Page 63 - 1897-11
P. 63

Padina 3 .                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                   Nr. 257—1897.


             Reumunei  să  lucre  un  obieofc  pentru  soo-  fac  unele  reflaxiunî  asupra  celor  Dublioate  nu  s’a  oontrolat  pe  sine  însuşi,  şi  a  arun-   ULTIME SOIRI.
                                                                                                     1
             pul acesta.                                   în  oolâna  primă  din  Salonul  „Familiei *  oat  în  public  nisoe  trase  g61e,  nisoe  be-
                   Raportul  Comitetului  mai  oomunioă.  nr.  46.  cari  pe  voi  pa  toţi  oei  din  Beiuş  şiol  oolorate  demne  să  adune  băieţii  în  ju­  Viena,  29  Noemvre.  Presidiul  ca­
             oă  onorata  adunare  generală,  a  institutului  vă  privesc.  Că,  în  oe  legătură  p6te  să  fiă  rul lor.                           merei  a  declarat,  ca  în  nici  o  împre­
             de  oredit  şi  economii  „Albina**  a  votat  un  lecţia  dată  beiuşenilor  on  serbarea  şoolară   Avem  să  soim,  ou  oine  avem  de  lucru,  jurare  nu  se  va  depărta  dela  locul
             aîutor  de  200  fl.  pe  sâma  Internatului  or­  din  oestiune  —  as*a  e  oeva  ce  nu  pot  pri­  o’un  om,  oare  şi  pănă  aci  a  insultat  în  dos  seu,  pe  câtă  vreme  majoritatea,  care
             felinat.  Cu  privire  la  Internatul  orfelinat  cepe,  şi  dăoă  aoâstă  debutare  hibridă  a  până  şi  pe  prietinii  şi  colegii  Răi,  ou  oarl  l’a ales, va remâne majoritate.
             înfiinţat  şi  susţinut  de  Reuniune,  Comitetul  anonimului  „Melissa**  aşi  lăsa-o  fără  nici  o  fiilnio  are  afaceri,  a  făout’o  aoâsta  ou  pre­
                                                                                                                                                            După  o  altă  versiune  Abraha-
             comunică,  oă  se  află  în  stare  înfloritdre  şi  observare,  on  drept  cuvânt  ar  cugeta  pu­  dilecţie,  pentru  că  minoiuna  şi  bârfelele
                                                                                                                                                      moviez  se  fi  comunicat  lui  Gautsch,
             oă  pe  anul  şoolastio  present  sunt  însorise  blicul,  că  viăţa  socială  de  aiol  e  de  des­  sunt  elementul  său;  aoum  însă  a  eşit  la
                                                                                                                                                      că  va  demisiona  din  postul  de  pre­
             şi  freouentâză  Internatul  35  de  eleve,  şi  perat.                                     publio  mai  mare,  pănă  aoi  să  îndestulia,  oa   şedinte  al  camerei  şi-şi  va  depune
             anume  în  Internat  23  de  eleve  ou  plată  şi   Nu  voie8c  pe  nimeni  să  iau  în  apă­  în  oeroul  său  restrîns  şi  mai  apoi  pe  la   şi mandatai de deputat.
             5  bursiere,  oarl  primesc  instrucţiune  în  tre-  rare.  Trebue  să  reounâsoem  on  toţii,  oă  Stâna  de  vale  să  plictisâsoă  âmenii  ou  pa­
             bile  eoonomiei  de  oasă  şi  oărora  le  dă  o  precum  nu  este  cale  fără  bulgări.  April  fără  lavre  şi  „fletyouri**  despre  6menii  de  oiuste
             pedagâgă  instruotiune  din  obiectele  prevă-  tâne,  ceriu  fără  nori,  întocmai  nu  sunt  nici  din  Beinş.  Aoum  a  devenit  şi  mai  imper­  Din vieţa lui Diogene.
             dute  de  lege  pentru  şcâla  de  repetiţia.  Ca  âmenl  fără  cusururi,  de  cari,  pot  cjioe,  că  tinent  insinuând  publioului  mare  de  neoulţl
                                                                                                                                                            Diogene  a  mers  odată  prin  oraşul
             bursiere  nouă  s’au  primit  în  anul  acesta  în  superlativ  e  copleşit  şi  anonimul  „Me-  oe  aceia  ou  oarl  se  j6că  tarooo  şi  ou  oarl
                                                                                                                                                      Megara  (în  Grecia)  şi  acolo  a  văfiut  o  turmă
             elevele  Hortensia  Sturza  din  Şepreuş  şi  lissa“.  Cusururile  în  tot-deuna  vor  eşi  în  stă  la  masă  în  conferinţă,  mai  apoi  pe
                                                                                                                                                      de  oi  ou  lână  mare,  dâr  tot-odată  a  văfiut
             Olimpia  Negnş  din  loo.  In  Orfelinat  sunt  relief  până  în  lume  vor  esista  omeni,  oăoî  aoeia,  de  cari  să  teme  oă-1  vor  întrece  în
                                                                                                                                                      o  mulţime  de  copii  în  pielea  gâlă.  Venind
             primite  7  orfeline  în  verstă  dela  6  —  12  anî.  vefil  bine,  omeni  şi  nu  îngeri  suntem.  Nu  linguşiri  şi  în  al  său  rol  predilect  de  pă­
                                                                                                                                                      apoi  acasă,  fiise  oătră  oonoetăţenii  săi:  „Mai
             Acestea  primesc  tâtă  întreţinerea,  se  îm­  pot  pricepe  nioi  aoeea,  oă  ce  i’a  îndemnat  răsit.  N’aibă  târnă,  oă  nimeni  nu-i  va  lua
                                                                                                                                                      bine  fii  berbecul,  decât  fiul  unui  oetăţân
             bracă  pe  spesele  Reuniunei  şi  ceroetâză  pe  raportorul  „Fam.**  tocmai  acum  când  rolul.
                                                                                                                                                      diu Megara ! a
             şoolele primare din loo.                      ou  buourie  aşteptăm  să  viuâ  la  noi  Asooia-                              Meliton.
                   Adunarea  generală  ia  la  ounOsointă  ţiunea,  la  o  ast-fel  de  prapuelnică  critioă                                               —  Un oetăţeQ din Atena merse odată la
             acest  raport  în  întregitatea  sa  şi  la  propu­  a  vieţii  nostre  sociali.  Şi  în  alt  loo  a  mers   Serată musicală teatrală în Blaşiu.  Diogene  şi-l  întreba,  oând  e  mai  bine  şi
             nerea cuprinsă în el votâză:                  Asooiaţiunea,  dâr  eu  n’arn  cetit  pănă  aci                                            potrivit  să  prânzâscă  omul?  —  Dâoă  eşti
                                                                                                                                                                     1
                   1)  Mulţumită  protocolară  Onoratului  de  nioăirl,  ca  raportorii  parelor  în  aşa  mod              Blaşiu, 26 Nov. n. 1897.  avut,  oând  vrâ ,  dâcă  eşti  sărac,  oâud  ai!
                                       1
             institut  de  oredit  „Albina *  pentru  ajutorul   să  îndemne  omenii  la  munoă  şi  zel,  cum  a   Sera  de  25  Nov.  a  fost  pentru  publi-   fu răspunsul.
             de  200  fl.  pentru  internatul  orfelinat  al  făout anonimul Melissa.                                                                      —  Diogene  tocmai  se  reîntoroea  acasă,
                                                                                                         oul  din  Blaşiu  o  seră  frnmâsă.  Elevii  in­
             Reuniunei.                                         Pretutindeni  nu  aufil  altă,  decât  pro­  ternatului  „Vanoean**  de  băeţî,  ca  în  toţi   când  spre  marea  lui  uimire  văfiu  pe  masa
                   2)  Mulţumită  protocolară  Onoratei  so-   gres  şi  eră  progres,  oultură  şi  tot  cultură.   anii,  aşa  şi  în  anul  acesta  ou  ocas'unea   lui  jucând  mulţime  de  şâreoî.  El  esolamâ:
             oietăţi  „Transilvania *  pentru  ajutorul  de   Să  ne  punem  aşa-dâră  întrebarea,  oă  în  oe   Drinderii  postului  de  Crăciun  au  aranjat  „o   „E'ă, că şi Diogene are paras ţl!“
                                  1
                                                                                                                                                                                 :
             50  fl.  acordat  în  anul  treout  şi  113  fl.  70  cr.   constă  oultura  atât  de  mult  buoinată?  —   serată  mnsioalâ  teatrslă**  în  sala  de  gim-
             acordat  în  timpul  din  urmă  tot  pe  sâma   Bruno  Sebastian  o  descrie  cam  ast-fel:   nast’oă dela gimnasiu.                           —  Oând  se  întorcea  Diogene  dela  jo-
                                                                                                                                                      ourile  Olimpice  îi  ese  în  oale  un  orietin  al
             Internatului orfelinat.                       Toţ.I  aceia,  cari  se  ţin  de  âmenl  oulţl  sunt   Era  aprâoe de 8 6re sâra, oâud intrând  lui  şi-l  întrâ^ă:  „Fost’a  mare  mulţime  la
                   3)   Mnlţumită  protooolară  d-lui  Dr.   dogoriţi de-o mare înobiouire.
             Vasile  Saftu,  care  a  ţinut  în  anul  trecut                                           în  sală,  am  rămas  surprins  de  numărul  jocuri?  —  Da!  mulţime  mare,  însă  bărbaţi
                                                                Tînărul  palid,  oare  cât  e  d'ulioa  de  c°l  frumos  al  celor  nresenţl.  E^au  de  faţă  puţ’nl!“ răspunse el.
             şi  ţine  şi  astăfil  un  curs  gratuit  de  Reli-
                                                           mare  stă  lâDgă  tarabă  o’un  roman  în  mână  elevii  tuturor  institutelor  dimpreună  ou  su­
             şiune în Internatul Reuniunei.                                                                                                                 —  Alexaudru  Cel  Mare  veDÎ  odată
                                                           şi  care  se  sciă  dighisi  şi  pieptăna  aşa  oa  periorii  lor,  aşteptând  sosirea  Metropoliţnlui.
                  4)  Asemenea  D  lui  Dr.  Valeriu  Bra-                                                                                            r«pede  spre  Diogene  şi  fiise:  „Eu  sunt
                                                           să-i  fiă  părul  oreţ,  şi  mai  ales  în  di  de  săr   îndată  după  8  6re  sosi  şi  Esoelenţa  Sa,
                                                                                                                                                                              1
             nisoe,  oare  în  anul  treout  a  ţinut  un  curs                                                                                       Alexandru,  Marele  rege! *  —  Eu  sunt  Dio­
                                                           bătâre  mai  soie  purta  şi  ochelari,  nu  ou-  înoependuse   produoţiunea   ou   următorul
             gratuit  de  limba  şi  literatura  română  ou                                                                                           gene  cânele**  (aşaîl  batjoourian  pe  Diogene
                                                           nâsce  o  mai  mare  insultă,  decâ,-   dăoă l’ai  orogram:  1)  Marşul  Internatului  de  I.  Mu-
             elevele din Internat.                                                                                                                    oonoetăţenii) — răspunse Diogene.
                                                           numi  incult.  Dâr  înoâ  atunci   oând mai  reşianu,  eseoutat  de  orc.h°stră  ;  2)  Rugă
                                                                                                                                                            întrebat  pentru  oe  se  numesoe  câne?
                   5)  In  fine  esprimă  mulţumită  întreg  merge  prin  oafenele  om  berărie)   mai apoi  mintea  cea  din  urmă,  poesiă  de  G.  Coşbuo,
                                                                                                                                                      El  răspunse:  „Eu  sunt  blând  oa  oei  cari
             publioului  român,  oare  a  contribuit  la  oo-  pe  la  teatru,  şi  oând  îfa  urmă  îi  succede  a  declamată de R. Secoşan .stud. ol. VIII:
                                                                                                                                                      îmi  dau,  îi  latru  pe  aceia,  oarl  nu-mi  dau,
             leota  pentru  îmbrăoarea  fetiţelor  sărace  din  furişa  prin  cele  iuDgl  şi  late  oo!6ne  a  jur­  3)  Romanţă şi horă. eseoutate de orchestră;
                                                                                                                                                                                   1
                                                                                                                                                      şi îi muşc pe aoeia, cari sunt răi *.
             anul  treout  şi  a  contribuit  ou  obiecte  pen­  nalelor  oâte  o  oritioă,  mai  soie  apoi  scrie  4)  Aurul  nu  se  vătăsă,  dramă  în  trei  acte.
                              ;
             tru loteria din Sibi u.                       câte-va  şiruri  şi  în  oestiunea  mult  discutată  Persâoele  au  fost  reorasentate  prin  tinerii  :   —   Cineva  a  întrebat  pe  Diogene,
                                              (Va urmat.   a  ortografiei,  o,  atunol  el,  cultul  si  învăţatul  R.  Secoşan  st.  ol.  VIII,  G.  Zărie  stud  ol.   oare  e  mai  periculos  animal?  El  răspuu  e:
                                                           se  închipuesoe  a  sta  ohiar  în  vârful  pira­  VII,  Victor  Pop  stud.  ol.  VII,  R.  Raţ  st   „Dintre  cele  sălbatioe  mai  perioulos  e  ois-
                                                           midei  culturale;  atuuoî  vai  de  acea  fiinţă,  ol.  VIII,  Ioan  Psntea  st.  ol.  VIII,  P.  Fio   maşul,  pe  oând  dintre  oele  blânde  lingu­
                           l$m fiSeiias.
                                         *                 oare  outâză  a-i  oontrafiioe  lui,  oare  e  mo-  rian  st.  ol.  VIII,  Anton  Bogdan  st.  cî.  VII,  şitorul !“
                  Nu  de  mult  mi-a  fiis  un  redaotor:  gul  al  soiinţei  şi  oulturei,  înaintea  lui  totl  G. Mustea st ol. VII.
                                                                                                                                                           —  A  mers  odată  un  tînăr  să  oâră  sfat
             Orî-oe  se  sor e  din  Bhor,  tot  dau  publici­  6menii  sunt  îndosiţl,  neoresouţî  şi  neoulţl.   5i  Căluşerul  şi  Bătuta,  jucate  de  13
                          :
                                                                                                                                                      dela  Diogene,  când  trebue  să  se  oăsăf,orâsoă
             tăţii,  pentru  că  îmi  plaoe  mult  a  da  teren  Cu  un  astfel  de  om  putem  pe  dreot  ouvânt  elevi ai internatului; 6l Marş final.
                                                                                                                                                      o m  u  l ?   Diogene  îi  răspunse:  „Când  eşti
             de  oristalisare  ideilor,  oe  provin  din  min­  asemăna  şi  pe  anonimul  din  Gestiune,  pe   Orchestra  elevilor  a  eseoutat  t.âte  trei
                                                                                                                                                      tînăr,  —  de  nu  poţi  scăpa  ne’usurat;  câ  d
             ţile  Biborenilor.  Vă  rog,  d-le  Redaotor,  să  oare  ’l  ounâsoem  şi  ’l  soim  bine,  forte  bine,  punotele  preois  şi  ooreot,  sub  conducerea
                                                                                                                                                      eşti bătrâu însă n'ol-odatâ fr
             -daţi  loo  şi  acestor  şiruri,  oărora  în  sourt  şi  p6te  oă  ohiar  pentru  aoeea  şi-a  ales  pseu­  d-lni  profesor  de  musioă  I.  Mureşianu,  oare
            wor urma altele.                               donimul  „Melissa**,  pentru  oă  şi  numele  lui  şi  de  astă-dată  a  lucrat  mult  pentru  buna   —  „Ce  să-ţi  dau  să  rabfil  n  pumn
                                                                                                                                                                 a
                  Mi-am  fost  propus  să  vă  scriu  ceva   genuin  se  termină  în  „a“,  încă  ,odată di o,  reuşită a seratei.                    peste  oap?   fi'se  odată  uu  oetăţân  oătră
             despre  festivitatea  şoolară  aranjată  de  ola-  oă  ’l  ounâsoem  fiind  tot-dâuna   fadul ca Ţi-  Deolamarea  poesiei  lui  Coşbuo  mi-s’a  Diogene. — „Un coif! * răspunse Dngeue.
                                                                                                                                                                         1
             sale  şodlei  da  fetiţe  din  Beinş  în  presăra  ganul sătul.                            părut  prea  forţată;  deolamatorul  va  pro­
                                                                                                                                                           —  Celui,  oe  se  tot  laudă,  oă  se  aoo-
             de  Sâu-Mibaitî,  dâr  din  motive  ponderase      Precum  la  orologiQ  este  un  semn  al   duce  mai  mare  efect,  dâoă  va  căuta  îu   pere  tot  ou  piele  de  tigru,  Diogene  îi  fi  se:
             am  întârziat;  apoi  mai  ougetam  aceea,  dâr  stricăciunii  sale,  dâoă  bate  altoum,  de  cum   viitor să fiă mai leger, mai neafeotat.
                                                                                                                                                      „Tnoâtâ  de-a  mai  face  de  ruşiu  ha’nele
             dâcă  se  va  afla  alt-oineva  eu  o  până  mai  se  arată,  astfel  la  omul,  oare  vorbesoe  şi   Dintre diletanţi au esoelat d-nii: R
                                                                                                                                                      virtuţii! “
            3a  fel  şi  ohip  să  raporteze.  Nu  m’am  înşe­  sorie  altoum  de  cum  e  oonvins  şi  de  oum   Raţ ea Mhaiu, prietenul lui F  u  l v i u  ;  I
                                                                                                                                                                                             11
             lat,  s’a  aflat,  însă  ou  o  până  asouţită  şi  nu  e  adevărul,  este  semnul  unui  suflet  stricat.   Pantea. ca Nioulae, ţăran, şi G. Mustea oa   B  l a ş i u  .    „Ovidiu .
             puţin  veninâsă,  şi  nu  pentru  colinele  O  fii  o,  oa  să  o  soie  şi  onoratul  public  ce­  Gavrilă. servitor. Ceilalţi înoă şi-au juoat
             „Gazetei  **,  ci  a  „Familiei“  din  Oradea-mare,  titorii,  oă  sunt  şi  pe  aiol  pe  la  noi  6menl   bine rolurile.                          D  I V E R S E .
             şi  încă  pentru  cele  de  pe  pagina  „Sa­  oa  pe  alte  locuri,  locuite  de  Români,  âmenl   Ce se ţine de „Câluşer** şi „Bătuta** asu­
                   1
             lonului *.                                   ou  sciinţă,  ou  oultură  şi  manieră,  âmenl  os-   pra  acestora  du  mă  pot  pronuoţa,  deoreoe   Mjloc de a grăbi măritişul fetelor
                  Tot  oe  s’a  soris  în  nr.  46  al  „Fami*  pitall  şi  de  cinste,  cari  ţin  la  reputaţiunea   eu  şi  mulţi  ol  ţi  împreună  cu  mine  nu  le-am   înainte  de  anii  1870  o  reuniune  de  bine­
                                                                                                        putut  vedea  din  oausa  îmbu'zelei  şi  neor-
            liei**  în  oolâna  de  „salon**  a  doua,  subscriu  şi  omenia  lor  şi  cari  nu  împrâsoă  în  cuibul                                facere  din  Rama  îmoărţea  în  tot  anul  la
             pănă  la  cea  din  urmă  literă,  şi  anume:  unde  au  crescut  şi  unde  au  trăit  şi  trăieso   dinei  isoată  din  partea  tinerilor  privitori.   150  de  fete  oâte  30  de  galbinl,  de  fie  oare.
            S’a  serbat  ou  mare  pompă  presăra  onomas­  Sunt  apoi  mulţi,  fârte  mulţi  şi  de  aoeia,   La  tâtă  întâmplarea  îusă  e  bine,  oă  se  cul­  Fetele  însă  nu  căpătau  îudată  cei  30  de
            ticei  fundatorului  Institutului,  a  episcopu­  pe  oarl  grijile  şi  năcasurile  prea  mari  pen­  tivă  îu  sinul  tinerimei  corecta  esecutare  a   galbinl,  oi  primeau  un  oupon  si  oâud  se
                                                                                                        acestor jocuri străbune.
             lui  Mihail  Pavel,  on  oare  ooasiune  a  debu­  tru esistintă îi îmbătrâneso înainte de vreme,                                        măritau  primeau  ou  aoel  oupon  30  de  gal­
            tat:  Simpatica  d-ş6ră,  profesdra  Angela  Bu   âr  zelul  în  împlinirea  datorintei  le  seoă  pu­  Se  vorbesoe,  oă  o  asemenea  sâră  plă­  binl.  In  tot  anul  în  prima  Ootomvre  se
                                                                                                        cută  ne  vor  procura  şi  elevele  internatului
             iean,  care  ou  discursul  de  deschidere  pro­  terile.  De  atarî  6menl  avem  noi  aiol,  omenii                                   arangia  în  Roma  sărbătârea  roşelor  şi  în
                                                                               1
             nunţat  despre  necesitatea  cresoerei  femeei  însă  „pururea  îndosiţl *,  „linguşitori**  şi  „cu   „Vanoean** cât de curând.        aoea  fii  tâte  fetele  dăruite  ou  30  galbinl
                                                                                   1
            româue  a  seoerat  aplause  furtunose.  Este  cultură  sooială  sub  zero *,  precum  afirmă    Lucruri  f'rumâse,  bune  şi  demne  de   traversau  îmbrăcate  *n  haine  albe  stradele
                                                                                                        laudă sunt acestea.
            adevărat,  oă  d-ş6ra  disertantă  in  totă  pri­  Melissa,  nu  sunt,  nu  esistă,  nu  ounâsoem.                                        p inoipale  ale  Romei  şi  fiă-oare  avea  la
                                                                                                                                                       r
                                                                                                                                      — silian. —
            vinţa:  la  aparintă,  la  predare  şi  ou  cuprin­  O  fiioem  acesta  în  plenitudinea  ouuosoiDtei                                     hrâu  cuponul  pentru  30  d«  galb'nî.  Tinerii
            sul  valoros  al  disoursului,  ne-a  cuceri*  şi  de  6menl,  oăoî  puţini  suntem  şi  bine  ne                                        însurăţei  totdâuna  aşteptau  ou  mare  iuteres
            impresionat  pe  toţi  oei  presenţl.  Ast-fel  şi  ounâsoem unii pe alţii.                            L  i  t  e  r  a  t  u  r  ă  .   aoea  fii,  şi  era  rar  caşul,  oă  după  trei  luni
            oorul  vocal  al  elevelor  condus  de  d-şora      Acela  care  fiice  şi  dă  în  vileag  unele   In  editura  l'brăriei  Storck  &  Miiller   să  mai  fi  rămas  vr’una  diu  acele  fete  ne­
            direotâră  Ootavia  Stolojan  ne-a  impresionat   oa  aceste,  si  mai  înadins  în  timpul  de  acum,   din  Buouresol  (Calea  Viotoriei  53)  a  apărut:   măritată.  Aoest  obioeiu  acum  îl  îutroduoe
            mult,  apoi  nu  mai  puţin  efect  au  produs   e  vrednic  să-l  soâtem  din  viâţa  publioă  şi   „Cătră  un  nou  ideal**,  de  N.  Filipescu.   dm  nou  actuala  Regmă  a  Italiei,  Margareta.
            elevele  deo!amante  şi  cele  oe  au  juoat   să-l  ţinem  de  aghesmuit,  pentru  oă  vestesoe   Form. 8° de 200 pag. Preţul 2 lei.    Iu  sinul  damelor  diu  societatea  înaltă  din
             la pian.                                     o  parasoovenie,  o  credinţă  minoinâsă  plăs­                                             Roma  s’a  format  o  societate,  a  oărei  pa-
                  In scurt, elevele şodlei de fetiţe au   muită  în  oăpăţina  lui  plină  cu  gărgăunii                     *                       trână  e  Regina  şi  care  reuniune  dă  la  75
                                      tt
             dovedit frumos şi îmbucurător progres în     fuduliei  şi  pe  din  afară  înoăroată  ou  perl   Povestiri de Petra-Petrescu k 80 cr    de fete oâte 30 de galbinl.
            tătă privinţa. Atât pot să raportez şi eu     creţi, acum de jumătate surii.                francate. De vânfiare la adminstraţia
            ou plăoere şi buourie despre festivitatea          Noi  suntem  toţi  una  şi  lucrăm  ou  zel  nâstră.                                   Proprietar:     A.*irel .fttBireşiams.
            ifetiţelor.                                   pentru  tote  afacerile  de  interes  comun.
                  Daţi-ml  vo<ă  însă,  d-le  Redaotor,  să-mi  Pseudon’mul  Melissa  nu  s’a  cugetat  serios,                                        Redactor responsabil: Gregorin Maior.
   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68