 7 oonourente
Darul mărinimos a fost şi este un dar
facerea de bine. După ce aţi eşit calfe, ori după ce aţi pentru postul de mâşe la Dârste a fost
binecuvântat dela Dumnecjeu. Binefacerile,
Oe simţire dulce, ce mulţumire înve- ajuns măestri, âră să cere purtare bună. alâsă, mâşa orăşenâscă Catarina Pistauer.
oe se răvarsă pe urma lui sunt nepre^
selitore cuprinde şi pe omul cel mai de Numai aşa puteţi înainta în tote ale vostre. După oe nou alesul oomisar de poli-
ţuite.
rând, după ce a depus un ban în mâna Fiţi cruţători. Nu aruncaţi banii pe ţiă a depus jurământul, D-1 vioe-şpan ’i-a
Societatea numită se lupta pe timpul
cerşitorului dela colţul unei strade! nimicuri, nu faceţi lux, adecă nu trăiţi peste adresat câte-va cuvinte şi oa aoâsta s’a
acela ou lipsele şi năoasurile oele mai mari.
De altă parte, cât de nesfârşite sunt puterile vostre. Oe puteţi puneţi de-o parte terminat partea întâ'Q a şedinţei.
Se scie, că la noi Românii mai ou osebire
binecuvântările celui ajutorat! pentru dile negre. Aşa ajungeţi la bună­ Luând apoi presidinl primarul C. Ja-
tot sărăoimea se hotâresoe pentru meserii;
El, sărmanul, scie să preţuescă şi da­ stare. Jcibi a cerut îndată cuvântul Dr. Cari Lurtz,
cei mai ou dare de mână, din nenorocire,
rul cel mai neînsemnat, pentru-că numai Fiţi muncito'i. Este o zicală: pentru a face o interpelare în afaoerea
numai rar se gândeso a îmbrăţişa meseriile.
el scie, cât este de amară lipsa, şi numai „Munca e blagoslovită proieotului de lege privitor la maghiarisarea
Din oausa acesta băiaţu, cari se aplioau
el simte, cum ’i-se alină rana, când ’i-se „Când te ţii de ea, ai pită . numelor localităţilor.
44
atunci pe la măestri, oăol de-aoasă nu aveau
pune balsamul, adecă leacurile vindecătore !
nimic, âr din altă parte înoă nu erau aju­ Staţi de meşteşug. Lucraţi cinstit. Interpelarea lui Lurtz,
Sunt 6meni singuratici, sunt familii
toraţi. Haine, soolă, spălat, costau mulţime Numai aşa o să vă caute muşteriii. Cu min­
întregi, dâr sunt şi naţii, cari au lipsă de După ce arată, oă prin proiectul de
ds bani, şi n’aveai de unde să-i i-ai. Inte- ciuna prândeseî, dâr de cinat nu cineclî.
ajutorul altora. lege privitor la numele localităţilor vor să
meiătorui Asooiaţuinei, părintele protopop Yei înşela numai odată pe unul, i-ai făcut ştârgă istoria patriei, în oare trăeBC mai
B. Baiulescu, neobosit în oresoerea ucenici­ împrejurările au adus cu sine, că 'na­ uu lucru slab, de a doua-6ră nu-ţî mai întră mulţi Nemaghiari deoât Maghiari, Dr.
lor meseriaşi români, apela mereu la inima-., ţia nostră, mai mult din vina altora, în în lucrătâre, ba îţi mai depărtâză şi alţi Lurtz atnintesce de mileniu şi ffi ? oă rău
os
tuturor omenilor de bine, pănă oe, in fine, privinţa bunăstării, nu se află acolo, unde muşterii. fac Maghiarii, când nu recunosc, oă la oul-
Pronia dumnedeâsoă a aucjit rugăoiunea fă­ ar trebui să fiă. EiţI Bomâni buni. lubiţi-vă naţia, nu tnra aoestei ţări au contribuit şi celelalte
Mulţi sunt omenii, cari au averi în­ vă lăpădaţl de ea. Stringeţi-vă laolaltă, ca
cută în numele celor lipsiţi, trimiţând în popâre, cu deosebire însă Germanii. Ma­
semnate, rari sunt însă aceia, cari se hotă­ puii de cloşcă. Apăraţi-vă şi ajutaţi vă unul
ajutorul lor pe fericitul Miha.il Stroescu şi ghiarii ar trebui eă fiă mulţămitorî Ger­
soţia sa Elisa. răsc să întrebuinţeze cu folos avutul lor. pe altul. Grijiţî de numele vostru. Cine îşi manilor pentru acesta, ca şi Românilor,
Molţămită fundaţiunei întemeiate de Sub întrebuinţarea acesta cu folos, înţeleg lapădă legea şi numele, este omul cel mai cari au conlucrat la oivilisarea acestei teri.
aoeştî binefăcători, numărul elevilor mese­ eu: se nu o risipâscă pe plăceri trecătore, ticălos, şi nu e vrednic să se uite nimeni (Aşa e!) Crede, că se vor mai afla Ma­
riaşi români din oraşul nostru astăcji este să nu o arunce în jocuri hazarde, nici să la el
o lase pe mâna unor moştenitori, ca să o Aoestea le aştâptă dela voi binefăcă­ ghiari depţî, oarl vor reounâsoe aoâsta.
forte însemnat. Aşa, că ne ouprinde o mân­
risipescă tot numai pe plăceri de o olipă. torii voştri. Cu pietate amintesse pe regele Sf.
dria naţională, vânând oum din an în an
sporesc meseriaşii noştri. Unul din acei bărbaţi rari şi vrednici Acum să dicem cu toţii într’un glas: Ştefan, oare a fiis, că acâstă ţâră va fi ne-
Din fundaţ’ă, după destinaţiunea ei, ai neamului românesc, cari nu s’au gândit Pe marele nostru binefăcător Mihail Stroescu noroo’tă. dâoă să va vorbi într’ânsa numai
se acoper lipsele trebuitâre pentru ucenici, la vieţa vremelnică, ci la vieţa veclnică, la Dumnecjeu să-l odihnâscă în pace, âr pe o bnobă. Şi astădl mare n«rte a Maghiari­
însă numai oele mai neapărate, căol lipsele vieţa nemuritâre, este prea fericitul în generâsa Dâmnă Elisa Stroescu, Dumnedeu lor umblă să stârgă reminiscenţele gloriâse
lor sunt cu mult mai mari, decât oa să se Domnul Mihail, Stroescu, a cărui pomenire să-o ţină la mulţi ani în deplină sănătate! istorice de 700 de ani ele nobilului noortr
potâ acoperi tobe. s’a făcut astădl în sf. biserică. săsesc si reminiscenţele da oest« 1000 da
Dela mortea generosului donator Mi­ Acâstă persână uobilă, dimpreună cu Sute de glasuri aoompaniară rugă­ ani ale Românilor, voeso să le stârgă sim­
hail Stroescu inoooe, Comitetul Asooiaţiunei prea venerabila-i soţiă Elisa, departe din oiunea preşedintelui. ple din cartea istoriei patriei nostre fru­
împarte îu fiă-oare an haine între elevi. Bassarabia, aucjind de lipsurile fraţilor săi D-sa aminti apoi, oă din partea d-lui mâse, în cari Saşii si Românii au săvârşit
împărţirea aoâsta se faoe ou pompa de aici, dela noi, alergat’a în mijlocul nos­ oomereiant de aici, Stef. Chicomban, i-s’au fapte măreţe şi pentru oare a curs sângele
cuvenită, tot-dâuna în Dumineoa, oare ur- tru, şi după-ce s’a convins de năcasurile dus la dîsposiţ.iă pentru sărbătorea de as- tuturor naţionalităţilor. ( A s a e ! ) Căci aoâsta
meză după Sfinţii Arhangell, în oare cade nostre, a depus la mâna harnicului preşe­ tăcjl două paltâne, două pardesiurl şi o este ţinta noului proieot de lege.
onomastica donatorului. Ea este o sărbâ- dinte de p9 atunci al societăţii nostre, o vestă, Publioul răspunde ou urări de „să Aid să aude dintre Maghiari striga­
44
tore da bucuriă pentru sărmanii ucenici. sumă considerabilă de 50,000 lei, cu con­ trăâscă la adresa dăruitorului. rea : „we»w iqaz ! La aoâsta Lurtz reflec-
u
In anul aoesta înoă s’a slujit mai în­ diţia, ca din venitele ei, să se ajute şi îna­ După aoestea s’au împărţit între uce­ tâză, oă dâcă acâsta e convingerea Ma­
tâia parastasul obiolnuit în biserica din inteze clasa meseriaşilor între Români. nici: 32 părechl de oisme, 40 roourl, 39 ghiarilor. atunci să protesteze în gazetele
Grâverl. De faţă erau preşedintele cu Co­ Acestea sunt, iubiţi copii, icânele a- pantaloni, şi oele 5 bucăţi, dăruite de d-1 lor, că acest proiect de lege să nu fiă ex­
mitetul Associaţiunei şi alt publio; de ase­ celor suflete nobile, aceştia sunt marii bine­ Ohioomban. Aflăm, oă mai târejiu d-1 jude ploatat pentru scopuri de magh'arisare.
menea un mare număr de uoenioî. făcători ai voştri! (Arătând spre tablourile Petru Pop înoă au dăruit un palton bun, Dâr să nu facă glume rel<* si oinioe oum a
pentru un elev.
Părintele Baiulescu, în ouventarea sa, fundatorilor de pe părete). făcut foia lor de aioî „Brassoi Lapok“,
a arătat, că tote sunt trecătâre, fapta bună Intipăriţi-vă în inimele vâstre chipu­ Buouria celor împărtăşiţi cu ajutâre fiicend despre resoluţia protestătâre a oo«
nu se pâte descrie. A fost o adevărată săr-
însă rămâne pentru veou vecilor şi cela oe rile îngeresc! ale acestor nemuritor! făcă­ raitetului cercului Sibiiu, oă ou ea nu ţin-
bătore, adevărată cji de bucuriă pentru ei
faoe bine, nemuritor rămâne. Frumâse au tori de bine. tesoe la alta, deoât oa guvernul în locul
acâstă festivitate.
fost şi poveţele adresate uoenicilor din par­ Cu ce dor nu aşteptaţi voi să vă fa­ sigilului, ou inscripţia: „Herraannstădter
tea d-sale. ceţi părtaşi de binefacerile lor? Dâr, nu Kreis&ussohuss , oe nu se mei pâte folosi
44
După ametji, la 3 ore membri Comi­ numai voi, ci, prin voi, putem dice, că se D e l a c o m u n ă . să le einstâsoă un sigil nou cu insorpţia:
u
tetului şi un public distins se adunară în bucură naţia nostră întregă. „Nagyszebener Kreisausschuss (Aplause).
sala destinată pentru împărţirea hainelor. Dragii mei! Fiţi vrednici de marii Braşov, 25 Noemvre. Faţă cu acâstă batjocură e timpul oa
Era, atât de mare numărul elevilor mese­ voştri binefăcători, pentru-că darul lor nu­ Şedinţa de Mercur! a representanţei tot! Saşii, fără deosebire de partid să se
riaşi, cari aşteptau ajutâre, încât nici nu mai aşa va aduce binecuvântare asupra oraşului nostru s’a împărţit în două : unâsoă a sta faţă ou p'ănuitul atac asupra
putură încăpea toţi în sală. Pe păreţii salei vâstră. In prima parte a şedinţei a presidat onârei poporului nostru. (Aplause sgo-
erau atârnate două tablouri mari, desem­ Fiţi temători de Dumnezeu. Omenii cu vioe-şpanul, Dr, Friderio Jehel, fiind la or­ motâse).

Pentru părinţii mei sunt în stare se răspunde, decă vinovatul n’ar fi fost l’a chiămat pe tatăl lor Paicu, copiii S® o e s 11.
sufer torturile cele mai grozave. tatăl meu, care nicl-odată pănă acuma se ruşinâză de numele tatălui lor şi I n p r ă p a s t i a . . .
44
n’a fost pedepsit . Generalul se uită preferă a se chiăma în viitor... Pa-
S e r g e n t u l .
lung la sergent, apoi dete pinteni pinianu. Acesta este un obiceiu rău, Pe-un vârf de stâncă ’moodobit
Un tată şi un fiiu se aflau amân­ calului şi se duse, fără a cfi C0 un căci ast-fel se perde numele fami­ Cu muşchi bătrâni bătuţi de sâre
doi la aceeaşi companie, tata ca cuvânt; der în (fina viitâre îl chemă liar. Cei ce fac astfel, dau dovadă, Şedea oopila zîmbitâre
soldat de rând şi fiiul ca sergent. pe sergent la sine, îl făcu oficer şi-i că ei nu-ş! iubesc în adevăr pe pă­ Ou părul lung şi despletit.
Fiind odată regimentul întreg scos spuse, că bătrânul său tată va fi rinţii lor, cari li au lăsat un nume
la eserciţii, generalul, când comandă astăcjî încă lăsat aea9ă cu pensiune cinstit, nepătat, de moştenire. Frumosă, o» o desmierdare
44
„foc , observă o greşelă mare la îndoită. Eî îngâna înoet un oâuteo
Cu totul altfel a fost Constantin
compania numită. El merse iute în- Şi sta oa scâsă din desoânteo
Negri, unul dintre cei mai vrednici
tr’acolo drept la sergent şi întrebă Nu e avere pe păment, care m’ar Ou oohii pironiţi în zare.
bărbaţi ai Moldovei. Tatăl său maşter
necăjit, cine a comis o greşâlă atât pute face se me laped de numele
Conachi, cel mai bogat boer din
da mare? Sergentul tăcea. „Dâră nu iubiţilor anei părinţi. Şi glasul ei se perde ’ncet
scii vorbi? îl întrebă generalul — „îţi Costache Negri. Moldova, îi promise, eă 'i va lăsa In umbra farmecului sării
voi deschide eu gura?“ Şi îndată po­ lui tâtă averea sa colosală, de cjecî Ga un reflex duios al mării
de milione, decă se va învoi să pri-
runci să-i dea doue-ejecî de beţe. In Sunt mulţi omeni, cari din fe­ Oa visul blândului p o e t ! . . .
44
mescă numele „Conachi în loc de
momentul acesta se lupta un soldat lurite motive se lapădă de numele
44
„Negri , el însă refusâ şi muri tot Dâr... mioul Amor o zăresoe
cu sine şi era tocmai se iasă din familiar al tatălui lor şi iau un nume
Negri, nevoind a se lăpăda de nu­ Viclân s’aacunde sub desiş
rând se vină spre colonel; der ser­ străin. De-1 chiamă pe tatăl lor
mele nepătat, oe i-’i lăsase iubitul întinde arcul pe furiş
gentul îi făcu semn se rămână la George, ei se numesc Georgescu;
său tată Negri de moştenire. Şi drept în inimă-o loveaoe.
loc. După ce sergentul şi-a luat pe- de l’a chiămat pe tatăl lor Ma-
depsa, îl întrebă generalul: „ A c u m nole, ei primesc cu plăcere să se
Şi zîmbitârea ds pe stânoă
vei sci altă-dată vorbi, când vei mai numâscă Manolescu. De a fost tatăl
Dispare ’n grâpa oea adânoă!...
41
44
fi întrebat? — „De sigur , răspunse lor protopop, le place să fiă numiţi
ergentul, „şi şi acuma aşî fi sciut Protopopescu. Ba ce e mai mult, de