Page 62 - 1897-11
P. 62
ffr. 257—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pairi na. 2
a produs îa Graz mare bucuriă. Sâra ora prefaoe soolele confesionale în scâle de au fâout paşii de lip3ă pentru înfiinţarea nomică, redactată de I. Georgescu, începe
şul în multe loourî a fost spontan iluminat. stat, a botârît a se face o representaţiune, unei sooietăţl de lectură, ou scopul „de-a cu un articul: Economia înţelâptă; urmâză
Poporaţiunea adunată pe strade a cântat, dâr. nu cătră guvern, ci cătră Majestatea Sa. lăţi ounosoinţele eoonomioo-agricalturale în Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea
alternând Imnul poporal şi „"Waoht am Mai amintim, oă fişpanui Szent Krireszti, cercul membrilor şi a-i deda pe aoeştia la sămânţelor ; Bolele animalelor de casă ; în
Rhein*. din oausa atitudinei sale faţă de episoopul petreceri morale şi folositâre în sohimbul grăşatul porcilor; Animale folositâre şi stri-
In Praga şi Asoh au fost demonstra- Majlâtii cu ooasiunea visitaţiunei canonice petrecerilor damoralisătâre de prin birturi . căciâse grădinăritului şi plugăritului. La
14
ţiunî neînsemnate. In Eger au fost mai a acestuia, a fost dat afară din direcţiune şi Statutele s’au şi înaintat guvernului pentru urmă oâte-va pagini ide poveţe, Diverse,
mari. Aici mulţimea a cântat „V/aolit am înlocuit prin altul.î întărire. Glume etc. apoi câte-va câle de anunţuri.
Rhein* şi cântecul lui Bismarck, Preţul 25 cr ; trimis prin postă 30 or La
Persecutarea colorilor românesc!. Din
10 esemplare comandate de-odată unul se
Bistriţa ’i-se sorie „Tribunei* : „In 4iu& de
dă în cinste. De vân4are la Tipografia „A.
Adunarea staturilor catolice din 26 Nov. n,, avend âre-oarl afaoerl la poli Mureşianu* în Braşov.
— 18 (80) Novembre. ţia locală, în camera căpitanului orăşeueso
Ardeal.
Studenţii din Iaşi şi cestinnea naţională. spre marea mea mirare văd un băţ împo-
Ia 25 Novembre s’a întrunit la dopit cu diferite oolorl, între cari şi colo Adunarea generală
Comitetul naţional studenţesc a publicat în
Cluşiu adunarea anuală a staturilor rile românesc!. întreb pe d-1 căpitan, la ce
cestiunea naţională următorul manifest oătră a „Reuniunii femeilor rom. din Braşov*.
romano-catolice din Ardeal. Aduna servesoe acesta aci in oanoelsriă? îmi răs
cetăţeni: Români! Faţă cu situaţiunea din
rea a fost deschisă de episcopul punde, oă Va confiscat dela nisce nuntaşi, cari Braşov, 17 (29) Noemvre 1897.
oe în ce mai rea a celor trei miliâne şi
Gustav Majldih printr’o vorbire, în au venit la matriculant. Dâoă d-1 căpitan ar
mai bine de Români de peste munţi şi Reuniunea femeilor române din loo
care a atins mai multe momente de fi Ungur, nu m’ar surprinde ou asemenea
faţă cu apatia ce din nenorocire pare, că sl-a ţinut adunarea generală ordinară la
însemnătate, pe cari ţinem se le re prostii. Sfătueso pe aoest domn să nu uite,
domnesoe asupra nâstră, a celor diu regat terminal statorit, de statute, adeoă în 7
levăm şi noi aci. oă astă4l prigonirea Ungurilor se îndrâptă
ou privire la sorta lor, studenţimea univer Noemvre st. v. a. o. şi pentru ca onoratu
Episcopul începu prin a spune, că s’au sitară din Iaşi a botârît, oa în înţelegere şi în oontra Saşilor*. Dublio cetitor al „Gazetei* să aibă ounos-
împlinit 24 de ani de când biserica romano- ou Rectorul Universităţii nâstre şi ou Liga Milă ungurescă! Sub titlul aoesta ointă despre cele petrecute în adunare şi
oatolică din Ardeal a dobândit autonomia locală, să pornâscă mişoare în ţâră spre a „Revista O ăştiei“ sorie în numărul său de despre activitatea aoestei însemnate Reu
r
sa propriă prin statutul de organisare întărit propovădui an mai mare interes în fiă-oare Sâmbătă: „A4l, Vineri, la amâ4l au fost niuni. Vă rog, Oa. Redaofune, să bine
de Mojestatea Sa. Resultatul acestei auto
oetăţân din regat pentru sârta fraţilor de aduse din trei sate vecine Orăştiei, din voiţi a publica următorul raport:
nomii a fost, că fondurile şi fundaţiunile pqste munţi. Ea a ales un comitet compus Uroiu, Rapoltul-mare şi Rapoltul-mio, o Fiind adunarea oonvooată pe 2 âre,
oatolioe printr’o oonsoienţiosă administrare din subsorişii spre aducerea la îndepliuire oirâdă întrâgă de vite, boi, vaci, cai, porci se’ntruniserâ dâmnele membre ale Reu-
s’au sporit, mijlâoele de eduoaţiune a po a aoestui scop. Mijlocul cel mai nimerit, şi oi, luate dela nenorooiţii ţărani români niunei în sala oea mare din edificiul şcâ-
porului în spirit religios s’au înmulţit, prin prin oare credem, oă vom putea atinge (satele sunt curat românesol), oa să fiă bă lelor în număr considerabil, aşa, că pe la
multe acte de filantropia s’au alinat sufe ecest ţel, ni-s’a părut, oă este ţinerea de tute la tobă pentru dare! Când au sosit 2% âre erau în sală ÎDtruuite peste 100
rinţele celor săraol. De altă parte s’au întruniri publice in oraşele principale ale ou ele, mânate grămadă, au umplut piâţa de membre.
realisat un mare progres pe terenul oulti- aoestei părţi a ţării — preoum colegii oraşului! Le-au dus în târgul de vite, unde Preşedinta Reuniunei, D-na Agnes
vărei spiritului biserioeso oatolio. noştri d'n Bucuresol au ţinut asemenea în pe când încheiem fâia, lioitâză la ele, vân- Daşoiu, deschide adunarea ca o vorbire,
Aoâsta o atribue episoopul modului, truniri în cealaltă parte — şi în acelaşi 4end ou orl-oe preţ, numai să soâta darea, în care aooentuâză cu deosebire greutăţile,
cum este aotualmente organisată autonomia timp îndemuul ca toţi cetăţenii să se în oa să aibă de unde oheltui guvernul pen oe le are Reuuiunea ou oestiunea reformării
romano-oatolioilor ardeleni, în puterea că scrie la Ligă pentru unitatea culturală a tru interesele „statului , între cari 4e°î de statutelor.
14
reia episoopul ardelean este directorul su tuturor Românilor, spre a se alcătui astfel railiâne îi oere „interesul maghiarisârii ! După deschiderea adunării, aotuarnl
44
prem al tuturor institutelor de învăţământ, in chip temeinio şi statornio aoâstă insti- — Când soii ce nemiluit a fost anul de face apelul nominal al membrelor, la care
îngrijesoe de orescerea religiosă-morală a fcnţie, menită să unâsoă în cuget si simţiri faţă pentru bietul popor econom, trebue să
răspund 107 membre.
tinerimei, supraveghâză asupra spiritului pe Românii de pretutindinea- Aoeste întru ai i n i m i de hienă, ca să-i iei acum în ca Oa primul obieot al ordinei 4'lei este
instruoţiunei catolioe eto. niri vor avea un caracter oa desăvârşire pul ierijii tâte vituţele din ocol şi să ’i-le raportul Comitetului în oestia statu elor.
r
Apoi episoopul ooutinuă astfel: naţional — dorinţa nâstră cea mai. vie fiind baţi la tobă pentru dare!* Actuarul Reuniunei face istoricul aoestei
esoluderea absolută a orî-oării preooupărl
„Sunt mulţi, cari întrâbă, âre nu este Cultivarea imoralităţii pe banii sta oestiunl din an ! 1892 pănă a‘ tă4î, arată
5
11
de politică militantă, oare ar avea tristul re
periculâsă autonomia? La aoâstă întrebare cum statutele Reuniunei, modificate în 3 rân
snltat de a desbina în loc de a înfrăţi, de a tului. Se soie, că teatrele unguresol sunt
pot să răspund cu hotărîre şi ou tâtă sin duri, nu au obţinut aprobarea d-lui ministru
slăbi în loo de a întări pe Români şi oausa lor subvenţionate ou sume mari din banii sta
ceritatea, oă nu e periculâsă. Autonomia tului. Cea mai mare subventiune între tote de interne şi după aceea oetesoe raportul
împlinesoe o misiă patriotioă. In institutele o«a mai sfântă, Aoesb9a fiind ideile generale, 14 Comitetului în oestiunea aoâsta. In aoest
după care ne vom călăuzi în activitatea nâs o prime8ce aşa nnmitul „Teatru Naţional
ei cresce şi tineri de ai naţionalităţilor, pe raport Comitetul comunioă, că a consultat
cari căştigându-i, propagă prin asta idea de tră, rugăm pe toţi bunii români să răspundă la (Netnzeti Sziuhâz') din Budapesta. Ei bine, oestia statutelor înt.r’o şedinţă mixtă, la
apelul nostru în număr cât mai mare pen despre aoest teatru spune „ Alkotmâny*,
stat maghiar ... care au participat pe lângă membrele Co
u
tru oa manifestaţiunea ce vom face-o pen că este o curată şoâlă de demoralisare. în
După acâstă constatare caracteristică, mitetului, dâmnele alese de adunarea gene
tru oausa românismului să fîă vrednioă d9 el se representă piesele cele mai soanda-
de care noi mai ales trebue să ţinem bine ea şi să spulbere bărfelile duşmanilor oau- lose, în oare se preamăresoe crima, orgia, rală din anul trecut şi încredinţate ou stu
sâmă, episoopul amintesoe de visitaţiunea dierea statutelor, dimpreună ou domnii,
sei nâstre. I a ş i , 10 Noemvre 1897. — D. frângerea jurământului de căsătoria, per
oanonioă, oe a făout’o în oomitatul Hune- apoi bărbaţii de înoredere şi doi iurisoon-
Cădere, I. Leatris, Ootav Velciu, D. Mogoş, versitatea, bestialitatea, libprul amor eto.
dârei şi 4'°$, oă comunele biseriossol oa- E. Herovanu, P. Răşcanu, C. Drăgănescu, şi întrâgă activitatea aoestui teatru, 4’ sulţî şi resultatul aoestei consultări a fost,
oe
tolice în acest comitat sunt forte împrăş a se face propunerea adunării generale, oa
C. Teodor eseu- Chirileanu: „A,-ny“, „dovedesoe, oă el este pus în ser
tiate şi ou t6te astea nioăirl nu est9 oato- acâsta să decidă elaborarea de statute ou
u
viciul degenerărei) şi decadenţei morale . —
lic’smul în mai mare oresoere, ca în acest Dela comuilă- Darea de sâmă asupra totul nouă pentru Reuniune si aoâsta din
Comen(iar nu mai trebue.
qomitat, de6re-oe în sourtul timp de 15 şedinţei de erl a comunei o vom publioa oausă, oă statutele vechi aprobate în anul
ani. numărul catolicilor din oomitatul Hu- întrâgă în numărul de mâne. M6l’ă arsă. In nâptea de 24 spre 25 1861 nu mai oorăspund reoerinţelor tim
nedârei a crescut cu 7000, pe când în în Nov. o. a fost mista'tă de flsoărl mâra dela pului de astădl- Pe basa aoestui raport,
Dela Tohanul-vechiu primim soirea,
treg Ardealul sporirea catolicilor a fost de Petrisat, lângă Blaşiu, a fondului Lsdayan. r spect.iva a propunerii ouprinse într’âosul,
oe ni-o aduo mai mulţi fruntaşi de-acolo,
42,000. In podul morii se aflau şi multe buoate. adunarea generală decide elaborarea de sta
oă nu este adevărat, că aoolo s’ar fi întâm
Spune mai departe, oă şi ou ooasiu- Mâra, după cum spune „Unirea*, a fost tute nouă. cari să corăspundă reoerinţelor
plat şâse caşuri de tifus. Adevărat este, că
nea visitaţiunei oraşelor a esperiat multe asigurată pe 4000 fl. timpului de astâdî şi însăro’nâză Comitetul
un Tohănean, birjar în Bucuresol, îotor-
lucruri frumose. „Aici* 4’o®> „merită a fi ou facerea unui proieot, oare apoi să se
oându-se acasă bolnav şi forte răcit, a ră Societatea academică „Junîm9a“ din
amintite la primul loc resultatele, ce le-am aştârnă adunării generale spre desbatere şi
posat după oâte-va (Jile, dâr nu s’a cousta Cernăuţi în adunarea generală din 2(14)
esperiat în institutele călugăriţelor. Aoeste hotărîre.
tat, ca bâla lui să fi fost febra tifoidă. Noemvre sl-a constituit comitetul pentru
suflete nobile, cari în oea mai mare parte După aoâsta urmâză la ordinea 4’lei
sunt fiicele altor naţiuni, au învăţat limba încă (ţ8ce Români la temniţă pentru anul administrativ 1897/98 în următorul raportul general al Comitetului despre ac
mod: Preşedinte: Vasile Burduhos, stud.
maghiară şi pe elevele lor le cresc în spirit „agitaţiune“. Tribunalul r. din Alba-Iulia a tivitatea sa în decursul a. administrativ
fii. Vicepreşedinte : Dragoş Buoobao, stud.
maghiar, din oare oausă fiă-ml permis a înmânat oitatiunile pentru a-şt începe pe- 1896/97. Din acest raport însemn următâ-
esprima dorinţa nâstră ferbinte, oa călu dâpsa în temniţă ordinară, la care au fost jur. Seoretarul I: Eugen TaraDgul, stud. rele oestiunl mai importante:
jur. Seoretarul II: G Buroutian, stud. jur.
găriţele să ia şi la Oluşiu asupra lor edu- osîndiţî următorii Români din Munţii apu Comitetul comunică, oă a primit dela
caţiunea femeilor“. (Aprobări şi aplause.) seni pentru întîmpinarea făcută răposatului Cassar: Eusebie Antouovioî, stud. jur Con
trolor: Epaminonda Booanoee, stud. jur. societatea „Transilvania* 50 fl. pentru 2
Treoendu-se la ordinea f^ilei se con Băbuţiu ou ooasiunea l-'berărei acestuia din eleve orfane din internat, oare sumă s’a
stată, oă au fost convocaţi la adunare 208 înohisâre: Anume d-nii Aurel Danciu, pro B’blioteoar: Ootavian Soalat, stud. jur. împărţit între cele 2 orfane mai sărace.
membri .66 din cler şi 142 mireni); dintre prietar şi direotor de mine în Buoium; Dr. Eoooom : Ioan Vorobchieviol, stud. teol. Mai departe, ră a dispus îu tâmna anului
aoeştia s’au presentat 128 (un număr aşa Ioan David, oand. de advooat; Simeon Dan-
„Călindarul Plugarului*, edat de ti trecut a se face o obiectă pentru îmbrăoa-
mare este o raritate), anume 53 din cler şi dea, proprietar; Nicolae Bâieşan, parooh în pografia „A. Mureşianu din Braşov şi rea fetiţelor sărace, care ooleotă a produs
14
75 mireni. Buoium Isbita; George David, stud. univer întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri un resultat. de 321 fl. 70 or , din care sumă
La propunerea preşedintelui mireneso sitar ; Virgil Todescu, dootorand în medi vire la trebuinţele poporului nostru agri s’au procurat haine pentru 42 de fetiţe,
cină; loan Naicu, proprietar în Buoium;
br. Samuil Josika, s’a trimis Papei.o tele col, are o parte literară şi economică cari haine s’au împărţit in 4^ Sfântului
ua
gramă omagială în limba latină. Protopo Grigore Sima, parooh în Cărpeniş. La aoeş fârte variată şi bogată, cuprin4end mai Nicolae a. tr.; un rest din banii ooleotaţl
pul Olăh Antal făcu propunerea, ca — cu tia mai sunt a se adauge şi două dame ro mulţi articull bine aleşi, novele, poesii s’a distribuit la mai multe văduve săraoe.
mâne, anume d-rele: Elena David şi Sofia
abatere dela obiceiul de pănâ acum — să etc. La început biografia lui Alesandru Comitetul a luat iniţiativa, oa în postul
David. — Se vede, oă strigarea ironioă
se adreseze şi monarohului o asemenea te Roman, apoi o introducere de autor, Crăoiunului să se tină prelegeri publice în
11
„Dlien a ssabadsdg , oe s’a au4it in camera
legramă. Jtfr Josika însă e în contra pe cu un articul întitulat: Alegerea carierelor; folosul internatului orfelinat al Reuniunei,
vienesă ou ooasiunea esoortărei deputaţilor
vânt, ea nu cumva prin introducerea aces Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de cari prelegeri au produs un resubat net de
din partea poliţiei, a avut resonul ei.
tui nou obioeifl să se dea ansă la diferite N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de 74 fl, 43 cr. Mai departe, răspun4ând ape
interpretări false. Adunarea a şi hotărît în Societate română de lectură în Codlea. G. Coşbuc; Bogatul şi săracul îu spiritul lului publicat de R-uiniunea femeilor din
acest sens, netrimiţând, adecă telegrama Aflăm, că poporul român dtn Codlea, la lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr. Sibiiu, a dispus coleotarea de ob'eote pen
monarohului. iniţ'ativa d-lui parooh Comanescu şi a nou Elefteresou; însurat de două-orl, (novelă tru loteria aranjată de numita Reuniune
Iu ooutra tendinţelor guvernului de-a lui învăţător de-aco'o, d 1 Ansnie Boldor, poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco şi a hotărît, ca şi elevele din Internatul
