Page 66 - 1897-11

Pagina 2. GAZETA' TRANSILVANIEI Nr. 258—1897.

convingere li-se va impune însă numai Mescigiul român. Foile buoures- alţii în trecut au năsout ş’ întărit în mine venit... prea târfiia. Der, ca tot-dâuna îu
atunol. când naţiunile asuprite se vor opune oene constată t6te, că în decursul cetirei oredinţa şi convingerea, oă orl-ce apărare asemenea ooasii, s’au arestat chiar dintre
cu tâtă energia şi cu puteri unite maghia­ Mesagiului de oătră M. Sa Regele s’a ob­ din partea nâstră, a Românilor, înaintea oei bătutî. Unii au fost puşi în libertate,
rismului violent. Este un semn bun în di­ servat, că pasagiu), în oare se vorbesoe de ourţii ou juraţi din Cluşiu este superfluă şi preoum vor fi puşi în libertate toţi.
recţia aoâsta oeea ce s’a manifestat acjî visita Suveranilor români la Budapesta, a ilusoriă, fiind-oă resultatul final e tot-dâuna
aiol, preoum şi solidaritatea oe o dovtdeso fost primit ou răoâlâ, pe oând în pasagiul aoelaşî: condamnarea. Prin urmare presenţa Sinuciderea unui profesor. Din Iaşi
oonoetăţenii saşi în oestiunea de faţă privitor la atenţiunea Ţarului, oare a sa­ mea la pertraotare nu are nici un înţeles s’anunţă următorul oas trist: După o soire
(Aplause). lutat pe Regele Oarol la Iaşi printr’un tri­ si, chiar de aşi fi present la pertraotare, telegrafică, s’a sinucis Viuerî la Iaşi d. Mi-
(Partea a doua a discursului d-lui Mureşianu, mis estra-ordinar, a fost primit cu viue aşi renunţa de bunăvoiă la apărare şi aşi ron Pompiliu, ounosoutul profesor de limba
r
precum şi a discusiunilor, ce au urmat în acestă aplause. Etă ce sorie ou privire la aoâsta denega categoric orl-oe răspuns. E tot una română dela lioeul internat.
interesantă adunare, le vom aduce în n-rul de 4iarul „Drapelul *: „Pasagiul, în care Re­ dâr, d-le president, ori mă oondamnaţl în Causa acestei resoluţiunî funeste e pro­
1
mâne). babil bâla inourabilă, de oare nenorocitul
gele mulţumesoe împăratului Rusiei pentru absenţă, ori în fiinţa de faţă“. ţ)ioe apoi,
graţiâsa atenţiune ce a avut de a saluta că graţiarea d-lui Balteş, oare înoă a fost suferea de mult timp. Miron Pompiliu,
In cestiunea liturgiei unguresc!. prin un trimis estra-ordinar presenţa Ma­ osîndit pentru Mehadioa, o oonsideră ca o Transilvănean de origine, nu era oanosout
iestăţilor Lor la Iaşi, a fost primit cu o admoniare adresată ourţii ou juraţi din numai oa profesor şi autor d'daotio. Poet,
Piarul guvernamental n Nemzet“ deosebită şi visibilă satisfaoţiune. Repre- Cluşiu, că nu a făout bine, oând a aousat în orele sale pierdute, Pompiliu are buoăţl
în numerul seu de Duminecă publică de mult lirism şi valâre literară. In ultimnl
sentanţii naţiunei, prin aplausele ou cari pe d-1 Balteş pentru Mehadioa ; urmarea
un comunicat de colorit semi oficios,
au însoţit lectura aoestui pasagiu, s’au gră­ logică ar fi fost deol, oa acest prooes, oare timp făcuse în oolaboraţiă cu d. I. Paul,
în care se face sensaţionala desco­ profesor în Iaşi, o carte de oetire pentru
bit a se asocia la simţămintele de reounos- s’a referit la aceeaşi afacere, să fi fost sistat
perire, că cestiunea limbei maghiare usul liceelor şi al gimnasiilor.
oinţă esprimate de Suveran monarchului din oficiu, „Convingerea mea este dâr“,
ca limbă liturgică în bisericile greco- Iu „Liberalul** aflăm următârele amă­
vecin pentru aotul său de înaltă curtenire cjioe d-1 Pâoăţianu, „oă procesul meu de
catolice e numai o cestiune de timp, nunte despre oaşul aoesta dureros: Fiind
şi a arăta, oă naţiunea română nu pOte pressă se continuă în ooutra dorinţei oer
a căreia resolvare are se urmeze în cam bolnav, luase oonoediu dela lioeul in­
rămână nesimţităre la aoăstă dovadă de curilor mai înalte, prin urmare fao un aot
cjilele proxime şi încă într’o for­ ternat de vr’o câte va săptămâni, şi, ca
bună vecinătate dată ou atâta spontanei­ oonsunător la dorinţa lor, oând nu mă
mă mult mai avantagiosă pentru ma- bolnav, nefericitul profesor şedea mai mult
tate. Cea mai aplaudată a fost, firesoe, acea presentez ca pertraotare** eto.
ghiarisare, de cum sa proiectat până acasă şi numai din oând în oând eşia pu­
parte, oe se referă la boia Prinoipelui moş­
acum. ţin prin oraş. Vineri 4'u*} 6-1 Pompiliu a
tenitor, la scăparea lui din perioul şi la
Anume se (}ice în comunicatul fost prin oraş şi pe la orele 4 a venit
dovecjile de simpatie din sînul întregului
din vorbă, că „guvernul şi corul aoasă. — La ora 7, după oe stătu la masă
popor**.
episcopesc vecjend, că de acăstă cea- ou soţia şi oâte-va persone, se sculă, lăsă
— 19 Novembre.
tiune e legat un mare interes naţio­ soţia şi prietinii şi trecu în altă cameră.
nal, fiind şi până acum 200,000 de Banffycedeză! O telegramă din In contra maghiarisărei. Lui „Magyar După deoe m’nute dela eşirea din oamera
greco-catolicî de limbă maghiară, Fiume aduoe surprindătărea soire, oă teri­ orszâg** ’i se scrie, oă d'^le eoestea s’a unde stătuse ou soţia şi persânele oe ve­
sunt hotărîţî de-a nu permite se se bilul ministru-preşedinte Banffy, oare prin pertraotat în adunarea representanţei co­ nise la, d-1 Pompiliu ia un revolver şi-şî
ia acâstă cestiune dela ordinea c}ilei. uneltirile sale a înverşunat atât de mult pe munei Făgăraş un resoript al ministrului trage un glonţ în tâmpla drâptâ. La detu­
Dâr aceşti factori sciu şi simt, că Fiumanl şi oare mai ales în oestiunea ale- uDgureso de culte, prin oare aoesta, la re­ nătura revolverului persânele din oamera
trebue se procedă cu multă precau- gerei nonei representanţe a oraşului înce­ comandarea inspectorului unguresc de soole,
de alături alergând îndată vă4ură întins pe
ţiune. Le servesce înse spre mare puse să le bage Fiumanilor beţe’n rote, oa se deolară gata a înfiinţa un al doilea „Kis pat svâroolindu-se în dureri teribile pe d-1
u
uşurinţă împrejurarea, că din partea să nu potă alege pe cine le plaoe, a înce­ dedovo în Făgăraş, dâr ou condiţia, ca ora­ Pompiliu ou faţa plină de sânge. Un ser­
întimpinâ put acum s’o ia mai pe domol. Etă anume şul să dea intravilanul. Contra aoâsta s’a ri-
S lui Scaun apostolic din Borna vitor fu trimis în grabă după un medio.
o hotâritâ prevenire şi bunăvoinţă. Pre­ oe spuue telegrama din Fiume, adresată dioat preotul evangelic săsesc Samuil Flei- După 4ece minute sosesc d-nii d-rl C. Bo­
cum seim noi, guvernul şi corul epis­ cjiarului „Alkatmâny** : scher şi într’un disours fulminant a oombă
tez şi Rojn’ţă.
copesc au aflat punctul corect de pro- „ Gaal Ti bor a sosit erl din Budapesta tut pretenţia ministrului, 4’oend, oă dâcă Sinuciderea eminentului profesor Pom­
cedere, care este acceptat şi la Borna, la Fiume, aducând ou sine nisce instruc­ statul voesoe ou orl-oe preţ să maghiari- piliu a produs o profundă durere în tâte
şi astfel dorinţa va pute fi împli­ ţiuni extra-ordinare, cari însâmnă nu mai seze nrin asilurl de copii, atunol oel puţin s’o oerourile sociale din Iaşi. Causa sinuoiderei
nită. Introducerea limbei maghiare puţin, deoât o rupere cu politica de pănă faoă aoâsta pe eheltuâla propriă, âr nu pe e bâla de nervi de oare suferea de mult
în ritul bisencei greco-catolice nu acum Guvernul nu va eseroia niol o pre­ a oraşului. Sub impresiuuea acestei vorbiri, d-1 Pompiliu. Acum 8 ani, d-1 Pompiliu a
p6te merge adecă mai departe, de­ siune la alegerile din Fiume, deoreee sco­ majoritatea a respins proieotul privitor la Ust lovit de aoâstă b6!ă, ourarisindu-se sub
cât în biserica latină- Tendinţele pul prinoipal al lui este pacificarea spiri­ înfiinţarea unui al doilea „Kisdedovo** în îngrijirea d-rului Kneipp.
nbstre tocmai la aceea ţintesc, ca telor. Şi oontele Szapa^y Laszlo îşi va ooupa Făgăraş.
D» atunol pănă a9tă-vară domnul Pot
ritul bisericesc se nu p6tâ forma nici în noul său post (de guvernor al oraşului
„Musai** să morgă la biserică! E oa- piliu a fost De depl'n sănătos, însă în urma'
bisericele greco-catolice o pedecă în calea Fiume) numai după alegeri din oausă, oa 1
raoteristio, oă în unele oraşe din Ungaria lucrării „Cărţilor de cetire *, opere pe oarl
maghiarisărei u . să se evite chiar şi aparenţa unei presiuni din au început să se ia măsuri, de-a duoe pe le-a făcut ou amioul său d-nul profesor
„Acum**, (ţice mai departe co­ partea guvernului. Gaal, oa podesta (pri­
funoţionarl ou forţa la b’serică. Astfel 4’- Paul, fu lovit diu nou de boia nervilor,
municatul semi-oficios, „ce privesce mar) provisoriu, nu va şterge din lista ale­
lele treoute primarul oraşului Szentes a dat bâlă oare îl fâou să-şi ia oonoediu dela
resolvarea practică a cestiunei, vede­ gătorilor nici pe oei 42 representanţl de­
o ordinaţiune, prin care imvune funcţiona­ lioeul internat. Din August şi pănă erl d,
rile corului episcopesc şi ale guvernului misionaţi şi astfel aceştia vor pute fi aleşi
rilor administrativi si oraşi^jui, oa Dnmi- Pompiliu a dus’o într’o bâlă continuă, ou
tind mai mult in direcţia, ca acestă li­ din nou. Alegerile vor li în Deoemvre. Au- insomnii mari. Insă de vr’o 20 de 4’-l® in-
neoa să ceroeteze biserioa. Se 4ioe, oă ase­
bertate liturgică se se estindă asupra tonomiştii însă şi aoum se portă cu neîn­ somnia ajunsese la gradul oel mai mare,
menea măsnrl a luat aoum si primarul ora­
tuturor credincioşilor greco - catolici. credere ; ei nu vor să crădă în noua întorsă şului Oradea-mare. — Bine ar fi, cjâu, dâcă probabil oausa, oare l’a şi decis a-şi curma
Din causa asta nu e recomandabilă tură şi de aoeea ou atât mai tare se or- firul vieţei, ne mai putând îndura chinurile
înfiinţarea unui episcopat deosebit ganisâzâ“. s’ar pufcâ afla cumva vre-un mijloc de-a şi durerile bâlei.
greco-catolic, căci prin acâsta numai putâ duoe şi pe funoţionarii din vita lui
Se vede, că soiu autonomiştii din Arpad Levi mâoar odată, ori de două-orl
s'ar destrăma rondurile greco-catolicilor, Antreposite comerciale. Se soie, oă Mi­
Fiume, ce va să cjică asemeni apucături ale în an la biserică, căol pote şi-ar însuşi şi
desbinându-i în doue turme. Unii ar nisterul Domeniilor a hotărît a înfiinţa în
lui Banffy. Sunt păţiţi şi ei, bieţii, şi se ei câtuşi de puţin spirit oreştineso. Ne te­
fi bum patrioţi, er ceilalţi proscrişi. vede, că nu se vor lăsa aşa uşor să fiâ Moldova oâte-va antreposite comerciale. Cele
Flă cărui episcopat şi comunităţi bise­ traşi pe sforă. mem însă, oă fără ajutorul gendarmilor, ori mai de căpetenia se vor afla la Bârlad
ricesc! trebue se ’i-se dea posibilitatea măcar 8 poliţiştilor nu va fi cu putinţă de (11600 tone), Tecuot (7000 t.), Botoşani
de a se maghiarisa“. a-i duce la biserioă. (6460 tone), Roman (4000 tone), Vasluiă
In fine mai spune comunicatul, JP)'Oces de pressă. Erl, în 30 No­ Scandal la Dacia. Un mare soandal (4000 tone), Dorohoifi (3400 t.) şi Tg.-B’ru-
că cestiunea întroducerei limbei un­ vembre n., s’a pertractat înaintea ourţii ou s’a întâmplat aleltâe*’! dună amâtjlîu sala Da oqos (2800 tone). De-asemenea se vor înfiinţa
guresc! în bisericele greco-catolice juraţi din Cluşiu procesul de pressă, oe a oia- Israelitii, oarl au făout armată, oouvo- în diferite localităţi şâpte magazii seoun-
e împreunată cu o muncă technică fost intentat în urmă „Tribunei * pentru un caseră la întrunire publioă pe toţi oolegii dare de olasa I-a (1600 tone), 4 de ol.
eoe
1
uriaşă. Trebue se se facă mai în- artioul de fond întitulat „Mehadica". Acu- lor în acâstă categoria, spre a protesta în 11-a (800 tone), şi 13 de olRsa 3-a (400
tâiu revisuirea cărţilor rituale greco- saţl au fost d-nii T. V. Păcăţianu, ca au­ oontra proieotului de reorutare a genera­ tone). Iaşi figurâzâ printre magaziile secun­
catolice şi cu ocasiunea acesta se tor al artioulului, şi Yiotor Dresnandt, ca lului Berendeiii. Au venit la acâstă întru­ dare de olasa 2-a (800 toDe).
vor face şi reformele în privinţa oroprietar-editor al cjiarului. Dintre aousaţl nire şi fârte mulţi studenţi români. In mo­
0 regină ca medic. Amalia, regina
limbei. Mai e vorba apoi de a se s’a presentat la pertraotare numai d-1 Dres­ mentul oând d-1 dr. Westfried, preşedintele
Portugaliei, da ani de 4b 0 80 ooupă cu di-
tipări 100 000 cărţi rituale unguresc! nandt, pe oare l’a apărat d-1 Dr. Iuliu societăţii reserviştilor, voia să vorbâsoă
liginţă da studiul soiinţelor medicale. Nu
pentru bisericele greco-catolice. Tâte Maniu. De astă-dată curtea ou juraţi din s’a iscat în sală nn mare sgomot. şi s’au
acestea, incheiă comunicatul, re­ Cluşiu, nu se scie prin oe minune, a ţinut aucjit mai multa huiduell pornite din sală. de mult ea a depus în Londra esamenul
clamă timp şi de aceea cestiunea să faoă o surprindere, achitând pe d-l Dres­ Un student din comitetul naţional studen- de medio înaintea oelor mai distinşi pro­
liturgiei unguresc! nu se p6te re- nandt şi încă cu unanimitate! ţeso ceru să fiă înscris a lua onvântul. D-1 fesori de medicină englesl şi înoă ou suc­
solva de acjî pănă mâne. Mai trebue Cât pentru d-1 Teodor V. Păcăţianu. dr. Westfried îi răspunse, oă-i va da on­ ces strălucit. Regina a fost alâsă prasidentă
puţină paciinţă. fostul redaotor responsabil al „Tribunei * şi vântul. Dâr huiduelile se repetară, acope­ în secţiunea sanitară a colegiului medicilor
1
Aşa-dâr guvernul şi episcopatul autorul artioulului incriminat, d-sa înoă rite de aplausele Evreilor. De-odatâ înoe din Portugalia. Pe soţul său, Regele, când
catolic maghiar se nutresc cu spe­ dinainte a făcut ounosout printr’o sorisâra, pură a sbura din loji soanne şi bastâne şi este bolnav îl ourâză ea; mult ajutor dă
ranţa, că vor isbuti de-a face se se oe a adresat’o din Buouresol preşedintelui o bătaiă în tâtă regula a început intre insă prin ounosoinţele sale medicale şi să-
Introducă cu timpul limba maghiară, tribunalului din Cluşiu, că nu se va înfă­ studenţii români şi reserviştii evrei. Mai raoilor.
nu numai în bisericile renegaţilor ţişa la pertraotare, motivându-şl absenţa mulţi din ambele tabere s’au ales oa ca­ Teatru german. Der Probepfed este una
dela Hajdu-Dorogh, ci şi în alte prin şâse puncte, în cari arată de-o parte pete sparte. Sala a fost devastată ou total, din cele mai bune comedii ale lui Oskar Blu-
multe, ba p6te chiar în tote biseri­ netemeinioia întregului prooes, er de alta geamurile sparte, scaunele rupte şi diD menthal. Piesa în sine oupriude mult spirit,
cile greco-catolice, dâcă nu cumva neîuorederea, oe o are atât în curtea ou lemnele lor s’au fă°ut arme de lupte. Cei e scrisă fârte viu şi e întreţesută ou o in­
chiar şi în celelalte biserici nema­ juraţi din Ciuşiu, cât şi în tribunalul din loji arunoau ou soaune în cei d'n sală trigă de tot fină şi picantă. Rolurile prin-
ghiare din ţâră! de-aoolo, preoum şi neooreotitatea prooe- şi aceştia răspundeau cu stârimâcunle soau- oipale le-au avut,: âspele sesonului d-1 Albin
derei în aoest prooes. In punctul prim d-1 nelor. Sala a fost golită .. S’au făcut mai şi o damă, al cărei nume nu a fost îuoă
Pâoăţianu cj' „Experienţele făcute de multe arestări de câtră poliţia, oare a indicat îu afiş, deoreee aserâ a reluat rolul
oe: