Page 54 - 1897-11

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI'. Nr. 255—189?.

grei, nu ’şî perd nimica din preţul ia 1888 ou o tînâră fată cu numele Mnnck. fraprum. ung. ou premii . . . 152.75'
lor sciinţific (terapeutic) şi social. Principele îndată după căsătoriă a abcjis Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 139 50
VIII. Un popor deja pipernicit de orî ce pretenţiune la tron şi şi-a sohim-
Renta de argint austr. . . . . 102 25
prin băle şi miserie se îmbolnăvesce bat numele său adevărat în Bernadotte Os-
Renta de hârtie austr............................ 102.25
O boia a ţeranîlor. mai iute de pelagră, avend forţa oar. El duce o viâţă fbrte religiosă, ceea Renta de aur austr................................ 122.80
de resistenţă deja scăcjută, ca unul oe se atribue soţiei sale.
De Dr. I. Neagoe. bine situat şi voinic. Pietatea şi religiositate» principelui o Leşuri din 1860 ..................................... 143.50
(Urmare.) Aceste, sunt conclusiunile ge­ arată şi următorul oas: In 20 a lunei aces­ ioţii de-rle Băncei austro-ungară. 947.—
nerale firesc! urmate din cele vă- teia a sosit, o caravană de Negri şi JavanI Ă.eţii de-ale Băncei ung. de credit. 387.—
Din cele expuse pană aci se
4ute în localităţile şi ţările pe car! îu Stockholm. Principele decise ca el în-
vede în mod desluşit, că pelagra nu Aeţii de-ale Băncei austr. de credit. 353.75*
le-am amintit. sn şl sâ-i întrunâscâ ia rugâoinDî. Sala cea
este causată nicî prin „verdet“, nici Napoleondorî............................................. 9.55
(Va urmai. inara de industră o împărţi în două, în-
prin alcaloidul ori ptomaina D-lui Măre! imperiale germane . . . 58.96
tr’una se adunară Negri, în oealaltă Ja-
u
C. Lombroso, numit „pelagrozoină , Notă. Aici Dr. I. Neagoe mai
vaniu London vista....................................... 120 05
şi nici o autointoxicaţiune, ci pănă atinge atenţiunea faţă de un alt rău:
Principele se duse mai întâiQ la Negri, Paris vista............................................47.627.J
când progresele chimiei nu se vor discreditarea valorei porumbului din Ro­
dovedi veninul fix (virusul) decă mânia. apoi la Javauî, cărora le predica de pe Rente de corone austr. 4% • • 120.20*
amvon învăţăturile Domnului Isus Chris-
acesta într’adevăr există, pelagra Zeiştii şi nezeiştii, adecă atât tos. Prinoipe.'e, oare în mană avea o bibliâ Note italiene.................................. . 45
este: aceia car! cred, că pelagra este re-
ou păreţi negri, er marginile erau roşii, in­
I. O b6lă generală şi chronică, sultatul unei înveninărî chronice cu
!
tre altele c} »e următoreie: . ©â.le^ciar'a.i septemânei.
născută din alimentarea insuficientă, porumb stricat (intoxicaţiune), cât şi
„Păoatul e negru, oa cartea aceste,
din miseriă, care silesce pe ţăran aceia car! cred, că pelagra este re- NOVEMBRE, are 30 cfile. BRUMAR.
sângele Domnului nostru Isus Christos e
la o nutrire aprope esclusivă cu po­ sultatulunei nutrir! incomplete, adecă
rumb. a fămei cronice şi a miseriei, încă aşa de roşu, ca marginile cărţii, dâr noi pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor.
ne putem curâţi sufletul de păcate, şi
II. Porumbul stricat şi mucec|it de mult timp au început a învi­
atunci va fi aşa de alb, cum sunt foile Dam 16 S. ap şi ev. Mat. 28 1 Adv. Rufus-
aocelereză producerea pelagrei, de novăţi porumbul din România ca
cărţii acesteia!" Lcnî 17 Păr. Gregoriuep. 29 Sauturninus
ote-ce: a) este de mai mică valore aprdpe singurul urzitor al pelagrei.
In Stockholm se vorbesce, că pnn- Marţ! 18 S. Platonşi Rom. 30 Ap. Andrei
nutritivă decât porumbul bun, care Aşa în scrierile lor celebrii pe- oipele in curând va xnerge cu soţia sa in Mer. 19 S. ap. Av. şi Var. 1 Dec. Eligiu*
la rendul seu încă nu pdte servi de Joi 20 f C. p. Greg. Dec. 2 Aurelia
lagrolog! Dr. Ballardini, la 1882 şi Africa ca misionar.
singurul nutrement al omului; b) prin Vin. 21 f lntr. în biser 3 Eranz Xaver
Cesare Lombroso, la 1885 învi- *
îusu-şî procesul mueecjirei, care este Sâm. 22 S. apost. Pilimcn 4 Borbara
novăţesce porumbul din „principatele Datini dela curtea regelui din Spania.
începutul unei putrefacţii, deşi in­ Dunărene şi dela „Marea Negră .
14
44
competente, der totuşi este strică- Pe timpul regelui Fiiip Ii al Spumei,
Intr’o convorbire cu Lombroso, Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
cios sănătăţei. Porumbul de calitate era un obioeiQ strmt in sinul aristocruţiu-
Dr. Neagoe i-a spus, ca porumbul
bună, încă este pelagrogen, decă va uei seu boenmei oa tinerii să înveţe dati- Din 26 Noemvre st. n. 1897.
stricat din România — care aicî e
fi folosit ca nutrement aprdpe ex­ .mult mai rar ca în Italia trece în u&le curţii regesc!.
clusiv. Ceremoniile ia ourţile regesc! pe atunci Măsura V a lu t a
Austro-Ungaria, unde ’l consumă fa-
nici nu era vre-ua lucru uşor de-a ie în­ său C a l i t a t e a . a u s t r .
III. O stare igienică rea, de bricele de spirt şi în părţile acelea nicî
văţa. Un licăr aristocrat trebuia să soie nu greutatea a . o r .
esemplu: apă prostă de băut, mo­ urmă de pelagră nu esistâ.
numai aceea, că la oa depanare de-o per-
cirle şi bălţi, case rele, alimente şi Apoi între tăta ţările Europei sbnă înaltă trebue să se plece, oi şi aceea, 9
băuturi falsificate, ajută la nascerea nicî una nu are neapăratele însuşiri 1 H . L . Grâul oel mai frumos 8 70
Grâu mijlociu . .
că dinaintea fiă-cârui oignitur cât de tare
pelagrei, precum ajută şi desvoltă- climatice şi telurice pentru cultura să se pleoe. J* Grâu mai slab . . 8 30
rei multor bole epidemice şi ende­ porumbului desvoltate în un grad Grâu mestecat , . 6 70
mice. atât de mare ca România, de ărece Ua esemplu interesant al aoestei co­ Sâcarâ frumâsă . . 5 80
pilării este ţi următorul cas : Regina odată Săcară mijlooiă . . & 30
IV. Pelagra se pdte stîrpi dela ea are pământul cel mai gras şi ve­ 7) 30
oade de pe oal şi pioiorsle î-s’au aeâţat îu Orz frumos . . . 4
rădăcină, precum se pdte vindeca cu rile cele mai calde, afară de Siciha Orz mijlociu . . . 3 70
scări. Din întâmplare mâesirul grajdurilor
bun succes în gradul întâiu şi al şi Spania de mec}ă-4i. Ovâs frumos . . , 2 50
nu era de ţaţa şi numai ol avea drept a
doilea, cu mult mai puţin succes în Dr. Neagoe e convins, că în ces- atinge depioidreie r-gmei. Astfel intre 43 d-.-. î? Ovâs mijlociu „ . 2 30
Cuouruz .
.
.
.
gradul al treilea. tiunea acesta României ’i se face o tineri aristocraţi, cari erau da laţă, mol Mâlaiu......................... 3 4 8 60 0
V. La acest resultat îmbucură­ nedreptate mare, asemenea celeia ce Mazăre......................... 9 —
unul n’a cutezat să soape pa regina din
tor se pdte ajunge, fără de a chel­ fi s’a făcut în Austro-Ungaria şi cu Linte . . . . . 1 2 —
starea sa critică. 4 0
tui sume exorbitante. nedrăpta lovitură pe care a primit’o Fasole . . . . . 6
In sf'irşit un domn străin, care de bună Sămânţă de in . . 7 —
V
VI. Mijlocele şi instituţiunile comerciul român de vite, împedecat semă n’a cunoscut ou de-amăruntul dau­ J5 Sămânţă de oânepă . 4 50
neapărat trebuinoidse pentru c o m ­ sub titlu de epizootiă permanentă, nele dela curtea regâsoâ sps-uiolâ, a sărit Cartofi.......................... 1 60
baterea şi stîrpirea pelagrei, prin ce ar fi esistând în regatul român. Măzăriohe . . . . — —
iutr’ajutorul reginei,, soapându-o de-a fi tî- — 46
firea şi funcţionarea lor, sunt deja Dăcă ar fi dreptă învinovăţirea 1 kilă Carne de vită . . .
ritâ de cai. Şi soiţi ce a fost muiţămita Carne de porc . . . — 52
factori de îmbunătăţire a stârei so­ porumbului din România, atuncî ar n
pentru fapta sa? Sărmanul străin a îost hui­ 11 Carne de berbece . . — 28
ciale a ţăranului, avend tdte insti­ trebui se fiă pelagră în tdte statele —
duit din Spania pentru tdtă viâţa sa. 100 kil. Său de vită prospăt 17
tuţiunile acestea scopul de a eftini car! consumă din porumbul ei, de Său de vită topit 22 —
n
mijldcele de traiu, şi a le inlesni pildă Austro-Ungaria, Anglia şi Fran-
procurarea lor. Prin urmare, chel­ cia, der nu este. Cursul la bursa din ¥iena.
tuiala pe care au pretins’o alcătui­ Propune a se face o anchetă 0 u r s u 8 l e ş u r i l o r p r i v a t a
rea acestor instituţiunî, nu este un ofieidsă ca să se constate deplinul Din 26 Noemvre 1897. din 24 Noemvre 1897
capital mort. adevăr în aceată cestiune. Renta ung. de aur 4% . . . . 122 35
cump. vinds.
VII. Orî şi care ar fi causa ce Red. Renta de cordne ung. 4% • - • 100.— ifasilica 6 70 7.20
dă nascere pelagrei, adecă: fiă vre-un Credit 200.50 201.-
Irnpr. căii. fer. ung. în aur 472%. 121.50 Olary 40 fl, m, c. 59.— 60.-
venin chimic — încă nedescoperit; Vavig. pe Dunăre , 162.—
1
[mpr. căii. fer. ung. în argint 4 / °/ 100.90 1*6.—
— fiă veninul social, miseria şi fiica 2 0 [nsbruck . 29 50 30.50
ei, incomplecta alimentare; forma Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.75 Srakau 27.75 28.75
Laibach
23.—
22.75
şi valdrea mijldcelor aplicate acţî Principe predicator. Sonurî rurale nngare 4°/ . . . 9? 85 Suda 61.— 63.—
0
Palfiy 59.50 60.50
pentru stîrpirea şi combaterea pela- Uo fim ftl regelui Svediei se oăsători Bonuri rurele oroate-slavone . . 97.50 Crucea roşia austr. 19 25 20.25
dto ung. . 9 20 10.—
dto ital. 11.50 12.—
Etudolf 24 50 26.—
Salm 74. - 75.-
dracul vă jdce! — Bine ai c}is, că crîşmă 1a. Jidan şi numai pricină îndărăpt şi am văc|.ut un om, care Salzburg . , , 28.50 29.50
acele sunt măestrele; decă te pu­ între cei tineri a făcut; pentru aceea sta cu capul plecat, unul de asupra St. Genoi3 79.— 80.—
3tanislau . 45. - 47.-
neai la veselie cu ele, păţiai şi tu îl tot îmborbecă vaca acuma! Apoi lui — aci aci să-i taie capul cu pa­
Trieitine. 4 / > /n 109 m.c. 149.- 153.—
1
0
!
ca fraţii tăi! ce ai mai văcjut? loşul, şi unul sta cu cartea’n mână dto 4% 50 68.— 72.—
W aidstain 67.— 60.-
— Dup’aceea am dat în calea — Am mers mai încolo şi am şi cetea. — Rău ai făcut, cumnate,
dto de 10 franc!
mea peste o fată, care de jumătate dat de o grădină, în care cum în- că te-ai uitat îndărăpt. Acela, care 8anc& k. ung. 4°/,, 129.50 124 -
era în păment, şi tot striga după floria câte-un pom, îndată picau flo­ sta cu capul plecat, erai tu, care
mine să o scot din păment, dâr eu rile jos şi se uscau şi cântau pase­ sta cu sabia ’n mână a fost diavo­
am 4is: dracul tea băgat, dracul rile numai jale şi supărare — Acela lul să te taie; care o stat cu car Cursul pieţei Braşov.
te scotă! — Bine ai c}i cumnate, a fost iadul. Apoi unde ai mers? tea’n mână şi cetia am fost eu, mă
3
că aceea-i o fată care a avut un co­ — Am mers mai departe şi am rugam pentru tine. Acum du-te acasă Din 27 Noemvre 1897.
pil nelegiuit şi şi-l’a omorît! Apoi dat de o grădină plină de fior! şi şi spune la părinţi şi la neamuri pe Banonota rom. Cump. 9.48 Vând. 9 49
ce ai mai văcjut? de tot felul de pome şi paserile unde ai umblat şi ce ai păulat? Argint român. Cump 9.42 Veod. 9.46
Apoi am mai dat peste un om, cânta acolo tot numai bucuriă şi Cum a ajuns acasă, fraţii lui Napoleond’orî. C.mp. 9.53 Vând. 9 56
care era în păment pănă-’n breu, şi veselia. Am luat o p6mă de acolo, căpătară glas şi prinseră a vorbi şi Galben! Cump. 5.65 Vând. 5.68
o vacă-1 tot îmborbeca. Acela încă Dbmne bună o mai fost! — Acela întăriră, că drepte sunt cele ce spune 127. Vend. —.—
m’a rugat să-l scot, der eu am cji 8 : este raiul. Va veni vremea, că mai fratele lor cel mecjiu. Ruble Rusesoî Cump.
dracul te-a băgat acolo, dracul te multe pome-i mânca din el. Apoi Cine o scie mai departe, spu­ Măroi gemena Cump. 58.70 Vând. 58 80
s
scotă! — Bine ai cj* > cumnate, că ce mai văcjuşi? nă-o, că eu atâta o sciu şi atâta Lire turcesc! Cump. 10 73 Vând. 10 77
o m u l acela, când şi-o măritat o tată, De acolea am mers mai departe o spuiu. Scriu.fono. Albina 5% 100.75 Vând. 101.75
i-o făgăduit o vacă; ăr după-ce o pănă am dat de o fântână şi m'aoi c. d. Emanuil Ungurean student în Blaşiu
trecut ospăţul, în loc să dea vaca băgat în ea şi-am luat apă ’n ploscă şi scrisă de 1 Pop Jtteteganul.
ia fată şi la ginere, a beut’o în şi când am eşit afară m’am uitat