Page 58 - 1897-11

.Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 256—1897.

Demonstraţiuni. primire, oe ni-s’a făcut ou aoâstă ocasiune. nisare insufioientă. Se va presenta Dom- mai ales după oe Lueger ou anti-semiţii
14
Legea învăţământului secundar şi su­ niilor-Vâstre, în aoâstă privire, un proieot săi a întors „ohepenâgul pe dos, intrând
Pe oând în oamera se petreceau soan-
perior, oare se va presinta Domniilor V6s- de lege, oare să oorăspundă desvoltărei şi el în tabăra opositiei.
dalurile şi arestarea lui Wolf, pe atunol
studenţii universitari nemţi pregătiau în- tre, va îndeplini lucrarea de întărire şi de oonsi.derabile oe c luat aoest departament.
reorganisare a soblelor nbstre, aşecjend edu- Interesele agricultorilor stau astăZl
soenarea unor demonstraţiunl în stil mare.
oaţinnea naţională pe temelii solide şi în­ isolate, îu mijlooul oonourenţei generale; Nou diar slovac. Erl am primit
Inoeputul îl făoură prin oântarea „ Wacht Nr. 1 şi 2 al unei nouă foi slovace săptă­
u
am Rhein şi alte imnuri germane demon­ dreptând rounoa poporului sore câmpul în­ însă prin sindicatele agrioole se va pro- mânale politioe-literare, oe apare dela 20
strative. Se făcu o mişcare mare între stu­ tins al ounosointelor soiinţifice şi practice. duoe o îmbunătăţire simţitâre în acest ram
întâiul budget votat de aoâstă legis­ însemnat al producţiunei naţionale. Noemvre st. n. în orăşelul slovao Rosen-
denţi şi înoepurâ să outriere stradele înso­
latură s’a înobeiat la trei-tjeol Septemvre O lege, oare sâ reguleze oăstigarea berg (Rnsonberku) din oomitatul Lipto.
ţiţi de lume multă. Poliţia voi sâ faoă or­ Acesta fâ’ă pârtă titlul „Slovenshe Listy şi
44
dine. Studenţii se încăerară ou poliţia. Unul treout ou un esoedent de peste trei mi- Dentru agrioultură a pământurilor mlăşti- redactorii ei sunt D-nfi Carol Salva şi Gus-
din ei a fost arestat, altul rănit de sabiă, lione. Acest resultat ar fi fost negreşit mai nâse ale deltei Dunărei se va supune des-
satisfâoător dâoă în ultimele şâse luni ale baterilor Domniilor-Vâstre, d’împreună ou tav Augustini. Aoesta din urmă este ouuos-
al treilea bătut pănă la sânge. Când poli­
ţiştii împrăsoiau pe demonstranţi diutr’un eseroiţiului ploi necontenite şi inundaţii es- modificări devenite necesare legri vânZâre out publicului nostru, oa fost oolaborator
a
la Z'ar ' „Tribuna în Sibiiu. Noul Ziar
14
loc, isbuoniau demonstraţiile în alt loo. In- tra-ordinare nu ar fi prioinuit recoltelor îo loturi a bunurilor Statului.
trevenirea câtorva dintre profesori univer­ pagube însemnate, resfrângându-se efectul Domnilor Senatori! ’şi-a pus oa ţintă a lupta pentru desvolta­
sitari, a reotorului şi decanului universităţii lor într’un mod simţitor şi asupra eseroi­ Domnilor Deputaţi! rea naţională şi eoonomioă a Siovaoilor, şi
a făcut, ca demonstraţiile sâ nu ia toomai ţiului budgetar curent. Veţi avea să ohib- Regatul României îşi are astăZl situa- pentru egala îndreptăţire. Spre ajungerea
aşa mari dimensiuni, după oum erau de zuiţî d’impreună ou Guvernul Meu măsu­ ţiunea sa politioă bine întemeiată. Rămâne ţîntei va mai oăuta a strÎDge legăturile Slo­
agitate spiritele. rile cuvenite pentru a asigura budgetului oa el să-şi desvâlte puterile sale materiale, vacilor ou naţiunea cehă şi a sprijini oausa
viitor eohilibrul neoesar unei gestiuni re­ înţelegere! între naţionalităţile asuprite din
să-şi creeze relaţiunl eoonomioe folositâre
gulate a finanoelor şi menţinerea oraditului şi stabile, să-şi întărâsoă mersul şi pro­ statul ungar. Urâm noului contrate slovao
Mesagiul tronului român. nostru atât de bine stabilit. gresul moral şi ştiinţific. viaţă lnngă şi aotivitate spornică!
De inundaţiile, oarl au bântuit Ţara
Sâmbătă la amecji s’au deschis s’a resimţit întregul nostru sistem de oo- EVumâsă este misiunea oe Corpurile
Corpurile legiuitore române prin ur­ legiuitâre au de îndeplinit. Nu Mă îndoeso, SCUFIILE PILEI.
muuioaţii.
mătorul Mesagiu rostit de Maj. Sa oâ ve-ţl pune tot zelul şi activitatea Dom-
S’a vădit aoum încă mai mult insufi­
Regele Carol: niilor-V6stre, oa aoâstă sesiune să fiă rodi- — 17 (29) Novembre.
cienţa legei drumurilor şi necesitatea refor-
târe pentru soumpa nâstră Ţâră şi să înalţe Internat român la Viena. Sâmbătă sâra
Domnilor Senatori! mărei ei, în soop de a interesa mai direot inoă mai mult prestigiul ei şi înorederea 4
Domnilor Deputaţi! judeţele şi comunele la construirea şi în­ s’a ţinut oum, află „Patria* , în Keiserhof
oe din tâte părţile se pune într’ensa. Ia Viena o consfătuire a notabililor colo­
treţinerea şoselelor şi de a înfiinţa asupra
Iu anul aoesta am trecut ou toţii prin DumueZeu să bineouvinteze lucrările niei române din Viena şi a unei delega-
lor un control finanoiar şi teohnio mai
grele înoercărl, înlăturate numai de Pronia Domniilor-Vostre. 44
efioaoe. ţiunl a societăţii „România Jună în soopul
Cerâscă, oare necurmat a oorotit şi ooro- Sesiunea ordinară a Corpurilor legiui­ înfiinţării UDui internat pentru universitarii
Pentru a pune oăile ferate în situa-
tesoe Patria nostră. târe este deschisă. oe
ţiune de a satisface cerinţelor agrioulturei români. Se Z* i că uu oapital de 20,000
D’impreună ou Mine, întregul Popor Carol.
şi comeroiului, se va urmări mai departe e deja asigurat.
a fost pâtruns de o adâuoă emoţiune în (Urmâză semnăturile miniştrilor).
îmbunătăţirea şi consolidarea veohilor linii;
timpul bblei oumplite, oare pusese în pri­ Viriliştii comitatului Maramureş. In
tot-odată însă se va înoepe imediat oon- lista mai nouă a virilişt’lor oomitatului Ma­
mejdia viaţa Moştenitorului Tronului, a prea
struirea magasiilor ou silosurl, dându-le o
iubitului Meu Nepot. T6te păturile sociale îngrijirile Ungurilor. ramureş vedem 222 de viriliştl, dintre
organisare sistematioă.
Mi-au dat în aoele cjde de durere nenu- aceştia 89 sunt Jidani ou nume inoă ne-
mârate dovecjl de duiosă dragoste şi de Compleotarea serviciului nostru mari­ Cele ce se petrec în Austria au făout maghiarisate; câţi Jidani vor mai fi dintre
oredinoios devotament. tim şi îmbunătăţirea porturilor nâstre du­ pe Unguri să fiă forte îngrjjaţî. Tâte par­ oei cu numele maghiarisate, nu putem sai.
Sunt ferioit că pot reînoi astăc}!, în nărene, greu atinse de apele oele mari tidele din parlament au ţinut şi ţin mereu Români găsim pe următorii : Pap Simon
mijlooul Repressntaţiunei naţionale simţă­ sunt urgent reclamate. Aoolo, unde s’a pro­ oonferente, al căror obiect de cousultathine (de legea calmnă), Basiliu Juroa (fostul de­
mintele Mele de reounosoinţă pentru vioi­ dus desastrul oel mai mare, la Galaţi, s’au este atitudinea, oe au s’o ia în faţa peri- putat dietal) Petru Mihalyi (frate al Me-
ciunea acestor manifestări, oarl sunt cea început imediat luorărî, cari vor puDe în oulului oe se desvâltă din partea Austriei. tropolitului din Blaşiu), Mihâika Mihâly,
mai frumosă răsplată a munoei neobosite, viitor ia adăpost atât aoest oraş, oât şi oa- Sâmbătă sâra în clubul partidei „li­ Mihâlka Lâszlo (fiiul faimosului fost vioe-
44
oe am depus pentru soumpul Meu Popor lea ferată Bârlad Galaţi. Creditele aoordate berale aprâpe numai despre întâmplările şpan), Dr. Ioan Mihalyi (frate al Metropo-
în oursul unei întregi vieţi. de Corpurile legiuitore au dat putinţa de din parlamentul vienes s’a vorbit. Guver­ litului din Blaşiu), Mihail Pavel jun. (ru-
a aotiva nouăle oonstrucţiunl de oăi ferate. nul şi bărbaţii conducători ai partidei sale, deniă de-aprâpe a episcopului dela Oradea),
Domnilor Senatori! oum spune „Bud. Hirl. , sunt mult îngrijaţl
44
După a lor terminare vom păşi la oompleo- Mâu Lajos, Dr. Mihâlka Gyorgy, Gyenge
Domnilor Deputaţi! da urmările, oe pot să le aibă luptele de
tarea sistematioă a reţelei nostre. Sândor protopop, Petru Redmo, Petru Pop
Neliniştea oe ooprinsese Europa, din Legislaţiunea Bsupra apelor trebue naţionalitate din Austria din mai multe al lui Tâder (ţeran,) Jura Jânos (jude de
oausa răsboiului dintre Greoia şi Turcia, pusă neîutârZiat în armonie on desvoltarea puncte de vedere. După desbaterl grele şi oero), Dr. Kis Istvân, Dunka Lâszlo. Jurka
astăcjî a dispărut, şi aoţiunea unită a Pu­ eoonomioă a Ţârei; er legea organisârei îudelungate, ambele guyerne ale monarohiei Jânos, Dunka Gâbor, Hâpka Gyorgy, An-

terilor celor mari asigură paoea generală, oăilor ferate, cere a fi supusă unei revi- ajunseră la o înţelegere în tâte oest'unile derko Sâudor, Mihâlka Pâl, Grigorie Cu-
oare va da desvoltărei popbrelor un nou siunl, în urma desvoltărei lor repeZl şi paotului, afară de ovotă. Au fost luorate 18 driol (ţeran), Mân Lâszlo, Yinoz Gyula (fiş-
avânt. constante şi pentru a îmbunătăţi sârtea per­ proiecte de legi. Aoum însă, fiind-oă oă- panul „român al comitatului Ugooia) eto.
44
In mijlocul aoestor împrejurări, situa­ sonalului acestui servioifl. derea lui Badeni e fapt împlinit, va trebui — Am soris înadins pe unguresoa numele
ţia României e’a întărit încă mai mult şl Solioitudinea oe tot-dâuna a-ţî arătat să se ia luorul ârăşl dela început şi pro­ acelor viriliştl români, despre oare avem
am căpătat din t6te părţ le semne de vii pentru armată îi impune datoria de a-se babil, oă în urma desvoltărei patimilor din- ounosoinţă, că numai de nasoere sunt Ro­
şi reale simpatii pentru statornicia on care desvolta oontinuu prin instrucţiune şi dis- oolo de Laita, înţelegerea va merge şi mai mâni, âr aZl nici în familiă nu mai vor-
am urmărit o politică paolnică şi pru­ oiplină. Ea a păşit şi în anul aoest» pe ou greu oa pănă aoum. baso românesce, ba unii dintre ei şi-au şi
dentă. aoâstă oale în mod regulat şi normal. Un membru fruntaş al partidei gu­ uitat ou totul limba română. Sermană ţâră
Astfel relaţiunile Regatului cu t6te Se vor supune deliberărei Domniilor- vernamentale a declarat înaintea unui co­ a lui Dragoş!
Statele sunt din cele mai oordiale. respondent al lui „Bud. Hirl. , oă oonvin-
44
Vostre mai multe legi, destinate a ame­
Am ţinut să reînoeso şi în anul aoesta gerea lor este, oâ în Austria s’a isprăvit B61a maghiarisării. Se soie, oă de un
liora şi a oompleota organisarea armatei,
espresiunea simţămintelor Mele de priete­ şi anume legile oarl priveso înaintarea în ou constituţionalismul şi aoâsta e ou atât timp înoboe între Unguri grasâză 6 b61ă
nia şi de veneratiune, oe am avut tot-dâuna armată şi recrutarea, preoum şi desvoltarea mai trist, fiind-oă periculul a isbuonit too­ de tot rea şi anume b61a maghiarisării.
pentru Majestatea Sa împăratul şi Regele mai în Gestiunea paotului, „ameninţând a AmDloiatii de stat ou duiumul se întrec
marinei nâstre, a cărei însemnătate oresoo 44
Franoiso Iosif, şi constat cu o vie satisfac- sdruncina aoea basă, pe care s’a desvoltat în fapta „eroioă jde a-şl maghiarisa nu­
din an in an.
ţiune primirea strălucită oe Ni-s’a făcut, Ungaria timp de 30 de anî“. Acelaşi frun­ mele. Esemplul acestora îl urmâZă aoum
Asigurarea unei justiţii bine distri­
:
Reginei şi Mie, în Capitala Ungariei. taş guvernamental a deolarat, că în oas, şi b rtaşii din capitala Ungariei. După
buite oere oa posiţiunea independentă a
Relaţiunile de bună vecinătate si ami dâcă niol-deoum nu s’ar putâ vota provi- oum scrie o f6ie nngurâsoă, buouria cea
magistraţilor să fiă întărită. Se va ajunge
oiă dintre România şi Bulgar a au aflat o soriul din partea oamerei austriace, atunci mai mare a Uugurilor e, „oă de aiol înoolo
la aoest soop modifioând câte-va articole
nouă întărire prin visita Alteţei Sale Re­ guvernul va presenta fără amânare proieo- renumitele buoătării unguresol, nu vor mai
din legea organisârei judeoătoresoî. 44
gale Principelui Perdinand, care ne-a dat tul privitor la luarea măsurilor indepen­ avâ firme germane .
Spre a înlesni elaborarea legilor, pre-,
o dovadă preţibsă de simţămintele sale şi dente de Austria. O deolaratiune de aoest „România Jună . Societatea academică
44
oum şi revisiunea oodioelor aotuale, Gu­
ale poporului său pentru noi. fel a făout de-altmintrelea şi ministrul pre­ sooial-hterară „Romanţa Jună va ţină Joi
44
vernul Meu va propune înfiinţare» unui
Nu pot să nu aminteso cu reounoscintă şedinte Banffy. în 2 Deoemvre st. n. a. o. în sala dela
Consiliu legislativ permanent.
graţiosa atenţiune a Majestăţei Sale împă­ In oerourile partidei „naţionale seu restaurantul „Keiserhof , I., Magistrats-
44
14
Servioiul penitenciarilor are nevoe de
ratului Rusiei, oare a binevoit a Mă saluta apponyiste domnesoe o oompleotă neorien- strasse 2. a XXVII şedinţă generală, la care
o simţitâre reformă. Pentru a-o pregăti,
prin un Trimis estra-ordinar în a doua sunt invitaţi toţi membrii ei de cătră oo-
treoerea acestui serviciu de departamentul tare, deâreoe conducătorii partidei ored, că
Mea Capitală. mitet representat de d-nii: Cornel Coma-
justiţiei a devenit o adevărată necesitate. adl nici pe departe nu se p6te prevede
Relaţiunile eoonomioe d’ntre România viitârea desvoltare a lucrurilor. nescu preşedinte şi Aurelian Ţurcan seoretar
Se va supune deliberărei Domniilor-
şi Imperiul Otoman se află astăZl consoli­ I. Programul şedinţei este următorul: I
Vâstră: modificare» legei oonsiliilor juds- In sînul partidei Kossuthiste e mare
date prin o oonventiune oomeroială, oare Partea oficială: 1) Cuvânt de desohidere.
ţ'ane, având de ţintă o mai întinsă con­ agitaţiunea. Membrii partidei ored, oă se
sa va supune neîntârziat dehberărei Dom­ 2) Raportul anual. 3j Raportul oomisiei re-
lucrare a lor în administrarea intereselor află în ajunul unor mari evenimente, cart
niilor Vbstre. văZ^tore. II. Partea socială: Dans. Musioa
proprii ale judeţelor; modificarea legei sa­ au să apropiă Ungaria de idealul indepen­
Domnilor Senatori! nitare, pentru a garanta în mod mai sigu- denţei. De aceea ei predioă precauţiune şi va eseouta-o capela regimentulni de infan­
Domnilor Deputaţi! şi mai lesnicios formarea pesonaiului me­ înarmare, oa momentul să-i găsesoă gata. terie 64. începutul la 8 bre sera. Oferte
mannimbse în favorul cabinetului de lec­
Inaugurarea Palatului Universităţei din dical, şi reorganisarea direoţiunei statistioei, Singur „partida poporală a oatolioi-
44
tură se primesc ou mulţâmire.
Iaşi este un fapt important în desvoltarea oare îşi va îndeplini mai bine scopul, tre­ lor face o esoepţ’une, întru oât adeoă pănă
nbstră eulturală şi a fost sărbătorită ou oăl- când la ministerul de interne. aoum a privit desvoltarea evenimentelor Noul pod peste Dunăre. Iu Z'le’-e oel®
dură de Ţara întrâgă; 6r Regina d’impreună Ministeriul agrioulturei, comeroiului, ou un fel de nepăsare. E întrebare însă, mai de aprăpe guvernul român va presenta
îu Mine a fost adânc mişcaţi de înimosa industriei şi domeniilor are astăZl o orga­ deoâ va mai fi tot aşa şi de aoi înainte, Oamerilor un proieot de lege prin oare va