Page 59 - 1897-11

îSTc 25 6 —1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pa,«Zr>» 3

cere aprobarea convenţiuuei încheiate îutre uţi, Suceava şi Câmpulung în deours de 14 fiă-oare comună câţi membrii are, în care simţind importanţa lucrului, cerându-i-se
guvernul sârbeso şi oel român pentru con­ Z>le. Se înţelege, oonoesiuuea aoâsta neoe* oas am pntâ afla şi aceea, oă Branul ce ajutorul, îl va da buouros, la din oontră
struirea noului pod pesta Dunăre între rată n’are nici o valâre pentru lăutari, fi­ oontingent de membrii ordinari sâu ajută­ ’nzadRr îi vei spune de Asooiaţinne şi de
Turnu-Severin şi Cladova. In acelaşi timp ind-că un taraf organisat nu pâte pleca tori dă. alte multe, el te va privi reoe şi fără în­
:guvernul va oere şi un credit pentru partea fără angajament premergător să concer­ Sunt ' pe deplin oonvins, oă oonsu oredere, oăol oeea oe nu vecjl nu poţi simţi
■de cheltuell, osrl priveso pe România în teze, âr angajament are numai pentru Cer­ mându-se da fiă-oare domn pe întregul an şi distinge.
■oonstruoţiunea noului pod. Se soie cjioe năuţi, şi până oând i-ar succede să încheie câte 10 litre de „vin de paie" mai puţin, In privinţa acâsta oomitetul va faoe
„Drap." că oonvenţiunea e fâoută ast-fel vre-un angajament în provinoiă, espiră cele fiă-care ar fi în stare a plăti trxa de mem­ fârte bine, dâoă va aranja din fiă-oare oo-
0
ca tâte oheltuelile oonstruirei podului să 14 Z'l aoordate şi bieţii lăutari vor fi tot bru ordinar ou mioa sumuliţă de 6 fi. la mnnă oâte-un bărbat reounosout oa om
privâsoă de-o-potrivâ pe ambele state. acolo unde sunt de present. Şi apoi ce mă­ an, căpătând în schimb o revistă instruc­ harnio şi de oondiţiune mai bună, căruia
rinimia, a aoorda unui taraf oonoesiune pe tivă, căol Dâmne DumneZeule mare-i să- din când în oând să-i atragă atenţiunea
Incheiarea cursulni de dans. Ni-se
0
14 Zii pentru 4 oraşe! Subtrăgend călăto­ râcia de cărţi atât la preoţii, oâb şi la în­ asnpra aoestei oestinnl de oea mai mare
spune, oă Joi sâra studenţii români din loo
ria şi aranjatul rămâne pentru fiă-oare oraş văţătorii noştri. Noroo, oă autorităţile su- importanţă în viâţa nâstră a poporului ro­
vor înoheia primul semestru al oursului de
o 4’ §i jumătate. Aici îu Cernăuţi am avut periâre biserioesol şi soolare au dispus a se mân. Sunt de firma convingere, oă urmâud
dans printr’o potreoere, ce se va da în sala
astă vară 2 tarafuri maghiare, unul din Ca- trimite fiă-oărui preot şi îuvăţător „Tele­
otelului Nr. 1. astfel, măoar numai în 2—3 oomune, resnl-
şovia şi altul din Ardeal, oare cântă acum graful" şi „Fâia pedagogică", ohiar şi în tatele vor fi favorabile, âr inteligenţa se va
Congresul triştelor slavi Comitetul deja de b luni neîntrerupt aici. Vara în- contra voinţei, oăol astfel pâte mulţi preoţi întâlni cu poporul ou dragoste, mândrie şi
Ziariştilor boemi va convoca la un congres trâgă a oântat la Kuzmany un taraf de sâu învăţători ar fi murit fără să fi vădut încredere.
în Praga pe toţi Ziariştii slavi din Austria dame, âr’ acum oântă o trupă tiroleză şi barem! un Z'ar româueso politie sâu literar. nu-da.
şi Ungaria. La oongres vor mai fi invitaţi au să vină înoă şi G-aliţienî, fără de a fi Avem însă si alte păoate ou mult mai
şi Serbii, Slovacii, Rutenii, Croaţii şi Venali. trimişi în provinoiă. Publioul român din urîte, oarî ne pun departe înapoia oompa NECROLOG. Din Boroşineu (Jono-
Cernăuţi indignat de procedura guvernului trioţilor noştri. Mulţi dintre noi avem obi- noleal ni-se anunţă mârtaa veteranului p o-
r
Teatru german. AstăZi se va da pen­
a făout tot oe a putut, oa să salveze situa­ oeiul de-a ne întruni fârte des, oete de topresbiter emerit Ioan Cornea, oare a în­
1
tru a doua âră oomedia „Comtesse Guckerl'
ţiunea bieţilor lăutari. Au înours la redao- cete, dâr nu la biserioă şi nici la şoâlă, oi cetat din viâţă în 13(25) Noemvre o. în
de Sobonthan şi Koppel Ellfeld în locul
ţiune din mai multe părţi oferte marini- la „făgădău" şi obieotele predileote de con­ etate de 75 ani şi al 53-lea al Dreoţiei sale.
piesei anunţate fDer Probepfeil, oare se va
trâse pentru lăutari, âr Luni sâra s’a im- versaţie suut: ura, bârfelele şi insinuările înmormântarea s’a săvârşit Vineri în 14 (26)
da mâne, Marţi.
provisat în sala din etagiul prim al hote­ unora contra altora, âr oând însufleţirea Nov. 11 jâlesoe întristatul său frate Simeon
lului „Central" o convenire sooială, la care este mai mare, taxele le inoassâză ou multă Cornea, parooh în Boroşineu, ou numerâse
a luat parte publio distins român. Petre­ sHisfaoţiă funoţionarii onorabilei firme rudenii.
Urcarea efectelor române. Mai
tote efectele, fiă ale statului şi instituţiu- cerea a fost animată şi suooesă în tâte pri­ „Czell". oare susţine mai mulţi funcţionari, DumneZeu să i odihnâsoă în paoe!
nilor de credit fiă ale Băncilor şi asooiaţiu- vinţele. PubHoul s’a depărtat ou suveuirî deoăt 2 oom’t8te. Aoâstă firmă snsţine însă
milor, an avut săptămâna treoută o uroare plăoute, âr lăutarilor li-s’a dat ooasiune pe Români ohiar şi în comunele lor natale
aooentuată. Renta perpetuă a statului, s’a să-şi arangeze daraverile şi să-şi vadă de ourat românesoî. ULTIME SOIRI.
-suit la 104, cea amortibilă 5 la sută din drum. — Notăm, oă aoesta e oaşul al doi­ Apoi oe-i pasă Rev. Dn, protopop de Viena, 28 Nov. Maiestatea Sa a
1881 şi 1892 la 102, oea din 1894 la 96; lea de volnioiă din partea guvernului oon- întrunirile preoţilor şi învăţătorilor de sub adresat contelui Badeni un autograf,
renta 4 la sută vsriacjă între 91 — 93. Obli­ tra lăutarilor român!. Astă vară e’a petre­ ocărtnuirea sa? Oe-i pasă de disoipliuarea în care declară, că e hotârît să dis­
gaţiunile oraşului Buouresel sunt cotate: cut aoelaşl joo ou un taraf din România, acestora şi de regularea afaoenlor biseri­ pună amânarea şedinţelor camerei.
oele din 1883 cu 99,50, din 1890 cu 100,50, oare venise să conoerteze în o grădină. oesol şi Boolare, destul de încurcate şi ou Badeni a presentat monarchului
cele de 4 la sută din 1895 cu 97.50. Fun­ După cum aflăm, oestiunea nu o să rămână deosebire aonma, oând trăim în oele mai dimisia întregului cabinet, care a şi
ciarele rurale 5 la sută sunt la 95 50, âr întru atâta. Ni-se asigură, că d-1 Fleva şi critioe vremi? Oine pâte orede, oă de un fost primită. Monarchul a însărcinat cu
urbanele la 91,75. Daoia-România s’a ridi­ Delavrancea vor interpela îu camera ro­ sir de ani abia în 2—3 oomune avem în­ formarea noului cabinet pe baronul
cat la 420 şi Naţională la 464. Banoa agri­ mână. văţători definitiv aleşi, oăol aoeste posturi Gautsch.
colă, soăcjută un momeDt, îşi vede acţiu­ de învăţători se întregesc prin denumire
Viena, 29 Nov. Căderea lui Ba­
nile la 328. Sooietatea de basalt a ajuns Corespondenţa „Caz. Trans“. sub anumite condiţii. Astfel în fiă-oare an
la 385, Baia centrală Ja 110 şi chiar fa­ învăţătorul este avisat la graţia superioru­ deni a surprins chiar şi pe cercurile
brica de hârtie Letea dela 50 s’a ridioat Bran, 12 (24) Nov. 1897. lui său emigrând din oomună în oomunâ! cele mai bine informate. Cehii ti­
la 75 ou tend’nţe bune, din causa mersu­ On. Redaoţiune! In raportai despre Pot afirma on hotărîre, oă o part» neri sunt deprimaţi, Germanii forte
satisfăcuţi.
lui prosper al producerii fobrioei $i pădu­ adunarea despărţământului II (Bram al bună dintre învăţătorii noştri nn se cu­
Se crede, că noul cabinet va fi
rilor. Un mare avânt a luat exDlostarea Asooifiţiunei, oe s’a ţinut la 12 Oot. o. în nosc nnii pe alţi’, oăof întrunirile lor d9-a-
constituit astfel: Gautsch, preşedinte
liniilor de tramway. Acţiunile, de 200 lei Zârnesoî, publicat în nr. 229 şi 230 al pre bea se pot ţinâ în minte. şi interne; Steinbach finance; Baquchem
foare anul treout au dat dividanda de 40 ţuitului D V. di&r, după oe s’a făout evi­ Dâoă nu ar fi în oomuna Zârnesoî comerţ; Wittelc comunioaţiune; La-
lei) s’an ridicat repede la 800 şi astăfjl abia dent progresul, oe l’a obţinut acest des­ oâtl-va âmenT on bun simt, cât pentru
se găsesce cu 820. Cele mai negooiate au părţământ pănă la adunarea din ăst an, BrănenI şi Românii din celelalte oomune, tour instrucţiâ. Welsersheimb şi Iiitter
remân.
fost acţiunile „Bănoei naţionalei Faţă ou ni-se spune, oă tineretul nostru, credinoios ne-am putâ privi aşa dioend oa neesistentl.
situaţiunea şomeră dela 7 Noemvre, oare obioeiului, şi de astă-dată s’a presentat la Dâoă o familiă săraoă se ridică prin Se crede, că noul ministeriu va
arată estimp sporuri însemnate şi la bene­ adunare ou idei prâspete, on proiecte me­ hărnicia unui bun părinte, tot aşa şi o na­ isbuti a face se se voteze proviso-
ficii un plus de 187.845 lei asupra pprio- nite a ameliora starea nefavorabilă a po­ ţiune se ridică prin hărnioia tuturor aoelor riul pactului.
dei oerăspuncjătâre din exeroiţiul treout. ac­ porului dela sate şi a delătura indolenta bărbaţi şi oapî de familiă, oe compun na­ Wolf a fost liberat acfî.
ţiunile e’au cumpărat pe termen ou 1.970 inteligenţei nâstre faţă da mişoările oultu- ţiunea. Este deobşte ounosout, oă fără sa-
lei, se oferă numai cu 1 980 şi oredinţa Dela comună. In şedinţa de ac}!
rale. Aoâsta e frumos, numai cât ou re­ erifioii nimioa nu este posibil.
generală este, că Zilele aoestea vor ajunge a representanţei nostre orăşenesc!
gret îmi aduo aminte, oă şi în anul treont Datoria şefului aoestui oorD mândru
la 2.000. Câţi n'an avut înoredere în aoeste s’a decis a se trim9te representaţia
s’au presentat unele proieote, cari nu nu­ de bărbaţi; toţi ou oarte şi ohiematt a
efecte de oel mai neîndoios viitor regretă, la ministeriu, o petiţiă la cameră,
mai oă an rămas neeseoutate. dâr deja în­ cultiva massa poporului, este de a-se pre-
■oă le-au vândut ou 1,870 s’au 1.900, căol eventual deputăţia oraşelor la mo­
dată după adunare au evaporat din me­ senta la astfel de ooasiunl în fruntea preo­
aZl nu mai găeeso, decât un mio număr şi narchul în contra proiectului de lege
moria şi inima ’niţiatorilor. ţilor şi învăţătorilor şi a îngriji, oa fiă
destul de ridieate. In definitiv, Z'oe „Drap.i pentru magbiarisarea numelor co­
D-1 raportor despre indolent» inteli­ oare fără esoepţiune să se facă măoar
-cotele efeotelor ne oglindesc bunul mers al munelor. Discuţia a fost forte însu­
genţei nâstre fată de mişoările oultnrale a membru ordinar ou taxa de 5 fi , oăol veoî-
creditului şi, în mod indirect, înoordata ac fleţită.
făont numai în trâoăt amintire. Tn materia nioa seusă ou sărăoia în oeronl nostru nu
tivitate eoonomieă de pe tote tărîmurile.
aoâsta însă doresc să-mî soun şi eu pă­ este admisibilă.
In străinătate rentele române şi acţiunile
rerea. Urmând si cealaltă parte a inteligen­ Mulţămită publică. Aducem adenca
„Bănoei naţionale * se bucură de mare ţei tot cu aoelaşl zel, pntem fi siguri, oă ndstră mulţămire tuturor, car! au
1
Lăsând pe un moment poporul ţăran,
■căutare. poporul se va presenta ou fală la adunările luat parte la înmormântarea scum­
aflu consult a cerceta legăturile şi referin­
ţei. în cari trăesoa inteligenta nâsfcră, ca nâstre ouiturale şi ou înoredere va oon- pului nostru fiiu Arpad Hegyesy, şco­
Gestiunea lăutarilor români in oonduoătâre şi dascăl al poporului Dostrn tribui banul său. lar de clasa a 8-a reală de stat, în
Cernăuţi. In privinţa aoestei oestiunl, des­ ţăran, în mijlocul căruia trăesoe. Cercaţi a ţinâ şedinţele şi adunările etate de 14 anî.
pre oare am raportat şi noi Zilele trecute, In oeronl Brauului, ou o poporationa despărţământului în tâte oomunele pănă în B r a ş o v , 29 Noemvre 1897.
„Patria" mai oomuuioă următorele : curat românâsoă de peste 21 mii de su­ Moeoiul inferior şi oeroaţl a vă presenta Jalnica familiă.
pi de Zi ®m avut ocasiune să ounâs- flete, în fruntea oărnia numărăm un proto- fără esoepţiune în modul arătat, oa să se
oem în fase nouă aoâstă oestiuue, oare — presbiter şi 23 preoţi, aceştia toţi bine dea poporului ooasiunea a vedâ si cunâsoe
mulţumită deosebitei îngrijiri a guvernului situaţi materialioe8oe şi partea oea mai îu faptă oe va să flioă Asooiaţianea pentru D I V E R S E .
looal — e pe oale să devină oansă cele­ mare dintre dânşii bărbaţi ou eduoaţiă mo­ oultivarea poporului român, în oare oss Cinci arme şi doi policari. In Anglia
bră. Joia treoută au mai presentat lăutarii dernă. Afară de aoeştia, sunt 30 învăţători sigur veţi obţinâ resultate favorabile, chiar s’a adus acum de onrend o onriâsă lege,
o p°tiţiune (a patra! oătră guvern, în oare de-asamenea bine salBrisaţî în raport ou fără a folosi proiecte impuse şi de popor oare va interesa de sigur şi pe cetitorii
espunend de o parte starea miseră, în care ofioiul, oe durâză în oele mai multe comune nepricepute. Cu oo«siunea fiă-oărei adunări ooştri. Vorba este de fetele aplioate la ofi­
0
au ajuns şi invocând de altă parte rapor­ numai abia 6 luni de Z6 şi în raport on în aucjul întregului popor să se numâscă ciul postai din Anglia. Noua lege Zioe, oă
numai aoele fete vor fi primita la ofioiul
turile de raoiprooitate cu România au oe- progresul, oare, durere, afară de 2—3 co­ oomuna îu oare are a se ţinâ adunarea ur- postai, cari vor avâ oel puţin 5 urme si 2
rut din nou concesiune de a ooaoerta. Vi­ mune, nu prea e satisfăcător. In fine mai mătâre şi tot atunol să se facă insinuările polioarl înălţime. Oausa aoestei nouă legi,
neri d. a. au primit ârăşl răspuns negativ, avem alţi diferiţi domni mai mari seu m«i peutru o luorare soiinţifioă întoomită pen­ nimeni nu o ounâsoe. Atâta e însă sigur,
00
fiind-că aşa se vede, oă guvernul looal ţine mici, oum Z' Românul, în oea mai mare tru trebuinţele poporului, ţinându-se cont că dela mârtea lui Shakespeare, gustul
Euglesilor s’a schimbat oumplit, peutru că
să se presinte în volnicia i nemotivată. Jn- parte bine situaţi materialminte, oare Ze de partea mai negligeată a vieţei poporului idealul marelui poet engles era aoea femeă,
tr’aoeea a luat consternarea publicului di­ oare mai ou gură mare şi mai aprig dori­ din respeotiva oomună. oare ajungea ou capul pănă la inima iu­
mensiuni tot mai mari şi guvernul a sim­ tor pentru înaintarea neamului româneso, Comitetul să îngrijâsoă după putinţă, bitului ei.
ţit necesitatea să facă ceva pentru ochii şi ou tâte aoestea membri ordinari ou taxa oa în fiă-oare oomună fără deosebire să se
lumii, ceea oe în fond înoă e tot ni­ de 6 fi. numărăm numai 39. distribue câte-un ajutor şi aoâsta să se Proprietar: l)r. lurel JliireşiaiiUo
mic. Guvernul ţării anume a dat lăuta­ Regret, oă nu posed lista acelor d ni aduoă la ounosoinţa poporului.
rilor oonoesiune să oânte în Şirete, Rădă­ membri, oăcl numai decât am putâ afla In oaşul aoesta poporul vâZend şi Redactor responsabil: Gregoriu ifiaior.