Page 53 - 1897-11
P. 53
Nr. 255-1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
!
sunt mângâiaţi, având de t6te şi anume românesc, la oare şi-au dat întâlnire un siogur m’jloo, oare corăspunde în tdte Glume etc. apoi câte-va cole de anunţuri.
simţindu-se întăriţi şi regeneraţi prin toţi Românii aflători în New-York, al că privinţele cerinţelor ce i-se face, şi acest Preţul 25 cr.; trimis prin postă 30 cr La
post, aşa încât cu îndoită bucuriă ror număr este destul de însemnat. La bal mîjloo este untura de nesoe (Leberthran). 10 esemplare comandate de-odată unul se
dă în cinste. De vândare la Tipografia „A.
aşteptă nu numai serbarea Sântelor s’a vorbit, numai românesce, s’au jucat Copiilor le vine greţă de a lu» obionnitnl Mureşianu în Braşov.
11
1
1
sărbători, ci şi munca cea grea a „Hore *, „Sârbe * eto., s’a ţinut chiar şi un Leberthran; acest inoonvenient se delătură
pământului, în arşiţa sorelui, în con disours în dnloea limbă românescă, A fost prm Leberihrann! lui Zoltan, care n’are Stipendii din fundaţiunea „Ândronic .
tt
tra vânturilor, ploilor şi a tuturor o petrecere plină de veseliă, cum rar se idol gust nici nfiros rău, şi de aceea atât
furtunilor. pomenesoe. Acum se fao pregătiri pentru oooiil cât şi 6menii adulţi îl iau bnnuros. Consistoriul arehidiecesan gr. or. din
Aşa dâră că mare minte şi multă arepodarea unui bal costumat, românesc. Tot Depozitul general în farmacia lui Zoltân. Sibiiu publică conours pentru dobândirea
pricepere şi esperienţă au avut cei în 22 Octomvre a debutat la teatrul „Kiets“ Bel» Budapesta V. Nso-y korona-utcza 22 stipendielor şi ajutorelor pe anul 1898 din
u
300 de Sfinţi Părinţi? Veniţi se ur de-neo'o arkst.nl bine cunoscut, la Bucuresol — unde se capătă ou 1 fl. sticla. fundaţiunea „Andronic menite:
măm cu bucuriă, cu bună voinţă şi Alexandro Tacianu. In New-York se află Teatru germau. Mâne, Duminecă sa I. Pentru învăţăcei de ori şi ce meseria
plăcere prescriptele Lor/ nu ca o mulţi Români, mai ales dela Bucuresol. Prin vor da două representaţiunl. La 3 ore d. II. Pentru sodali. deveniţi de atarl în
povară, ca o sarcină pentru spăsirea tre aceştia e şi majorul Poenaru, cere este se decursul anului 1897.
păcatelor, ci ca prescripţiune diete un profesor de pian bine văflut în New- ». sp va juca comedia; ,0. die Schwieger III. Pentru sodali, cari au lucrat fără
u
tică potrivită cu starea nostră şi York. mutt.er“, âr sâra: Tttihm in America întrerupere. 6 ani meseria lor, au dat dovecj!
ou clima în care trăim. cu 5 tablouri şi cu cântări de Bruno Happert. despre desteritatea lor pentru de a pute
Nouă firmă comercială română în Bra fn acâstă piesă va juca si esoelental oomio deveni măestri.
Braşov, 27 Nov. 1897.
şov, D l Nicolae Duşoiu, unul dintre comer Ad. Rakcwîtsoh o» âsne. Toţi petenţii la ajutore şi stipendii
I. A. Severu.
cianţii români fruntaşi din oraşul nostru, au să producă în general: 1) Carte de bo
rotrăgendu-se din firma „Toan Duşoiu & tez; Atestat dela comună despre averea
Fin“, şi-a deschis negoţul său propriu, cum proprie şi a părinţilor; 3) Atestat familiar
A e<sit de Rpt> tinar <ai se află de vân-
părând prăvălia de coloniale şi bumbăcării dare In librăria a^hidieoesanS. din Sib’iu : dela parochul locului, despre familia părin
— 15 (27) Novembre. ţilor concurentului ori fiind el căsătorit
a răposatului Toan Teclu, oărpia i-a dat. o Abecedar maghiar ren*ru sc61ele elemen
Procesul Românilor din Curticl. Joia întindere mai mare, oompletâudn-o si ’mbo- tare ponoral e de Matei Voileawt, asoşcr despre familia sa, a^ând a să indica în acest
;
trecută s’a pertraotat înaintea tribunalului găţindu-o. Firma d-lai N’oo'ae Duşoiu, nu consiotorial si Petru Bod. â r°nt.er la Rablele atestat, câţi prunci minorenî sunt în fa-
elementare de stat din Sibiiu. Partea I.
din Arad procesul, ce a fost intentat în mită „La Seceleana şi eflstore în fruntea miliă, câţi oerceteză şcdla şi câţi mai sunt
u
Tiparul tipografiei «rohidienesane. Preţul
contra unui mare număr de locuitori ro pieţei ndstre, sub banca „Albina’*, dispune 25 cr. legat Acest manual e împărţit în la meserii?
mâni din Ourtiol, cari pe basa mărturisirei de un magazin bine asortat cu tot felul de 2 părţi. Partea primă traotâză: a) despre Concurenţii pot fi numai Români or-
unor minoinoşl bu fost daţi în judecată pe mărfuri ooîoniale şi de băoăniă, ou deose literile mici. scrierea si cetirea lor; b) des todocşl născuţi în archidiecesa Transilvaniei.
ouvent, oă ou ooesiuneB serbărei mileniului bire bumbaourî de ţesut, arnioinrl de t,6te pre literije mari, scrierea si cetirea lor în In special mai au să dovedâscă
lectură ou eaeroiţ'ile literilor nfiol. Partea
ar fi demonstrat şi atîţftt la ură în contra colorile, ţesături de oasâ. pânză orâtă eto. I. învăţăceii: a) că au împlinit anul
TT cuprinde 37 piese de oetire, dintre oarî
Ungurilor şi a patriei. La pertractare s’a tote de oalitatea cea mai bună. Solid'tetea 24 în presă şi 13 în poesiă de cuprins uşor. al 12-lea al etăţii; b) că au cercetat şcola
dovedit însă, că tote au fost minciuni şi dovedită şi marea esperienţă, ce dJ Nico Lângă piesele în orosă sunt şi eseroiţii gra poporală ori altă şcolă superioră; c) că au
toţi ecnsaţii au fost achitaţi. lae Duşoiu o are pe aoest teren, pun pu maticali, preoum şi regulele oele mai. ne încheiat contract cu măestru şi că contrae-
blicul oumpărător în posiţiunea, de-a se apărat de lipsă la cunosoerea şi aplicarea iul este înregistrat la autoritatea industrială
„Liberul Israil“. Ou numele aoesta se limbai maghiare. L» fio»a cărţii e un vo
putâ adresa ou t6tă înorederea cătră acâstă (pretură ori magistrat). Contractul trebue
În6inţase o sooietate jidov^soă în Buda oabular. în oare suni. ouprinse ţâţe cuvin
nouă firmă oomeroială română din oraşul tele aflătâre în singurBtioele eser°iţ’i şi adaus la cerere în original sâu în copie
pesta, oare avea de scop să facă mai multe
nostru. piese de oetire. Atât materialul acestui ma autentică.
schimbări în legea jidovesoă, ea de esetn- nual şi împărţirea lui. cât si tiparul sunt II. bodalii: a) că au terminat anii de
pln serbarea Dumineoei în looul Sambe ei Concert. Muşi ca militară va conoerta fârte bine îngrijite. E aprobat na manual învăţăcel în anul 1897, ceea ce vor dovedi
eto. După cum snune acum o fâ’ă din Bu mâne, Duminecă sâra, la otelul „Pomul pentru şcâlele nâstre elementare din partea prin atestatul autorităţii industriale (art.
Consistorului arohidieoesan din Sibiiu prin
1
dapesta, ministrul unguresc de interne Per- verde *. începutul la 7% 6re. Intrarea de lege XVII, din 1894 §. 67); b) că au
circularul dela 14 August 1897 Nr. 5318
ozel n'a voit să întărăscă statutele acestei so 20 or. purtare bună şi fac spor mulţumitor ceea-
şcol.
cietăţi şi aşa ea va trebui să se desfiinţeze. * ce vor dovedi ori cu cartea de .lucru, ori
Se vede, că pe miniştrii unguri nu-i lasă Milione risipite pentru tutun. Direcţiu Librăria Stork & Miillerdin Bucuresol cu adeverinţă dela măestrul; c) cei ce vor
inima să strice legea şi obeoeinrile fraţilor nea monopolului de tutun a publicat o sta ne anunţă, că (filele aoastea va apărâ ou- dovedi, că sunt membri ai unei reuniuni
lor jidsnl. Mai bucuros vrâu să strice legea tistică, după care dela începutul anului cu nosoufcu! calendar al „ Bihhotecei pentru toţl de meseriaşi şi că cunosc mai multe limbi
u
creştină, decât oea jidovescă. rent pănă la finea lui Septemvre, va să o’o bogată materiâ şi clişeurl splendide. vor avâ preferinţă.
dică abia în timp de nouă luni, fericita po-
Tifosul. Ni-se so"ie din Tohnmfl v«- poraţiune a acestei ţări a aruncat în vânt * Jll. Sodalii, cari sunt în condiţiunl de.
1
chiu, că acolo s’au întâmplat în. (filele din „Câlindarul Plugarului *, edat de ti a deveni măiestrii: a) să aibă certificatul de
horibila sumă de 36 903,604 fl. Din acâsta pografia „A. Mureşianu * din Braşov şi
1
v.vmă sâ=re oasurl de febră tifoidă (tifos), măestru; b) să fie lucrat cel puţin 6 ani
sumă 33.953,036 fl. cad pe tutunul comun, întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri
dintre cari un deces. Se cfiae, că boia a âr’ 2.950,657 fl. 23 cr. pe tutun de specia vire la trebuinţele poporului nostru agri fără întrerupere ca calfă, ceea ce vor do
fost adusă de unii munoitorl, oarl au venit litate. In anul trecut în acelaşi timp s’a col, are o parte literară şi economică vedi cu earte de lucru, eventual eu adeve
din Bucuresol. fumat 33 852,271 fl. 06 cr. tutun oomun, forte variată şi bogată, cuprincjend mai rinţe dela măiestrii la cari au lucrat; c) în
mulţi articulî bine aleşi, novele, poesii cerere să se arete anume locul unde voesc
Porfllî scrisorilor pentru Străinătate 2.875,892 fl. 08 cr tutun de specialitate, etc. La început biografia lui Alesandru
să se aşede ca măiestrii, ce fel de mijloce
ae va uroa dela 1 Ianuarie 1898 la 25 bani cu totul 36.728,163 fl. 14 cr. Astfel în anul Roman, apoi o Introducere de amor,
acesta s’a consumat mai mult tutun în suma un articul întitulat: Alegerea carierelor; mai au pentru de a începe meseria pe so-
(soootit după banii cei noi), ceea ce faee cotâla lor; d) să dovedâscă cu atestat dela
12% or., în loc de 10 or., cum a fost până dă 175,440 fl., adecă cu 5 vercente mai Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de
N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de oficiul parochial că cercetâză biserica nos
acum. Tu interiorul ţărei însă portul postai mult. In timpul acesta s’au fumat numai Gr. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul tră şi e creştin bun şi moral.
atât pentru sorisorl, cât şi pen'ru cărţile puţin de 581.237,616 ţigarete. lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr. Dela toţi concurenţii să recere, oa ce
de corespondentă, va rămână ca şi pănă Elefterescu; însurat de două-orl, (novelă
Impedecarea nascarei balelor de copii rerile scrise şi subscrise cu mâna lor pro
acu m. poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco
urmâză atunci, când copilul va avâ un or nomică, redactată de I. Georgescu, începe prie adresate Consistorului arehidiecesan
Concert şi bal românesc în America. ganism oţelit şi capabil de a res’sta, oare cu un articul: Economia înţelâptă ; urmâză greco-oriental în Sibiiu, să le înainteze
Din New-York, in America, ’i se scrie re nu va lăsa a se desvolta germenela bâlei. Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea pănă la 31 Decemvre st. v. 1897.
vistei „România Maşinală *, oă în acel mare Sunt diferite preparate medioinale în co sămânţelor; Bolele animalelor de casă; în Cererile neinstruate în regulă şi cele
1
grăşatul porcilor; Animale folositâre şi stri-
oraş amerioaa s’a dat în 22 Octomvre a meroiu, cari urmăresc acest scop, der căciâse grădinăritului şi plugăritului. La înaintate după termin nu se vor lua în con
aoeatuî an un oonoert urmat de un bal este în genere cunoscut, oă asistă numai urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse, siderare.
tu ca eşti doi. — Ba merg, tată, nu pănă unde va sta el în loc de mâ- îmborbeca. Acela încă s’a rugat la fe Când a ajuna acasă la Sfântul
te teme, i-o nu voiţi amuţi! — D’a- ganul lui. Unde a sta în loc şi a da cior: Voinice, fă-ţî milă şi pomană Şâre, l’a întrebat: Ei, dâr’ fost’ai.
poi tu du-te, dâr de-i da de ceva cu picioru’n pământ, te scoborî de şi me scâte de aci! Der feciorul i-a cumnate? — Fost! — Şi-ai adus?
reu, se nu 4i°L că noi te~am mâ pe el şi se umpli plosca asta de apă respuns: Dracul te-a băgat, dracul — Adus! — Bine!
nat, vina nostră se nu fiă, de-i veoi şi desaga asta de ierbâ din acel loc. tea scâte! După aceea s’a dus mai Şi duse Sârele iârba la cal în
şi tu mut ca fraţii tei. — Nu te Apoi se vii înapoi, der se nu te uiţi încolo şi a dat de o grădină, unde grajd, şi calul prinse a mânca din
teme, tată! inderept; priceput’ai? — Priceput! cum cresceau florile, îndată picau ea cu lăcomia. E din locul de unde
Şi s’a luat feciorul cel mai mic, Şi s’a suit feciorul călare şi hi! jos, ârba de pe jos tâtă era pârlită am poruncit eu! gândi Sârele şi se
du-te, du-te, pănă a dat Dumne4eu la drum! Şi s’a tot dus, s’a tot dus, şi cântau paserile numai cântece bucură; şi-i duse apa şi o beu c^-
de a ajuns ia curţile Sârelui. Sfân până s’a întâlnit cu măiestrele strîn- de jele. lul şi Sorele erăşî se bucură, ve4end,
tul Sâre nu era încă sosit acasă din se’n hora. Jucau şi se desfătau şi De-acolea s’a tot dus pănă a dat că şi apa-i din locul acela, de unde
drumurile lui. Der de-odată cu sera cercau se-1 ademenescă şi pe el. Der de o grădină frumosă eu pom! cu tot a poruncit el. Apoi întră înlăuntru
sosi şi Sârele, îngândurat şi scârbit el du s’a lăsat înşelat de ele, ci le-a felul de pdme, paserile cântau şi se şi 4ise cătră fecior: Bine te-ai pur
de reiele, ce ve4use în lume. Der spus: dracul v’a pus se jucaţi, dra bucurau. Acolo, trecând pe sub un tat, cumnate, amu hai se ne desfâ-
cum şi-a ve4ut nevasta şi cumnatul, cul ve jâce! pom mare, şi a luat şi el o pâmă tăm, că tu m’ai chiar ascultat. Şi
îndată s’a înseninat şi s’a făcut ca Şi s’a dus mai depaite şi a dat şi-a mâncat’o, şi era bună, cum nu destătându-se ei, l’a întrebat Sârele:
un lecior de doue-4ecî de ani. — de o fată băgată ’n păment pănă ’n mai mâncase în viâţa lui. Se-mî spui, cumnate, cum ai um
Pune-ne, nevastă, se cinăm şi se ne brâu şi striga după el: Voinice, de După aceea s’a dus mai încolo, blat, pe unde ai umblat, cu cine
ospătăm împreună şi se mulţămim ai făcut cui-vâ vr’un bine, fă acuma pănă odată s’a oprit calai locului şi te-ai întâlnit şi ce ai ve4ut?
lui Dumne4eu, c’a adus pe cumna şi cu m m e ; hai de m e scote din pă a dat cu eopita’n păment. Acolo era O Domne, începu feciorul, mai
tul în pace la sălaşul nostru şi al ment. Dâr el a trecut pe lângă ea o fântână. Ei s’a scoborît jos şi şi-a întâiu şi ’ntâiu de tâte, după ce am
a:
lui Dumne4eu sfântul. ca săgeata şi numai atâta a 4i umplut plosca de apă, âr de pe plecat de aci, m’arn întâlnit cu vre-o
Şi cinară şi povestiră şi se des- dracul te-a băgat, dracul te scâtă! lângă fântână şi-a umplut desaga de 8 muerî, cari jucau şi-şî făceau voiă
fătară, âr după ce se saturară, 4i Apoi er s’a tot du3, s’a tot dus, iârbă, şi s’a suit pe cal, dâr pănă a bună şi m’au cbiămat şi pe mine
se
Sfântul Sâre cătră fecior: Cumnate, pănă a dat de un om, care era în nu pleca s’a uitat odată ’n derept, se me veselesc cu ele, der eu le-am
sui-te pe calul meu şi te tot du gropat pănă’n breu şi-o vacă-i tot apoi a plecat. respuns: dracul v’a pus se jucaţi,