Page 65 - 1897-11

1
„Sazeta' iese în îUm di.
ASonamunte pentru Austro-Unearia:
feisav. piaţa ffla-re S s. 88. Pe un an 12 fi., pe şese tuni
Bsîîwiît/ Kic&AnosSs 2ir; io 6 fl., pe trei luni 3 fl.
V?i»îwa. — &r«Htc<rifrt«t j»a a» N-rii do Dumlnoai 2 11. pe an.
Pentru Bomâuia si străinătate;
laatKATE m ptfiweile ia Atei-
sijîraţluriB ta Bmhjo? şi la -v- Pe un an 40 franol, pe ţdso
JTiiWrei® Birouri da nminslurl; luni 20 fr., pe trei ioni 10 fr.
ta Viena: if, UuKat, Btmyith N-rii de Duminecă 8 franol.
ăikalsk. Rwirtf Moşia, 4. Oppelu* Se prenumără la tdte ofioioia
îliiohfolgor; .tnion Ovutlik, J. poştale din întru şi din aiară
Rusncbcr, in Budapeiren.: i. T. ţi la ddL ooiootori.
Goidbergerg, Zckitain Urmat; ta AN-naieutul pentru BtasoY
3acnrasoi: ijwias jSoî<», Sao- administraţiunea, piaţa mare,
c.trrsttle de Honrsiinuo; ta Hsm- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
boifc: Karoiys A Licbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şdae
Preţul Insarţluiillor: o ssriă luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
şarmoud pe e oioionâ 6 as. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
SOor. timbru pentru o pubii- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
"are. Publioări mai. dese du'g.ă 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarii» ţi învoială. adu 15 bani. Atât abonamen­
Seolame po pagina a 9-a a tele cât şi inserţiunile sunt
ioriă 10 or. adu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 258. Braşov, Joi 20 Noemvre (2 Decemvre) 1897.

Adunarea representanţei (Aprobări generale). Dâr aoâsta nici nu este • anumit de a petiţiona la dietă, dâr unde perfluă, representaDţa oraşului nefiind oom"
tendenţa proieotnlui de lege. Nici aceea ‘ stă scris, oă oomunelor nu le este ertat a petentă de a-o faoe. Forul competent este
comunale. nu-i adevărat, oă proieotul de lege vată mă petiţiona la dietă şi oare paragraf opresoe representanţa municipală şji se va îngriji
Braşov, 30 Noemvrie n. pietatea faţă ou treoutul, oăoî numele is- aoâsta'* Avem doi deputaţi şi aoeştia bu- oa şi aoest for să-şi ridice glasul.
torioe nu se pot stîrpi şi niol nu voesoa ouros vor presenta petiţia nostră, deol face Dr. Aurel Mureşianu înoepe a vorbi
Adunarea de erî a representan­
nimenea a-le stîrpi. Amintesoe întroduoerea un amendament îu privinţa aoâsta. Tot în limba română, fiind însă din tâte părţile
ţei comunei ndstre orăşenesc! a ofe­ oreştinismului în Ungaria sub St. Ştefan, odată mai face următorul amendament: rugat a se folosi de limba germană, ca să-l
rit multe momente interesante. Ea
oând tâte urmele vieţii păgânesol au fost Pentru oaşul oând şi alte oraşe ale fondu­ pâtă înţelege toţi oei de faţă, reservându-şl
este remarcabilă cu deosebire pentru nimicite cu forţs, dâr aoeste timpuri nu se lui regiu s’ar deoide a trimite o deputaţii dreptul de limbă, a oontinaat în limba ger­
că de prima dră s’a sulevat aici în
mai pot reîntâroe. Vorbitorul şi cu oonna- (participând bă-oare membru al ei pe ehel- mană: Cele oe s’au vorbit astăZî aloi ou
public cestiunea unei lupte solidare
ţionalii săi nu se pot alătura la propune­ tuâla sa propriâ) la Majestatea Sa Regele privire la noul atentat, oe se plănuesoe în
a naţionalităţilor.
rea magistratului, dâr nu vor face o pro­ Ungariei, să participe şi Braşovul la ea şi detrimentul naţionalităţilor, a fost atât de
S’a sulevat din partea Saşilor punere deosebită. aoâstă deputaţiă să râge apoi pe Mej. Sa bine desvoltat şi motivat, încât n’ar putâ
vere}! nu mai puţin ca a celor mo­ de a nu sancţiona aoâsta lege.
Dr. Oarol Lurtz c}ioe, oâ deolaraţiunl să mai adaugă nimio nou. Fârte bine au
deraţi şi tot-odată şi din partea Ro­
oa a lui Moor, oă ar fi în contra maghia- Advocatul Dr. Zakariâs se înoâroă a ilustrat ante-vorbitorii şi oestiunea magbia­
mânilor. risării forţate, se aud mereu de cţeol de ani combate espunerile lui Lurtz, apărând po- risării forţate. Un moment ou totul nou s’a
La acest moment important al
şi totu-şl maghiarisarea merge înainte. litioa guvernelor maghiare şi liberalismul atins aioI prin aceea, oă onorabilul con-
amintitei adunări vom mai reveni.
loe
(Aşa e!) Vorbitorul înţelege sub maghia­ Maghiarilor. Dâcă, (j > aceştia n’ar fi aşa membru Dr. Lurtz a aooentuat în disour-
Pentru acjî lăsăm se urmeze darea
risarea forţată tote acele disposiţii ale gu­ de liberali, cum sunt, n’ar pute fi astăzi sul său, oâ adversarii noştri comuni numai
de seină asupra ei:
vernului, cari se fac fără aprobarea naţio­ limba protocolară a oraşului numai cea de aceea au putut susţină aparinţa de a fi
Şedinţa, oare a fost f6rte bine oer- nalităţilor şi sunt îndreptate în contra exis­ germană şi română, şi nu s’ar putea vorbi ei în drept, fiind-oâ naţionalităţile dela 1867
oetată, a fost deschisă îndată după 3 6re tenţei naţionalităţilor. (Aprobări generale). aici în aoeste limbi (Ilaritate). Pledând apoi înoooe nu s'au opus oum se ouvine cu ţâ­
de primarul, oare a dat cuvântul protono- Adevărat, oă liberalismul maghiar nu ma- tot mai cu foo pentru liberalismul şi gene- ţele în unire oontra poiitioei de maghiari-
tariuiui Grăf oa să raporteze asupra pro­ gbiarisâză cu săourile, ou oiooanele şi cu rositatea maghiară, citâză un pasagiu din sare. Noi Românii din punctul nostru de
punerii de urgenţă, oe au f'âout’o mai mulţi sapele, Maghiarii sunt destul de şireţi a oartea Zaminer despre pădurile Braşovului, vedere nu putem, deoât să salutăm ou bu­
membri ai representanţei privitor la proieo- păstra aparenţa dreptului. Şi le vine în după care nu „Kronstadt *, oi „Brassâ** ar curia, că prin graiul unui membru din cei
1
tul de lege asupra numelor looalităţilor. In ajutor pentru aoâsta, oă naţionalităţile în fi numele cel mai vechiii al oraşului şi oâ mai de frunte saşi ai aoestei adunări ge­
sensul acestei propuneri magistratul (pri­ totalitatea lor dela 1867 n’au întreprins acceptându-1 s’ar face numai un serviciu nerale s’a atins aZl ideia apărărei comune
măria) precum şi comisiunea permanentă nimio serios în oontra magbiarisării. (Aşa e!) istoriei. (DesaprobărI). Nâgă, că oraşele în oontra magbiarisării forţate.
nropuue de a se trimite de cătră represen- Dâoâ protestăm aici în patria nâstră în ar avâ drept de petiţiune la dietă şi se ală­ Are tâtă dreptatea. Isvorul prinoipal
iţa comunală o resoluţiă, de aoelaşl cu­ contra aoestor violentări şi plângerile nâs- tură la părerile lui Moor. al marei nenorooirl, oe ne-a lovit pe toţi,
prins ca oea notată la Sibiiu, cătră între­ tre ajung înaintea tribunalului opiniunei După aoâsta a ţinut protopresbiterul derivă de acolo, oă înainte ou 30 de ani
gul mimstenu. Un reours eventual contra publice europene, nu ne pâte faoe mol o Franz Gb8rt un valoros disours, în oare a noi, naţiunile nemaghiare, n’am înţeles, că
ei înse să fiă admis numai extra dominium imputare nimeni, mol chiar un disoipul a lui aooentuat înainte de tâte, oă ce este mai numai luptând împreună pănă la ultima pi­
Directorul şo61ei de fete, Carol TllO- Kossutb, oăoî Kossutb msu-şl a agitat în
revoltător în acel proieot de lege, este dis- cătură de sânge puteam să ne apărăm ou
mas, mulţămesce magistratului pentru graba, afară de patria sa în oontra legilor acestei
posiţia, după oare stabilirea numelui loca­ 8uooe8 dreptul şi libertatea nâstră ataoate.
ou oare a resolvat propunerea de urgenţă, ţări. (Aşa e!) De aceea <ţic, în aoâstă sală, lităţilor se ţine de cercul de activitate al Nu voiesce să atingă oârde durerâse ale
oe a subsoris’o şi densul. oe o numim „Kronstădter Rathhaussaal * ministrului, oare va avâ să deoidă, după oe trecutului, dâr a fost o mare calamitate, oă
1
Asupra unui lucru pune deosebită (cine soie oât ttmp se va mai Dumi aşa), va fi asoultat comuna respeotivă. Cu aoâsta atunol, când eram de o potrivă ataoaţl, nu
greutate : Proieotul de lege din Gestiune oâ toţi Românii, cari au fost închişi, că disposiţiă s’a introdus un nou „forum pro- luptam împreună, oi paralel în mod isolat
vatâmă simţul naţional al tuturor Nemaghia toţi Saşii, oarl au fost împuşcaţi, fimd-oă ductionale . oa odinioră (Aprobări generale). fiă-care pentru sine- De aoi a venit apoi,
11
rilor. şi înaiute de tâte pe al nostru. Să nu s’au luptat pentru naţiunea lor şi acum sunt Aoest for, îmi veţi da dreptul, este o oă îngâmfarea, de oare ne-a vorbit vene­
sâ {Jioă, că e vorba numai de nume, oăoî ameninţaţi cu procese, au fost şi sunt mult nenorooire pentru ori ce ţâră. (Aşa e!) îna­ rabilul domn protopresbiter Obert, a cres­
aceste nume ne sunt sfinte (Aplause) Deoă mai buni patrioţi, de oât aoeia, cari în intea lui va avâ să păşâsoă fiă-oare oomună cut aşa de mult înoât aoum vrea să ne
un Maghiar mi-ar istorisi, că tatăl său a afară de patnă au agitat în oontra aşeză­ şi să spună oe nume vrea să aibă. Pâte fi confisoe chiar bunurile nâstre oele mai
K
murit în Brasso , n’aşl avea nimio de mintelor ei, în oontra baselor ei legale şi câva mai revoltător, deoât o astfel de pro- scumpe. După tote neajunsurile, oe am tre­
n
obiectat, pentru mine însă tatăl meu nu in oontra dinastiei sale. (Aplause ge­ oedere? Aoest for va îmulţi foile negre ale buit ou toţii sâ le suferim, ar fi acuma o
s’a născut şi a murit în „Brassâ**, oi în nerale). istoriei nâstre înoă ou una, ou oea mai mare râtăoire a crede, oă prin representa-
„Kronstadt“ (Aplause). Şi când îmi înfăţi­ Gând d-1 Moor faoe unei părţi dintre nâgră (Aplause generale). ţiunl la ministeriu şi prin petiţiunl la dietă
şez chipul său, mâ gândesc la el tot-dâuna Saşi complimente, eâ a făout o propunere Ceea oe se cere în proiectul de lege s’ar putâ îndrepta luorurile. Cine va mai
oa tiiu al oraşului. „Kronstadt *. De-ar vrea liniştită şi cumpătată, trebue să vedem aio! amintit, este tendenţa făţiş mărturisită a putâ spera după tote păţaniile mai ales de
1
să mâ siiâscă, să nu mai fac aşa, ar fi pen­ mai mult o imputare, decât o laudă. Nu, magbiarisării, este limbagiul îngâmfării, vre-o Z^ 06 ani înoooe. oă ar fi ou putinţă
tru mine ca şi oând rn’ar sili a nu mă mai d-lor, întreg poporul săseso este îu oea oare amăgit de putere tinde a oonfisca să se V8liditeze în dietă, între Maghiari,
ruga „Vater unsei *,.. (Tatăl nostru), oi alt­ mai mare iritaţiune şi ar fi laş cel ce nu şi astfel de bunuri, cari sunt garantate vre-o direoţiă, oare să aibă sens pentru
1
fel. (Aşa e!) Pentru noi aceste nume sunt s’ar irita de-un ast-fel de proiect de lege în legile omenirei (Aplause sgomotâse). echitate şi dreptate faţă ou naţionalităţile
sfinte, căci sunt legate de tot trecutul şi ţAşa e!) Oraşul Braşov, cel mai însemnat oraş nemaghiare, oând seim, oă acolo este o
presentul nostru. Eie cuprind în sine drep­ Aoest proieot, probabil, va fi pri­ oomeroial al ţării, în care a trăit primul emulaţiune toomai în a se arăta intoleranţi
tul nostru şi speranţele uâstre, de a pută mit. Guvernul nu-1 va retrage, fiind el spe­ şi nedrepţi?
geograf, primul tipograf în Ardeal şi Un­
trăi mai. departe in ţâra aoâsta ca Germani ranţa şi buouria şovinismului şi represen- garia, loan Honterus, acest oraş, care în înainte o’un şir de ani se mai afla în
şi Saşi şi tot-odată ca fideli oetăţenl sista­ taţia la guvern nu va folosi nimio. Ba colo Zilele ferocelui Batbori a fost reounosout oamera ungară un bărbat maghiar ou vaZă
tului (Aplause). Acest proieot de lege, sus el va fi considerat obiar ca patriotic. oa putere beligerantă atât din partea Pâr- şi de oaracter firm, oare avea ouragiul de
având ţinta de a nimioi tot ce e nemagbiar Afară de aoâsta oomisiunsa administrativă tei, cât şi din a Ungariei, acest oraş sâ a pleda pentru respectarea cel puţin a
pe t6te terenele vieţii, pănă în şoâlă şi bi­ a dietei l’a şi primit deja. Credeţi, dâr, oă vină acuma şi sâ cerşâscă pentru numele sâu oeroului restrîns de drept, ce li-s’a lăsat
serică, aoâsta ne vatămâ până în suflet. El va fi de ajuns a păşi cu o representaţiâ (Aplause sgomotâse).
naţionalităţilor de legislaţiunea din 1868.
va produoe de aceea pretutindeni o înfri­ înaintea ministeriului ?
Advooatul Adam Zi°e, oă trebue să Aoest bărbat era Maosâry, corbul alb
coşată amărăciune şi acesta este o nenoro­ Crede, oă este de lipsă a face şi alţi despreţuâsoă pe ori şi oine, oare schimbă între Maghiari oum l’au numit Românii, şi
cire (Aplause generale). Este pentru pri­ paşi legali, căci încă n’a perdut speranţa, numele sâu cu altul. Părerea sa este tot oe ’i-s’a întâmplat ? A fost esoomunicat de
mirea en bloc a propuuerei magistratului. oă în dietă vor mai fi vre-o oâţl-va poli­ oea de mai ’nainte: Dâoâ cineva a moşte­ oătră Maghiari şi aoeştia s’au străduit din
e
Urmâză dechantu! Moor Gyuls, oare tici maghiari, cari vor cji° în sensul lui nit un nume oinstit, să caute a-1 păstra ou răsputeri oa sâ nu mai fiă reales. Şi de
începe prin a-şl arăta mulţămirea, că ma­ Deek şi Eotvos: „Să lăsăm sâ cadă aoest cinste, dâcă a moştenit un nume neoinslit, oând lipsesoe Moosâry de acolo, nu s’a
gistratul a făcut o propunere, oare se ţine proiect; ca Maghiari nu oăştigăm nimio atunol să caute a face din el ou atât mai mai găsit nici un singur Maghiar, oare să
cu măsură în cadrul legilor. Vorbitorul în- prin el, să căutăm dâr mai bine a le facem mult nn nume oinstit. Vorbesoe apoi de fi ridicat cuvântul măcar pentru respecta­
1
su-şl ar fi pentru aoâsta propunere, căol plăcută naţionalităţilor viâţa în patriă *. familiile nobile maghiare ou nume german rea deplină a legilor esistente în favârea
respeotâză însufleţirea pentru propria na­ Vorbitorul încă tot sperâză îutr’o împă- şi întrâbă, de oe nu i-a venit în minte unui naţionalităţilor. Stând astfel luorurile, nu
ţionalitate. Trebue însă să faoă două obieo- oare a naţionalităţilor şi cei ce sperezâ Wengheim, Degenfeld eto., de oe nu-i vine mai putem spera, că prin paşii propuşi se
ţiunî. Resoluţiunea propusă de magistrat îutr’asta trebue să înoeroe cel puţin a des­ în minte fişpanulul din .loc Maurer de a-şl va putâ ajunge la vr’un resultat favorabil.
afirmă, că proiectul d» lege ore de scop chide oobii Maghiarilor. E deci o datoria maghiarisa numele moştenit? Şi noi sun­ Nu va ajuta nimic a se adresa la mi­
maghiarisarea forţată a numelor localită­ să păşim şi înaintea oamerei deputaţilor şi tem datori cinstei numelui german al ora­ nisteriu şi la oameră pe eâtă vreme nu vor
ţilor. Dâcă ar fi aşa, vorbitorul însu-şi s’ar să întrebăm pe Maghiari, dâeă vor să fiă şului nostru de a-1 apăra în oontra atacu­ fi convinşi, guvern şi dietă, oă e zadarnică
declara în contra proiectului de lege, oăoî amioii, ori inimicii noştri? Adevărat, oă în rilor neîndreptăţite. (Aplause). Petiţiunea orl-oe măsură contra naţionalităţilor şi oă
maghiarisarea forţată nu duce la soop. nici o lege nu se dă comunelor dreptul la camera deputaţilor o oonsideră oa su­ pe oalea aoâsta nu mai pâte merge. Aoâstă