Page 61 - 1897-11

A
• f
/

fiMna, iiFitai?îii’(leii, ..BuMta’* iese în M-care fii.
i tljsomfia Abonameute pentru Anstio-Onsaria:
Smsşow, piaţa xaajfs &*, Wl Pe un an 12 11.. pe şese iun!
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Baeiaoti juifx.moata ac ,io
pTinnoiss, — ftwunKeocbtto ty N-rii de Dumineoâ 2 8. pe an.
Pentru Somânia si străinătate;
ImEhaYE «o pnsaowo ia Adra!- Pe un an 40 franol, pe găae
sisfMiţliine in Biuţov îi ?.ft np- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
\ saă.t6role Biruri da jiimoiuf!: N-rii de Dumineci 8 franci.
în Tieaa: SI. Ihtka, fljmrtck
Bthalck, Rudolf Xnui, A. Oţipuliks Se prenumără la tăte oficiolo
'Saehfolger; Anton OppsUk, J. poştale din intru şi din aiarâ
bawxebcr, in Budapnsta: A. Y. pi la dd. aoleotori.
Soldbcrgt.ru, îtlsUm Bcmni; tn iiu'naientitl pentru Brasor
Bnoiu'oaoi. Agtncc lintew, Sne- administraţiunea, piaţa mare,
oaisale de “ouraame; in Kara- târgul Inului Nr. 30 etagiu
îiarfc: Karoivt <h Litbnvmn. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul Interţlv.nllor: o «arid luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
şnaaiond po 9 ool6s» 8 »!. jj Cu dusul in casă: Pe un an
'ir,ar. timbra pentru o pnbii" 12 fl., pe 8 luni 8 8., pe trei luni
Oîtro. Publicări mai dea» după 8 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
ixrifă ai învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Heoiame pe pagina a 8-a o tele oât şi inserţiunile sunt
«riă 10 or. a eu 30 buni. a se plăti Înainte.
Nr. 257. Braşov, Mercur! 19 Noemvre (1 Decemvre) 1897.

Ce va mai fi acum? racteriseza pe noul ministru-preşe- O telegramă a deputatului Dr. Mersi ou hoţii şi ucigaşii închis şi pus ia lu or
dinte 4i°e d, că el este unul dintre spune, că şi aoesta se alătură la deolarare. de râDd.
n
Acum, după ce cabinetul Ba- vechii Austriacî, cari se pdrtă cu In fine i-a cuvântul proto-presbiterul Denunţăm acâsta faptă Ministrului re­
deni, care părea a se fi Introdus sub respect faţă cu popbrele imperiului losif Konnerth. El arată ce stare se va gesc de justiţiă.
auspicii atât de favorabile şi de care şi urmăresc cu atenţiune desvolta- orea, când tote numele comunelor, locali­ Motivul acestei schimb ărl în aplicarea
se temeau aşa de mult Ungurii, că rea lor. tăţilor, munţilor şi văilor vor fi maghiari- pedepsei îu modul descris nu pote fi altul,
s&te şi oând cărţile de şoâlă, în oare nu­
va reuşi în cele din urmă a tace De altă parte foile obstrucţio­ decât aoela, oă fiscalul însuşi se va fi ru­
mele aoeste nu vor fi sorise numai ungu-
drum aşa numitei federalisărî a părţii niste din Yiena, în frunte cu „Neue şinat a trimite pe doi neputinoioşl plugari
ae
resoe, vor fi oprite. Der, (fi el, soim, oă
44
de dincolo a monarchiei, a fost silit fr. Presse , declară hotarît, că or­ — judeoaţl pentru agitaţia la Seghedin în­
acâsta lege va fi numai înoeputul unor alte
a se retrage: se nasce întrebarea, ce dinea nu se va putâ restabili pană tre domnişori, cari s’ar fi mirat, oă oe fel
măsuri şi mai draconice de maghiarisare.
va mai fi în Austria? când nu va fi depărtat presidiul ca­ de 6menl sunt în Ardeal judeoaţl oa agi­
Şi deoă n’am sci-o şi simţi-o, tote îndoe-
A fost un reu presemn pentru merei şi nu vor fi retrase ordonan­ tatori contra statului maghiar. Uşor ar fi
contele Badeni duelul, ce l’a avut ţele de limbă. lile nostre ar trebui să dispară de vom ceti putut să se deoohie procederea de urmăriri
în gazetele unguresol oeea-oe a scris calele nebasate pe la noi atât de usitată. Socotiţi
cu cunoscutul deputat Wolf, princi­ Situaţia e deci tot aşa de cri­ 44
palul erou al obstrucţiunei germane. tică, ca şi pană acum, cu singura aoeste „onorabilul oonsiliar ministerial re­ numai, că luon Maniţu este un bâtrân de
4
Badeni, care a fost vulnerat în acel escepţiune, că acum, după întorse gesc unguresc Bekszics (Strigări de „pfui!* ). 65 de ani fără cunoscinţă de carte şi lipit
El a scris: „împăratul german s’a lăpădat
duel, a căcjut din înălţimea, la care (tura, ce a causat atâta mulţămire de sârac.
de tot oe e neamţ diucâoe de Laita. Aoum
l’a ridicat puterea, şi eroul situaţiei în tabera germană, obstrucţiunea va Vedebine.
noi (Maghiarii) putem faoe oe vom voi .
44
în Yiena este acjî Wolf, care câte-va fi continuată ca moderaţiune, fără
Trebue deci a se opune deja primu­
ore după ce ministrul-preşedinte şî-a a mai provoca scene turbulente,
lui pas fatal. Este ou totul în contra pro­
dat dimisiunea, a fost liberat din în- ca cele ce s'au petrecut pănă acum. Demonstraţiunile din Viena.
iectului de lege din cestiune şi propune a
chisbre, împlinindu-se astfel dorinţa Nu pote spune der încă,mme-
masselor, cari în aceeaşi cji au de­ nea, ce va mai aduce,4iua de nâne. se primi en bloc declaraţiunea presentatâ. Dumineoâ înainte de amâcjl s’au re-
ţ (Aplause sgotnotose). peţit ârăşl demonstraţiunile în stradele
monstrat pentru el, cerend liberarea Lucrurile sunt fbrte încurcate şi nu
Preşedintele enunţă apoi primirea una­ Vienei. La aoeste demonstraţiunl au luat
lui şi cântând imnul „Wacht am puţin contribue la acesta presiunea
u
Bhein . din partea ungurescă, ca provisoriul nimă a resoluţiunii şi inohide şedinţa între parte multe mii de âmenl, între oarl par­
strigări de „Hocfi! 44 tea oea mai mare luorătorl, cari Duminecă
Interesant este, pentru apreţia- se se voteze de parlament cu cea
* n’aveau de lucru.
rea capriţiosului joc al sorţii, că re mai mare grabă; se 4ice, că ultimul Comitetul de oero săsesc din loo
tragerea lui Badeni a fost neînlătu termin, pe care l’ar fi pus guvernul Asemenea se adunaseră şi studenţii în
l
rabilă tocmai prin faptul, că aceia, unguresc, este 6 Decemvre. (Burzeulăader Kreisausohussj a oonchiămat jurul universităţii. Diminâţa la 9 şi / . ore
l
şi în Braşov pe Joi o adunare a alegă­ au fost oonohiemate vre-o (jece adunări ale
pe cari îi credea amicii sei, creş­
torilor, oare asemenea va avă să ia o re­ reunilor sooial-demooratioe. La 11 âre, când
tinii socialişti din partida lui Lueger,
s’au întors în contra lui. Duminecă Adunări electorale ale Saşilor. soluţiă în contra proieotului de lege pentru lucrătorii au eşit dela adunări, demonstra­
maghiansarea numelor localităţilor. Saşii ţiile pe strade, unde S8 adunaseră vre-o
după ame4î Dr. Lueger se fi comu­ OioluI adunărilor electorale, oe au ho- 44
nicat în personă scirea despre de- tărît comitetul oentral săsesc a se ţinea în „ver<jl“ declară îu „Kr. Ztg. , oă vor lua 10,000 de 6menl, îşi ajunseră oulmea. Pe
misiunea cabinetului Badeni mulţi- parte şi ei în corpore la acâstă adunare. la 12 6re, vre-o 2000 de persone se oon-
t6te cerourile spre a protesta în contra Tot-odată s’au convocat şi în muite oentrară înaintea olădirei oriminalului, oa
mei, ce era adunată înaintea parla­
proiectului de lege asupra numelor locali­ alte cercuri, de oătră comitetele săsescl, să demonstreze pentru Wolf, oare era în-
mentului, adăugând: „Acum vi-s’a tăţilor, a fost inaugurat de adunarea eleo-
împlinit dorinţa. Ye rog duceţi-ve torală a cercului Sibiiu-Cristian, oare s’a adunări electorale îu aoelaşl scop. ohis acolo. Demonstranţii ou pălăriile în
liniştiţi acasă!“ ţinut Dumineoâ în Sibiiu îu maijea sală Caracteristio este, că în tote aoeste mână cântau „Die Waoht am Rhein“ şi
4
oonvooărl s’a eliminat cuvântul „săseso , strigau: „Afară ou Wolf!* Aici se înoăe-
14
E invederat deci, că demonstra- „Geselschattshaus . Aoesta adunară, tfioe
44
fără îudoâlă numai ca să nu mai dea ooa- rară poliţiştii ou demonstranţii, cari au
ţiunile socialiştilor şi ale studenţilor „Sieb. D. Tageblatt , a fost ceroetată de
44
siune oelor dela cârmă de-a opri întruni­ aruncat ou petrii. Cei din urmă, nevoind
din Yiena, Graz etc. au contribuit aprâpe 600 alegători dela oraş şi dela ţâră. rile electorale pe ouvâut, oă nu se pot faoe a se risipi, poliţia a trebuit să facă între­
mult la căderea lui Badeni. Galeria era îndesuitâ de dame şi de speo-
după grupări de naţionalităţi. buinţare de sabiă. Iutr’aoeea husarii au cu­
Noul cabinet încă nu este defi­ tatorl străini. 44
Dâr ore acesta nu prejudeoă în mo­ răţit stradele de pe „Ring , împrăştiind
nitiv constituit. Baronul Gautsch, „Nu putem să nu amintim* , cfL® ui­
4
dul cel mai fatal drepturilor celor mai ele­ mulţimea adunată.
ministrul de instrucţiune din cabi­ mita foiâ, „că inteligenţa oonoetâţenilor mentare ale naţionalităţilor? Pe la 3Y bre după amâcjl se lăţi
netul Badeni, care a fost însărcinat noştri români a fost representată la întru­ 2
faima despre dimisionarea cabinetului Badeni.
cu formarea cabinetului, are înaintea nire prin mai multe personalităţi marcante
însuşi primarul Lueger a oonstatat soi­
Germanilor favorul, de-a nu fi între şi că prin aprobările ei a dovedit, că con­ Justiţia ungurescă şi Românii. rea, adresându-se oătră mulţime să se îm-
subsemnatorii ordonanţelor de limbă. simte deplin cu procederea nostră, precum prăscie.
Ii va succede ore lui se dobendescă şi că ţărănimea nostră s’a înfăţişat în nu­ Alba-Iulia în 29 Nov. n. 1897.
Pe la 8 6re sâra a fost liberat din
44
votarea legei provisoriului, îmblân- măr impuitor . Onorată Redaoţiune! Cum se servesoe
înohisâre şi deputatul Wolf, pentru care
4ind cum-va, seu delăturând cu to­ Adunarea a desohis’o preşedintele co­ justiţia faţă de Români în Ungaria nu­ s’au întrepus conducătorii partidelor ger­
tul obstrucţiunea? mitetului de cerc eăseso (Kreisaussohuss) mită stat constituţional, dovedesoe următo­ mane.
Se asigură, că Nemţii numai în Dr. W. Bruclmer. Au fost de faţă şi depu­ rul fapt:
caşul acela s’ar decide a nu mai face taţii saşi Friederik Schreiber şi Dr. I. H. Uie Crăciunu lui Nicolae, plugarii* din Rectorul universităţii a afişat un apel,
în oare spune, oă pentru liniştire a ordo­
nici o obstrucţiune faţă cu proiectul Sob'wicker. El oomunioă adunării după ce Dostad şi Ioan Maniţu Maniţan păourarifi nat oa Universitatea să fiă închisă Luni în
de lege din cestiune, decă propune­ arată perioulul oe ameninţă din partea din Poiana Sibiiului au fost judeoaţl de 29 şi Marţi în 30 Noemvre.
rea lui Falkenhayn, privitore la schim­ amintitului proieot de lege, oă oomitetul oătră tribunalul din Alba-Iulia la oâte un
*
barea regulamentului camerei, pre­ propune, ca adunarea alegătorilor să pri- an temniţă de stat. Pedâpsa li s’a redus
cum şi tote consecenţele ei vor fi mesoă cunosouta deolarare dela 19 1. c. a prin tabla regâsoă din Cluşiu la B luni tot Şi în Graz, Eger, Praga şi Asch au
delăturate; dâcă presidiul actual se acestui comitet (a se vede „Gazeta Tran­ temniţă de stat, oare pedâpsă în urma ape- fost Duminecă demonstraţiunl.
14
va retrage, er ordonanţele de limbă silvaniei Nr. 250.) laţiei proourorului reg. pentru ridicarea In Graz au fost ooupate de miliţiă
vor fi, dâca nu tocmai de tot re­ Deputatul consiliar ministerial Schrei­ măsurei de pedâpsă şi prin sentinţa în Curia tâte punotele prinoipale ale oraşului. La
trase, cel puţin radical modificate în ber se urcă apoi la tribună şi (fi > că on- reg. de sub Nr. 3725 din anul aoesta înoă musioa din piaţă s’a întâmplat un conflict
oe
sensul dorinţelor germane. rentul spiritelor în statul ungar este de a s’a aprobat. ou musioa militară. Publioul a strigat: „Ab-
44
Cestiunea însă nu este numai orea un stat naţional unitar. Statul naţio­ Pe basa acestor sentinţe deoi sus nu­ zug Bosniaci! căol erau din regimentul,
aa
de-a se linişti şi împăca Nemţii, ci nal însă, este negarea direotă a baselor miţii aveau a-şl suferi pedâpsa lor sâu în oare făcuse ordine în ch premergătâre.
tot-odată de-a nu se turbura şi ne- reale ale statului nostru şi deore-oe pro­ Seghedin sâu la Vaţ, însă procurorul reg. Atunol un general a dat o poruncă tambo-
mulţămi partea contrară, slavă, căci iectul de lege din cestiune ameninţă inte­ din Alba-Iulia i-an trimis în localul temni­ rului-major. Aoesta oomandâ apoi: „SooteţI
în caşul acesta tot acolo ar sta lu­ resele de viâţă ale popdrălor nemagbiare, ţei ordinare din Alba-Iulia, unde aceşti săbiile!“ şi musioanţii se repeziră asupra
crurile, de unde au pornit, fiind-că primesce resoluţia. omeni sunt tractaţi ca şi ceilalţi robi co­ publioului elegant, ce se preumbla pe oorso.
06
atunci ar fi Cehii, cari ar face ob­ Deputatul Dr. Schwicher c}' , oă ni muni. Damele între ţipete teribile o luară la fugă.
strucţiunea. sunt aiol cetăţeni de olasa I şi II, toţi au Aoi dâr stăm faţă cu înăsprirea unei Unele oăcjură, altele leşinară. După aoeea
„Narodni Listy“ a şi declarat, drepturi egale şi datorii egale şi Saşii pedepse dictate de forul cel mai înalt al ţârii, musioanţii au pleoat ou săbiile scâse şi ou
că decă Gautsch ar retrage ordo­ nu sunt în acâstă ţâră străini său toleraţi, şi orl-cine pote vedâ, că e mare deosebire instrumentele subsudră. Aoâsta a produs
nanţele de limbă, tătă Boemia s’ar oi sunt în patria lor şi vor să şi rămână a fi închis la Seghedin şi tratat după un mare amărăciune în publioul nemţeso.
ridica în contra lui. Aceeaşi foia ca- \ aiol. Şi deoi, votâză pentru resoluţiă. regulament făcut mai liberal — decât a sta Soirea despre dimisiunea lui Badeni