Page 51 - 1897-11
P. 51
Nr. 255—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
Trebue. 4ioe, fcâ se dovedâscâ în aoâsfcă a pună cărţile lor de visită la „Hotel Con se staca România în termini atât de în- cuvintele, de aceea eu nici nu mai am ce
sală, că am fost desbinaţ şi oă vom lupta tinental'‘ unde ilustrul bspe descinsese. jurioşî şi oalomnioşl. 4ice.
uniţi prin periodul şi nSoasul comun, dâoă Marohizul de Pandolfi a venit în Bu- A. 1. L Mai am de adaus însâ, că cu ocasiu-
ni-S9 va ataoa ce avem mai scump, mai onresol pentru a supraveghea repetiţiile nea acestei sărbărl s’a dat sâra şi o petre
sfânt, onorea poporului nostru. (Aolauseb piesei sale „ Ultimul Clironom*, tradusă de D-1 cere în favorul şcblei. Durere, petrecerea
Numele Kronstadt, o un nume de prot. V. H. Ureche, care piesă se va juoa Festivităţile bisericesc! şi şcolare. n’a prea fost cercetată, căci mulţi din apro
onbre, ca şi Heroiannstadr., Bistritz, Me- Marti 18 o. ia Teatrul naţional — Curtea re Din marginea Câmpiei, Nov. 1897. piere, cari ar fi putut sS vină cu uşurinţă,
diasch etc. Aceste oraşe au un treout glo gală inuâ va asista la aoâsta representaţie Stimate D-le Redactor! Am avut bu au absentat spre mirarea nbstră. Chiar şi
rios naţional şi plin de credinţă oătră re teatrală, oare va fi o adevărată sărbare curia de-a pute lua parte la trei festivităţi d-1 protopop tractual a lipsit, deşi eu vS-
gele. Dâoă un Eszterhâzy, JBâttyâai, Sze- pentru distinsul autor : O grandibsă şi en- 4endu-l cam pe la 5 bre eşind în trăsură
bisericesc! şi şcolare una după alta şi cred,
oheny, e mândru pe numele lui, noi putem tusiastă manifestaţie de iubire şi simpatie că voiă face o plăcere cetitorilor preţuitului dimpreună cu dbmna am fost mai mult ca
fi şi mai mândri pe numele nostru „Kron- se va f'aoe în aoea sârâ Marchizului de Pan ar sigură, că acolo merge. Cu toţii am fi dorit
D-Vostră 4i > decă le voiţi descrie aci pe
stadt“, căci are un trecut istoric plin de dolfi de cătră Universitari; surprise plăcute scurt. sâ-1 putem saluta în mijlocul nostru şi am
onbre, de oare mol-odată nu ne vom îl sunt reservata pentru acea seră, pe oare regretat absenţa d-nialor.
Anume Duminecă în 23 Octomvre n.
lăpâcla; le voiu faoe şi eu cunoscute oetitorilor ^Ga Mie, ca străină, vrâu a 4ice ca venită
s’a sfinţit biserica română gr. cat. din luş,
Spune oâ e convins, oă primăria va zetei Transilvaniei din depărtare, mi-s’a părut, că damele din
în diecesa Gherlei, prin Rev. Dn. canonic
face tot posibilul, ca prin representanţa Astăzi la orele 2, delegaţia studen acele părţi îşi petrec de tot retras, de tot
Papiu şi M. O. Dn. Ilariu Boroş, profesor
oomuaalâ să ia posiţiâ energică in contra ţilor Universitari — în număr de vre-o 30 străine unele de altele, din care causă pe
de teologiă în Gherla, dimpreună cu pro
magiuarisării. — a fost primită de oătră distinsul ospe trecerea e monotonă, fără însufleţire. Altfel
topopul şi eu preoţii din traet. După sfîr-
Bledâză apoi oa nu numai să se facă oare să afla în societatea iubitului profesor sciu sS-şî petrâcă Româncele de pe Câm
şirea actului divin ne-am întrunit cu toţii
petiţ'une in dietă, oi, după oe legile dela V. A. Ureche. Primirea a fost cât să p6te piă şi alte părţi. De domni nu 4ic; ei şi-au
în casele parochiale la un prân4 comun,
48 şi un strâveofiiu us da dreptul comu de cordială: studentul Vasile Miculescu, petrecut prietinesce şi frăţesce. După ce
cu care ocasiune s’au ţinut multe şi fru-
nelor a petiţiona şi la regele, magistratul binevantâ în limba franoesă, in numele Uni li-s’a urît cu jocul, s’au retras în altă odaiă
mose toasturi.
(primăria) dm Braşov s6 se pună in înţe versitarilor pe Marchiz, oare răspunse în şi apoi acolo să fi vă4ut veselie şi petre
Ceea ce m’a încântat şi veselit cu
a
,0
legere ou celelalte oraşe sâsesol oa o de- câte-va ouvinte, 4 ® 3 oă se simte fericit cere, apoi cântece românescl şi chiuituri,
deosebire, este biserica cea frumosă, pe care
putaţiune monstră să mergă s6 se plângă a fi gratulat de tinerimea Universitară pe de credeai, că nu se mai sfîrşesc. Aci am
vă4ându-o trebue să-i erâscă inima de bu
coutra acestui proiect de jege înaintea re care-o mbosoe atât de mult. — Urm64â avut plăcerea de-a au4i cântând pe d-nii
curia ori-cărui Român, cu atât mai mult,
gelui. Destule representaţiuni ale oraşelor apoi o întreţinere de vre-o jumătate de oră Pompeifi Murgşan teolog abs. şi Teodor
fiind că comuna luş este pe jumătate ma
şi comitatelor, ca cea dela Oianand, care in care timp ne-a vorbit despre iubirea oe Oltean, cari cu tonurile lor de tot plăcute,
ghiară, ba încă chiar maghiară. Cu câte
ne cerea sp ne inusfieţini pentru maghia- fiă-oare trebue s’o pbrte uaţiunei sale. în- dulci şi puternice ni-au procurat momente
greutăţi a avut de-a se lupta bietul popor
risarea şcolelor nostre, atu auc}it, aâ-şi ±ao& demnându-na a nu părăsi cu niol un preţ de rară plăcere.
român din acâstă comună şi câte osteneli,
datoria şi comuna şi comitelui nostru. Saşii câmpul de luptă, pentru emanoiparea cul Dâr termin cu asta, căci mai am şi
ba chiar şi neplăcărî a avut să întimpine
au dovedit m tote timpurile oâ sunt ne turală a nâmului românesc. altele.
vrednicul său preot, d-1 Bazar Papiu, pănă *
condiţionat credincioşi Regelui, şi speră câ După ce apoi studentul Puşoariu ce»
ii vor mişca inimă, oăol şi ei este German. tesoe o odă ooasiouală, delegaţia univer când şi-au vă4ut dorinţa împlinită! Mai am să vă descriu şi festivitatea
Roga in fine pe primar aâ ia la ou- sitarilor părăsesce pe iubitul filoromân, oare Dâr Dumne4eu e bun şi celui sîrguin- a treia, la care am luat parte. Este sfin
noscmţă ceea oe-i agită şi mişcă pe toţi. sărutând pa studentul medicinist Yasilie cios îi ajută în luptă. Eu doresc bunului ţirea nouei biserici române greco-cat. din
popor din luş şi harnicului lor preot, ca
incheiandu-şl d-1 Lurtz vorbirea sa Demetresou — preşedintele comitetului na Lechinţa săsdscâ, ce s’a făcut acum în 7
des întreruptă de aprobări şi apiause ge ţional studenţesc — rbgă pe studenţi să atot puternicul Dumne4eu să le lungâscă Noemvre n. prin M. O. Dn. Alesandru Si-
firul vieţei încă mulţi ani fericiţi, ca să pbtă
nerale, a răspuns Îndată primarul, oare in considere aoâsta ca pentru fiă-oare îu parte. lăuda pe Părintele ceresc în acea casă sfântă laşi protopopul Bistriţei, însoţit de mai
tre aprobări a deolarat, oă magistratul (pri * pentru care atât de mult au jertfit şi ostenit! mulţi preoţi, âr cântările le-a esecutat co
măria) s’a ooupat deja ou cestiunea şi oă Dumineca trecută 9 o. s’a făcut ale rul din Bistriţa, în frunte eu dirigentele
Va face tot oe-i stă in putinţă spre a co gerea noului comitet naţ’onal studenţesc. * Bratescu, care după cum mi-s’a spus e nu
respunde dorinţelor esprimate de inter- Alegerea a început la 8 bre a. m. şi s’a A doua festivitate îmbucurătore, la mai de vre-o cinei luni în Bistriţa şi în
pelator. finit la me4ul nopţei, Oa niol odată, un care am luat parte, este sfinţirea şcblei din acest scurt timp a făcut cu corul un pro
deosebit interes s’a dat acestei alegeri pre- Ciceu-Cristur. gres de minune.
sontândn-se la vot aprope o mie de studenţi Sunt vre-o doi ani, de când în acâstă După actul sfinţirei am mers cu toţii
Scrisore din Bucurescî. universitari. Au fost aleşi; 1) Basilie De- comună isbucnise un groznic foc, care a la masă în hotelul principal, unde am prân-
metrescu—Brăila 2) Septimiu B. Mur£şan, 3)
Bucuresci, 13 (25) Eoemvre. prefăcut în cenuşă şcbla, biserica, casele 4it în sunetul musicei din loc, întreruptă
George lorgala, 4) Alecs. Antimirinu, 5) loan parochiale, precum şi comuna de jumătate. din când în când prin toasturile bine alese
Sosirea Ma> chizului de Pandolfi. — Jtri- Bontaş, 6) George Eftimopol, 7) Constantin
Dâr şi aici Dumnedeu a ajutat poporului şi potrivite. La masă am avut între noi şi
mirea studenţilor. — Bepresentaţiunea tea Demetriad, 8) Marius Olădescu, 9) Ion Vul- român, care s’a recules, s’a pus pe lucru şi pe d-1 protopretore din Bistriţa, pe d-nul
trală. — Boul comitet naţional studenţesc. — turescu — Noii aleşi sunt agreaţi întregei
în timp de doi ani a făcut aşa dicend mi preot evangelic din loc, pe d-1 notar şi
Scnsărea lui Jeszenszky. studenţimî şi tineri cari presintă seribse nuni, căci pe lângă casele lor proprii, şi-au alţii, cari au sprijinit forte mult causa nbs
In fine după multe dificultăţi făoute garanţii de luoru şi munoă. Noul comitet
dat silinţa, de şi-au făcut şi biserică, case tră, pentru care fapt d 1 Negruţ, preotul
Marchizului de Pandolfi de câtrâ autorităţile s’a oonstituit alegându-se preşedinte: d-1
parochiale, precum şi şeblă, tbte frumose Herinei şi şi al Lechinţei, li-a mulţămit
ungurescl la Orşova, după mterveuirea Basilie Demetrescu—Brăila; secretar:Aleos. şi în stil modern. Când am vă4ut tbte printr’un toast forte bine şi nimerit. Toţi
plenipotenţiarului Italiei pe lângă ministrul Antewirenu ; oasier : George lorgala. acestea am rămas uimită şi mi-am 4is: mulţi aceşti domni ne-au onorat şi la concertul
plenipotenţiar austro-ungar, ilustrul ospe * alţii într’o viâţă întrâgă nu fac atât, cât şi la petrecerea, ce a urmat mai târ4iu.
al României putu treoe Irontiera sosind erl Sorisorea lui Jeszenszky, publicată în au făcut aceşti bravi Români în doi ani! Concertul a fost dat de cătră corul
dimmej,a la orele 6 in Bucurescl. — O fru- L'Ind&pendanceRoumain a fost viu oomentată
E lucru neîndoios, că şi aici meritul din Bistriţa, compus tot din tineri ţărani
mosă primire ’i sâ pregătise marelui filo- de pressa de aioî, care a înţeles mistifioarea. îl are în prima liniă capul, adecă preotul, şi copile ţărance. Concertul a reeşit fbrte
u
român de oătră cetăţeni şi studenţii Uni substituind procesul n Replicei ou aoel al care aici este d-1 George Isaiu. Acest sîr- bine. D-nul dirigent Bratescu merită totă
versitari; nesciiudu-89 preois însâ 4 Şi „Memorandului‘ . — Comitetul naţional stu guincios şi mult stăruitor preot a venit în lauda şi-l rugăm să mârgă cu stăruinţă
î
lua
ora sosirei — acesta manifestare n’a avut denţesc va răspunde acestei scrisori printr’o Cristur numai de doi ani şi âtă unde a înainte, căci va ajunge departe. Domnii din
are e
loc, în schimb insă îndată oe ’n oraş s’a altă, oare se va publioa în 4^ l străine, ajuns cu resultatele sale! Pare că prove- Bistriţa ar trebui să se intereseze şi să-l
răspândit vestea sosirei sale, număroşi se germane franoese, italiene şi engleze; se dinţa l’a trimis spre mângâiare şi de ajutor sprijinâscă cu toţii în acâstă oale a d-sale.
natori, deputaţi, profesori etc. — tot o® va pune în aoea sorisore şi pssagiul din acestui popor tocmai în 4ilele cele mai grele M’a durut când mi-s’a spus, că nu prea
Buouresoiul are mai de sâmâ — s’au grăbit rechizitorul făout în prooesul Beplicei, unde ale lui. Faptele îl laudă mai mult decât fac cu toţii astfel.
E tomna... Cu părul pe spate bătută de vânt Cumnaţii sorelui. mai cere-o cine-va. Aşa s’au sfătuit
Când fruncjele dispar în vântul sărit Când lumea se ’mbracă în negrul vestmânt bătrânii.
Oe trist cuvânt eşti tu, melancolia... Ea plâoă trudită, cuprinsă de-un gând ; A fost odată un om şi a avut Intr’o seră numai aud la feres-
Cu ele-aşl vrâ să plec. Pe veolnioiă Pe grbpa mămuţei s’adbrmă plângând. trei feciori şi o fată. Feciorii erau tră: bade, dai fata după mine? —
Perdut în umbra dulce-a nepăsării!.. toţi trei holtei şi fata era fecioră, Ţi-o dau, numai vină în casă, se te
Şi noptea se lasă ou liniştea-i rece...
numai bună de măritat. Dâr părinţii ved. Dăr cel dela ferâstră i-a răs
Puterea ei totă ou ’nce.tul se treoe,
Se duce valea lină pe câmpiă nu o lăsau se se mărite, ori-cine o puns : Io în casă nu întru, fără te
Durerea o ’nvinge şi-adorme pe flori
Şoptind un basm din timpul desmerdării... cerea. Şi o cerea mulţi feciori, că mai întreb încă odată: Da-i-ţî fata
Şi dbrme ca dusă trezindu-se ’n zori!..
’L’aseuit cu drag, privind pe ’ntinsul zării, era fata cu şedere, der părinţii nu după mine? — Ţi-am mai spus
Der înzadar!.. oe-a fost n’o să m a i f i â ! . . voiau nici decât se o mărite. odată, că ţi-o dau numai bai în casă
Se simte slăbită. Din cer ploia cade
De aceea fata era tare supă să te vedem şi să-ţî mai dau ceva
Şi fbmea nebună o mână pe strade,
E tbmnâ ’n vieţa mea acum, iubită!.. rată, că-i venise vremea măritişului. pe lângă ea. Der cel dela ferăstră
Dâr... şi acum, ca şi-alt’ dat’ de lume gonită
Privirea ta duiâsă, adâncită Se gândi ea mult şi se răsgândi, er i-a răspuns: Te mai întreb odată,
Ea plecă spre sară la mama-’i iubită.
’Ml-ar spulbera dm sufletul meu câţa... cum ar face, se nu o mai oprâscă apoi veci purure vecînică nu te mai
părinţii dela măritiş? Se puse deci întreb: Da-i-ţî fata după mine? De
Şi ceriul trăsnesoe în urlet de vânt
O! vino er, zimbesoe-’ml ca ’nainte!.. Ea capul ’şî-aşâ4ă pe negrul pământ şi luă câte-va fuiăre şi şi-le Împleti ţi-o dai — las’o să vină afară, că eu
Când stăm în faţa ta, ca ’n rugăminte Şi ’n vis par’ oă vede pe draga ei mamă în per şi când mătura prin casă, în casă nu-ţî întru; de nu, mai mult
Ce primăvară dulce era vieţa!.. Că ’i rîde... o strigă, la sînu’i o ohiamă. cum îi băteau cocfile pe spate, la nu o cer.
mumă-sa ’i-se părea, că fata ’i că Şi şi-a lăsat fata să iasă afară,
*
Şi plânge, căol simte, că nu pbte merge runtă. Şi se întristâ muierea, că ori er cel dela ferăstră a dus’o, şi atâta
La raiul iubirei ea vrâ să alerge!.... cum, da-i ruşine mare, când o fată au mai sciut părinţii de ea. Fecio
M i 1 ă . . .
împl6tesce codă albă, căruntă. Şi rul cel dela ferăstră era chiar sfân
Pe drumuri rămasă, sărmana copilă, spuse la bărbatu-s’o: Mă omule, fata tul Săre luminat; trupşor fără de
Desculţă pe surâde umbla după milă Şi când veni 4'ua, oopila trudită nostră împletesce câdă căruntă. — păcat.
Dormea încă dusă... de oeriurî trăsnită!
u
De-arândul prm oase sfiosă intra Doră n u ? ! — Ba aşa, 4® aceea! Şi s’au dus amândoi pănă la
Eşia apoi tristă şi jalnio plângea. Zaeharie Bârsan Sân-Petreann!. — Atunci o mărităm, numai de-ar curţile lui cele luminate şi au pe-
