Page 6 - 1897-11
P. 6
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 244—1897.
Se pare, că orî-cine dintre noi Dâr se pare, că chiar gloria tot pe vremurile cele bune de ze dintre cei ce au absolvat şcâla me-
ar încerca aceea-şî cale de luptă, ca acâsta, în loc să ne fiă isvor de en- loşii noştri înaintaşi acum 25 de ani diă (secondary school) şi cea supe
şi D-nul Mureşianu, în temniţă s’ar tusiasm, mai mult ne orbesce şi ne şi mai bine. Sub vrednica conducere riâră, adecă fără preparandie. La
sălăşlui. Guvernul ni-a tăiat (?) drumul, face închipuiţi. Căci noi, epigonii, a fostului şi a actualului ei preşe şcâlele, cari primesc ajutorul de stat
ce pănă acum ne era deschis, âră nici de-a păstra neştirbită moştenirea dinte, acâstă reuniune ne-a procurat nu se pot aplica decât cei prove4uţî
forţei majore nu ne putem împotrivi. lăsată nouă nu ne putem lăuda, ne mari recompense economice. Clasa cu diplome.
Suntem înse în consecinţă avi- cum se avem ambiţia de-a crea din nâstră mijlociă se întăresce, dra
b) Şcola primară (primary school).
saţî, ca în lupta n6stră, în activita nou. gostea pentru meserii să lăţesce. — , ,Us
tea pentru aperarea şi întărirea nos- Totul ce ne mângâie şi ne um Şi cu tote acestea tendinţa de-a dis Şcola primară e împărţită în 4
tră naţională se nu stăm pe loc, ci ple inima de bucurie, ne sunt şcâ- truge, de-a zădărnici prin divisare şi clase. Copiii întră în şcâlă de multe-
s’o continuăm cel puţin pe căile ce lâle, ce înfloresc din (ţi în 4b încolo împărechiare progresul condiţionat orî chiar şi înainte de-a împlini 5
încă nu ni sunt tăiate. Tot în mod nu avem interesul cuvenit faţă de de-o lucrare armoniâsă, şi aci se ani. In statul Wisconsin chiar şi pe
firesc suntem advertisaţî, ca vecjen- instituţiunile şi averea creată de arată în timpul din urmă. Sub con copiii de patru ani îi îndatorase la
du-1 pe inimic făcend un pas înainte înaintaşii noştrii. ducerea unei persâne cu o posiţie cercetarea şcâlei. Obiectele de învă
spre ţinta de a ne nimici, se ne ri Şi ori cât am invoca ca deslu însemnată în societatea nâstră, o ţământ sunt: Scrisul, Cetitul, Cal
dicăm în lupta acâsta de apărare şire al mersului rău vitregimea vre parte a membrilor acestei Asocia- culul cu cele 4 operaţiuni fundamen
mai mulţi şi mai resoluţî ca pănă murilor, adevărul este, că noi sun ţiunî, mai ales tineri sodalî, au pro tale, Geografia Etica, Cantul şi De-
acum, să nu aşteptăm, pe „Hannibal tem faurii sorţii nâstre, şi deci pen dus ruptură în Asociaţiune şi neso semnul. In statul Massachusettes s’a
11
ante portas . Şi rândurile rărite ale tru tâte noi purtăm răspunderea. cotind liotărîrea adunărei generale, per- adus lege fârte aspră faţă de in
luptătorilor trebuesc fără întârdiere Românii braşoveni înşi-şl sunt severâză în calea apucată de a-se strucţiune încă în secuiul al 16-lea,
întregite. Aşa ne învaţă, aşa pretinde de vină, că pănă când odiniâră erau separa, de-a face dintr’un corp în prin care impune comunelor să su
dela noi orî-ce tactică sănătâsă de stăpâni pe piaţa comercială a aces treg două organisme slabe, o cale pravegheze, ca fiă-care copil să se
luptă. tui oraş, astăcjl sunt reduşi aprope acâsta, ce numai ruină ne pâte aduce, împărtăşâscă în instrucţiune, pre
Iară noi?... cu totul. A fost şi este o fugă nu numai ru- ce nu corespunde nicî-decum cu spi părinţi sub pedâpsă de 20 dollarî
Noi suntem pe cale a ajunge şindsâ, der şi nesânetosâ a comercianţilor ritul, în care au lucrat antecesorii (40 fl.) îî îndatoresce să-şî dea copia
urma epigonilor lui Eminescu. De români dinaintea Saşilor, Armenilor, Un noştri. — Şi pentru tâte acestea la şcâlă. Dela şcâlă nu se pot sub-
parte, nu-i vorbă, gândul, că am fi gurilor şi Jidanilor. nici duşmanii noştri, nici vitegrimea trage nici chiar servitorii şi servi-
într’o situaţiune desperată, — în faţa Şi decă în cele politice multora timpului nu este de vină, ci tot nu târele; stăpânii lor sunt datori a-i
unui duşman atât de decăcjut prin nu le convine a şl oferi oboiul şi mai âmenii noştri conduşi de pa purta la şcâlă. Maeştrii sub amin
întrebuinţareaforţei brutalenu suntem munca lor, dâcă în genere atât de timi ârbe. Fereşte-ne Dâmne de tita pedâpsă, sunt respunejetorî pen
în drept a ne gândi la aşa ceva. Der multe piedecî vedem puse în calea uneltirile acestora, căci de duşmani tru negligiarea şcâlei şi a învăţă
faptul trist este, că pierdem vremea nostră de regimul duşman în lupta ne vom feri n o i ! mântului din partea ucenicilor lor.
într’o trândavă nepăsare. politică, şi dâcă peste tot pedecile „Cel puţin atâta să scie şi să înveţe
Drept încheiere încă-odată voim
Şi se nu se credă că la acâstă acestea ar putâ justifica neactivi- copiii, 4i° amintita lege, ca să scrie
e
să se scie, că lupta pentru esistenţa
conclusiune am venit în urma celor tatea nâstră, întrebăm : De ce nu ne şi să cetâscă anglezesce şi se cu-
nâstră naţională nu se mărginesce
ce le vedem aiurea petrecendu-se, aventăm cu atât mai cu foc în lupta nâscă cele mai însemnate legî . Prin
u
numai la acţiuni de natură politică,
ci tocmai la noi Româuii braşoveni economică, în lupta culturală? legea din 1647 se obligă comunele,
ea se pârtă mai ales pe terenul cul
se presintă tabloul carac-terisat. De ce să lăsăm, ca vestea trân în cari se află cel puţin 50 familii
tural şi economic. La luptă mare deci
Era o vreme, când oraşul nos davei nâstre nepăsărî să străbată a-şî ridica şcâlă şi a susţină învă
cu toţii pe tâte căile, ce ne stau des
tru strălucia prin bogăţia de fapte atât de departe, cum s’a întâmplat ţător. Acolo însă, unde sunt preste
chise !
mari naţionale şi Braşovenii erau în adunarea Asociaţiunei transilvane 100 familii, sunt datori pre lângă
fruntaşi între Românii din ţâra în- dela Mediaş? Intr’adevăr trecut-au şcâla primară să ridice şi şcâlă me
tregă. George Bariţiu, Iacob Mure- ani de 4h > de când Despărţământul învăţătorii poporali în America dia (secondary school). Obligaţiunea
e
şianu, Ioan Popasu, Andreiu Mu- nostru, cel dintâiu botezat şi 4is, nordica (Statele-Unite). învăţământului ţine dela 5—15 ani
reşianu şi alţi mulţi sunt figuri mă nici adunarea generală nu şî-a mai ai etăţii, şi chiar pentru acâsta di-
a) Pregătirile.
reţe în istoria nâstră. Aici s’a putut ţinut, nici un semn de viâţă n’a mai dactru nu se plătesce pentru şcolari.
înfiinţa prima gazetă românescă, dat. In mai multe rânduri s’au ridi Tînărul, care a absolvat şcâla
c) Dotaţiunea învăţătorilor.
care în cursul vremurilor rac}e pu cat plângeri din public în causa superiâră (high school) — care şcâlă
ternice de lumină a răspândit în tâte acâsta. Astă4î nu sciu chiar dâcă e într’un grad cu şcolele nâstre me Salarele învăţătorilor sunt fârte
părţile, aici s’a putut pune temelia mai trăesc orf au murit membrii illo dii — şi a împlinit deja 16 ani ai diferite. învăţătorul are pe lună
măreţelor nostre institute de cultură, tempore ai comitetului. La tot caşul etăţii sale, se primesce în preparan- 50—55 dolari, înveţătoresele 40 do
cum este gimnasiul, şcola reală şi directorul acestui despărţ., este da diă. Preparandia constă din 4 cur lari. Cel mai mic salar pe lună e
comercială. Aici s’au înfiinţat şi de tor publicului cu desluşiri cât mai suri, pre cari le absolvâză în decurs 30 dolari (60 fl.) învăţătorii de re
aici s’au pornit pe calea progresului neîntârcjiate în privinţa acesta. Orî-ce de 2 ani. Urmâză apoi un esamen gulă după câţî-va ani de serviciu
cele dintâi reuniuni de cultură, cum tăcere ori stagnare s’ar face numai scrîpturistic şi dâcă şi acesta i-a suc intră în aplicaţiune la celelalte şcâle
este Reuniunea femeilor române, în contul culturei poporului nostru, ces, capătă diploma de .învăţător. de grad mai înalt, unde dotaţiunea
Reuniunea pentru ajutorarea vădu care atât de bine ar putâ fi promo Preste aceste 4 cursuri, se mai află e mai bună. învăţătorii din America
velor sărace, reuniunea de cântări vată prin Asociaţiunea nâstră. încă un curs superior, în care însă nu capătă pensiune.
şi gimnastică, Asociaţiunea pentru 6re împrejurările vitrege, orî numai aceia merg, cari voesc a fi
d) Supraveglrierea şi controla şcolelor.
sprijinirea meseriaşilor români, Aso tot noi purtăm vina, că pe terenul învăţători la şcâlele de gradul al
ciaţiunea comercianţilor români, Ca- acesta nu ;facem nimic, şi în mod doilea numite secondary school; şi la In Statele-unite instrucţiunea
sina română. Şi cine ar sta să în indirect distrugem ce până acum cele de gradul al treilea: high school. publică nu e ordinată într'o formă
şire aşa numai în trecăt resultatele s’a făcut? Pre cariera învăţătorâscă păşesc şi pretutindenea, căci n’au Ministeriu
muncii neobosite ale unor bărbaţi In vreme ce comerciul românesc forte multe femei: Din numărul to central. Fie care stat de sine, el în-
vrednici, ale unor generaţiunî însu tot mai mult a decăflut, am avut o tal al învăţătorilor, numărul învăţă- su-şî îşi gubernâză causa instruc-
fleţite de binele obştesc al nemului mare satisfacţiune a vedâ ridicân- ârelor face trei din cinci părţi. Pre ţiunei publice. Cea mai însemnată
nostru românesc!? Atât în cele po du-se în oraşul nostru industria ro parandiile nu sunt în stare a absolva lucrare însă o duc însă-şl comunele
litice, cât şi în privinţa economică mână. Mult a contribuit la acâsta atâţia învăţători, de câţi au lipsă, susţinătâre de şcâle, având în acâstă
şi culturală Braşovul are un trecut înfiinţarea Asociaţiunei pentru spri cu tote că sunt preste 80. De aceea causă autonomia estinsă. Pre lângă
glorios. jinirea meseriilor române, săvârşită se află mulţi aplicaţi ca învăţători tâte acestea, statul cu mare îngri-
ţăturile din Istoiia biblică. Pentru nindu-se numai cu vânatul ori cu ţinerea lumii vedem popore cum se ivesc, cum cuţitâie, apoi trebue să scie meşteşugul
ca să se vadă, cât de uşor este vitelor. Şi dâcă cine-va ara şi sâmăna pâne, ajung la putere şi apoi cad, va să cjică ve dulgheriei, stoleriei, lâcătuşiei, ferăriei şi
scrisă şi ce potrivită este ea pentru bi nu scia ori de va şi culege rodele ostene- dem tot-dâuna întâmplări nouă şi schim altele. Şi dâcă numai pentru o casă mică
bliotecile poporale, mai ales, repro lelor sale, pentru-eă pe atuncia cel mai bări nouă. Istoria lumii este ca o icână, trebue atâtea unelte şi meşteşuguri, apoi
w
ducem din „Istoria lumii a d-lui preot tare era şi cel mai mare, şi nici nu se po- care ne arată totă mărirea şi deşertăciu cu bună sâmă, că trebue mult mai multe,
Constantin Morariu următârele ca menia de legi, cari să scutâscă dreptul nea lumâscă, totă puterea şi slăbâciunea ca să poţi face o corabie, cum era a lui
pitule : cui-va. In vremile acele triste omenimea omenâscă, şi ne mai arată şi mâna cea tare Noe, şi încă mai şi mai multe unelte şi meş
e
putem 4i° i C& 86 afla îutr’o stare copilă- a lui Dumnecjeu, care cârmuesce pe âmenl teşuguri trebue, ca să poţi face un turn
<3re este de trebuinţă se scie omul
râscă. Dâră în starea aceea ea n’a putut şi pe tâte popârele. mare. Aşa-dâră atât urmaşii lui Adam, cât
istoria lumii?
rămânea pe tot-dâuna. încetul cu încetul Şâse mii de ani au trecut de când şi urmaşii lui Noe au trebuit să aibă fel
In timpurile cele străvechi lumea mâna lui Dumnedeu l’a scos pe neamul âmenii sunt pe pământ, şi dâcă istoria lu de fel de unelte şi de meşteşuguri, pen-
(adecă pământul nostru) avea cu totul altă omenesc din starea lui cea copitârâscă dela mii ne spune faptele cele mai de căpete tru-că înainte de potop Noe şi-a făcut o
ua
faţă, nu aşa cum o are acuma. In (fi de început, şi luminându-’i mintea fl-a urcat nie ce omenimea le-a făout în atâta amar corabie mare, care fără uneltele şi meşte
astădl sunt multe ţâri pe pământ, în cari în decursul vremilor ca pe o scară de pe de vremi apoi cu bună sâmă fiă-care tre- şugurile potrivite n’ar fi putut s’o facă, âră
ca nisce flori înfloresc fel de fel de măes- trâptă pe trâptă până la înălţimea aceea, bue să înţelâgă, că este de fârte mare fo la o sută de ani după potop âmenii au în
trii şi de sciinţl şi se află aşecjâmintele unde se află în c]i de astăcjl los, ca omul să cetâscă şi să scie istoria ceput a zidi lângă apa Eufratului oraşul
ua
cele mai frumâse pentru înlesnirea binelui Cari popore şi cari omeni au lucrat lumii. Babilon şi în oraş un turn mare, care avea
obştesc, bună-oră şcoli, spitalurl şi alte cele. mai cu sâmă, ca să se lumineze şi să se să ajungă cu vârful pănă la ceriu. Sfânta
Dâră ţerile acele n’au fost tot-dâuna înalţe întrâga omenime, asta ni-o arată is biblie ne spune, că cu prilejul zidirii aces
Zidirea turnului dela Babiion 8i împrăş-
aşa. A fost un timp, când pământul cel toria lumii. Istoria lumii descopere înain tui turn Dumne4eu a pedepsit sumeţia ome
tierea omenimei peste tot pământul.
mai roditor din diua de astăcjl era de tot tea ochilor noştri faptele, ce s’au întâmplat nâscă amestecând limbele ziditorilor aşa,
negrijit; a fost un timp, când pe acolo, în tote ţările de pe pământ şi în tăte tim Multe unelte trebue să aibă omul şi încât ei nu se mai puteau înţelege între
pe unde acuma trăiesc popdre luminate purile. In istoria lumii vedem aievea, cum multe meşteşuguri trebue să scie, dâcă îşi olaltă. Din pricina asta âmenii aceia, adecă
paclnic între olaltă, odiniâră rătăciau âmenl împărăţii se întemeiâză, cum cresc cât face numai o casă mică. Ii trebue bună- urmaşii lui Sim, Oham şi Iafet au trebuit
sălbatici prin păduri şi prin pustiuri, hră- cresc şi dela o vreme se stâng; în istoria âră topor, bardă, sfredel, daltă, ferestreu, să se împrăştie în tâte părţile pământului^
/
