Page 69 - 1897-11

MtâneL „Sazeta" iese în M-care di.
şl ţinisnfa ADonameate pentru Aastro-Ungaria:
pîskţ» mar* Sfo, 80- Po an an 12 fl.. pe şobo ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
fcfjsori sefeaasiiss m. ®»
? — JÎBKasoEieto :au a? N-rii de Oumineoă 2 fl. pe an.
«iî'oşini Pentru România si străinătate:
IiiSfeHftTE se asiîa«so ia isdml-
iiistrsţiuRBîn liraifov şi ia vr- Pe nn an 40 franol, pe ţdso
iaătdiele Blrsuft ac anunoiarl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
!n Yip.ua: Y. Ihtkta, Ssntneh N-rii de Duminecă 8 franol.
3ii\aUk, Rudolf .4. OnjKisl* Se prenumără la tdte ofioieie
c?uohfolROî:; Anfcm Oppulik, A poştale din întru ai din alură
Santuccr, in Sndapcstn : X. 7. şi la dd. aoieotori.
Zoldbergerg, Sibilin Bimat: îc n Ilw”iam8n.tnl pitii Brasor
3uouro3oi: .ig«nc« Saau, iăue- administraţiunea, piaţa mare,
ucxsale de iîoumanie; în Ham" tflrgml Inului Nr. 30 etagiu
buT^ : Karotyi & Litbmcmn,
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Praţul Inssrţlimllep: o nari» luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
aoimond pe » ooldnă 3 sv. ţi Cu dusul . în casă: Pe un an
30er. iimbre oantxu o pubîi- 12 fl., pe 0 luni 6 fl., pe trei luni
3U6. Pnbiioări mai dna® dupi 8 fl. Un esemplar o or. v. a.
Şeuniă 3i învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Seolame ce pag;na s 3*a o tele oât şi inserţiunile sunt
»eriă 10 or. sen 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 259. Braşov, Vineri 21 Noemvre (3 Decemvre) 1897.

Din cansa s-toi sărbători diarul nu va bera autonomistilor, şi alături cu provoca oposiţiunea din Ungaria în Aoordurile, oe s’au intonat în cur9u
apără până Sâmbătă săra. acdsta, a produs şi o mare amără­ caşul acesta. disousiunilor importante de astăcjl, ne f’ao
ciune, care îşi va ave încă urmă­ In asemeni împrejurări se pdte — oontinuă vorbitorul — să sperăm într’o
Problema uriaşă a lui Gautsch. rile ei. ddr 4i actualului ministru-preşe- întdrcere salutară a lucrurilor. Se pare, oă
ce
Dinpotrivă, Germanii de tdte dinte austriac, că meşter va fi de suntem in amurgul unei revoluţii a spirite­
Cu drept cuvent fiă-care urmă- partidele au fost cuprinşi de mare va afla şurubul, prin care se pdtă lor. (La pronunţarea ouvântului „revoluţiă“
re8ce &4î cu încordare evenimentele bucuriă la vestea despre căderea lui strînge din nou mechanismul sdrun- preşedintele de-odată prinde clopoţelul şi
din statul vecin dualist, fiind-că vede Badeni. Firesce, că ea este privită cinat al monarchiei dualiste. sună iritat. Ilaritate. Dr. Lurtz strigă: încă
şi presimte tot omul cunoscător al ca o victoriă a germanismului asu­ nu se puşoă!) Mureşianu lin'ştesoe pe pre­
raporturilor interidre din monarchia pra nisuinţelor Slavilor din imperiu. şedintele, oă n’a voit să vorbdsoă, decât
nostră, că dela cele ce au se ur­ Ast-fel a fost salutată cu însufleţire Adunarea representanţei de un reviriment radioal în mersul ideilor,
meze în Viena după căderea cabi­ şi în Berlin şi în tdte centrele ger­ oe este resultatul convingerii generale, oă
netului Badeni, atârnă fdrte mult nu mane, er foile nemţescî dinăuntru comunale. nu ne vom putâ apăra ou succes de con­
numai pentru viitdrea desvoltare a şi dinafară glorifică evenimentul în Braşov, 31 Noemvrie n. fiscare cele mai sfinte bunuri naţionale,
ţărilor austriaco, ci şi pentru Un­ tdte variaţiunile. (Urmare.) decât pe calea indicată. Cu toţii împreună
garia. Acum eră-şî stau toţi înaintea Dr. A. Mureşianu (continuând): Vor­ trebue să căutăm a-ne validita dreptul nos­
Mari au fost speranţele, ce s’au j unui mare semn de întrebare. Ce bitorii maghiari de ac}î şi-au dat multă si­ tru de limbă, folosmdu-ne oonseou9nt şi la
pus înainte cu doi anî în contele o se iesă din chaosul, ce s’a produs linţă, să ne demonstreze, că n’am ave nioî t6tă ooasiunea numai do limba nostră ma­
Badeni, care atunci a fost chiămat prin deslăunţuirea patimilor? Mare un drept de a ne plânge în contra stăpâ- ternă. Oratorul cjioe, oă de va vorbi ou
la cârma statului austriac. Şi lucru este problema noului ministeriu de nirei, oare ar vrâ numai binele tuturor. onorabilul d-n Moor în limba lui maghiară,
curios, tocmai cei ce l’au primit atunci funcţionari, care va ave se facă or­ Dr. Zakarias a cjis, că 1& noi nu pdte fi acesta se va întări numai în oredinţa, oă
cu mai mari speranţe, în „mâna sa dine în acdstă încurcătură şi se ducă vorba de maghiarisare, pentru-că în acâstă are înaintea sa un individ ouoerit pentru
de fier*, acum în urmă J’au combă­ la sfîrşit pactul cu Ungaria, votarea sală ne putem folosi încă de idiomul nos­ utopica ţintă a maghiarismului; de va vorbi
tut atât de înverşunat: — liberalii budgetului etc. tru şi pentru-că putem răsufla încă liber însă ou el în limba sa română, va da tes­
jidano-germanî, seu aşa numiţii pro­ Cu cine se se înţelegă mai în- aer de Braşov timoniul viu de esistenţa individualităţii
gresişti. Ei credeau, că fostul locţii­ tâiu baronul Cautsch şi cum s’o în- sale deosebite, oare pretinde respectarea ei.
D-1 Zakarias este forte naiv, der nu
tor poleac va fi un razim al politi­ cdpă, ca se creeze eră-şî, peste nopte In fine asigură vorbitorul, că Românii
trebue să trecem cu vederea, că el este un
cei liberale germane, care odinidră aşa cjicend, o situaţiă parlamentară elev al soolei moderne a şovinismului ma­ oonsideră ca un eveniment îmbucurător
a mers mână în mână cu Polonii. posibilă, care se uşureze resolvarea ghiar, oare în raport ou naţionalităţile, e pentru oausa comună a oelor asupriţi cele
Germanii în genere l’au primit cu gravei lui probleme, care şi în ca­ gata ori şi oând a faoe din negru alb. Ce oe s’au vorbit acjl în aoâstă sală. Primej­
mai mari aşteptări decât Cehii, şi şul acesta va remând încă fdrte di­ dia cea nouă, ce ne ameninţă pe toţi prin
se face însă de trei decenii încooe alta în
complimentele, ce li le-au făcut Ba­ ficilă? proiectai de lege despre care e vorba, o
acest stat, decât oă se maghiariseză ne-
deni vorbind în discursul său pro­ Ddcă regimul Badeni a avut contenit pe tdte căile şi ou întrebuinţarea apreciază şi Românii în t6tă gravitatea ei, şi
gram de posiţia lor tradiţională şi vre-un resultat practic, atunci acesta întregei forţe ce o dă puterea. întreg me- deci deolară în numele Românilor, membri
de străvechia lor cultură, nu puţin este fără îndoială, că a contribuit obanismul statului e croit pentru magh'a- ai representanţei comunale, că, fără a pre-
a contribuit la acăsta. puternic la unirea partidelor ger­ nsare şi oraşul Braşov o simte acdsta, nu judeoa întru nimio posiţiunei lor de drept,
Curând însă, — după ce Badeni mane şi la concentrarea partidelor mai puţin oa întrâga ţâră. sprijinesoe t6te măsurile, oe s’au propus
în mod neaşteptat a încetat de-a se autonomiste. S’a vorbit în oontra maghiarisărei nu­ acjl în oontra atentatului plănuit prin aoest
mai opune, în sensul Nemţilor libe­ Doue tabere îşi stau faţă ’n melor plănuită de proieotul de lege din proieot de lege. (Aplause generale şi în­
rali, curentului antisemitic din Viena faţă. Fatalitatea înse este, că nici cestiune, ddr ore nu ne aflăm deja de delungate).
şi s’a împăcat cu Lueger, care a una din ele nu se gândesce măcar Dr. Flechtenmacher: polemisâză ou
mult în toiul aoestor îndrăsneţe înceroărl
ajuns primar, deşi a fost de repeţite a lăsa ceva din preteDsiunile ei. oei doi oratori maghiari. Arată, oe preţ pot
de schimbarea numelor? Vorbitorul faoe
ori refusată întărirea lui — liberalii Germanii încuragiaţi vor pretinde şi ave vorbele frumose ale dechantului Moor
apel la d-1 primar să spună, ddoă nu i’-s’a
vienesî au părăsit pe Badeni şi au mai departe retragerea ordonanţelor impus prin ordonanţă ministerială, oa în pentru Saşi faţă ou faptele şi nisuinţele
intrat în oposiţiă. Pierc|endu-şî ast­ de limbă. Cehii din contră le vor matrioule să maghiariseze numele după un cunosoute. Moor cjioe» oă vre pacea, şi to­
fel sprijinul celei mai mari dintre susţine — şi la ce are se se aştepte tuşi nu primesoe propunerea. Dr. Z-ikams
anumit lexioon? Şi dre na soim bine ou
partidele germane, Badeni a căutat d-1 Cautsch, decă ar ceda Nemţilor, toţii, cum ofioiile publioe, mai ales la căr­ a <ji8, că dâoă noi Saşii am avâ putere oa
razim la Cehi, căci avea lipsă de i-o spun escesele din Praga, cu care Maghiarii, atunci totul s’ar germanisa din
ţile funduare, luordză ou vapor de a da
majoritate pentru a scdte la liman răspund ac|î Cehii la mişcarea şi parte-ne.'Cât de puţin adevărat este aoâsta,
numelor nostre individuale osracter ma­
pactul cu Ungaria. Ca se-şî asigure ameninţările Nemţilor. ghiar? Şi, afară de oficiul primăriei, UDde reiese de-acolo, oă în Ţâra Bârsei trăeso
sprijinul Cehilor, li-a dat ordonan­ E învederat, că în caşul arătat se mai pomenesoe astăcjl, ca oetăţenii să aţâţi Români şi Ciangăi, cu t6te-oă noi
ţele de limbă, dâr printr’asta a amă- Cautsch va ave în loc de obstruc- Saşii am avut secuii întregi puterea de a
primdscă vre-o resoluţiă seu însoiinţare
rît şi mai mult pe Nemţi în con­ ţiunea germană, una cehică. Der ce oficială altfel, decât în limba maghiară ? germanisa. (Aplause) Sprijinesoe propu­
tra lui şi i-a mânat în tabăra es- e mai critic, Ungurii ’i stau în coste nerea şi amendamentele şi oere înoheierea
Cui îi mai pasă astăcjl de dreptul nostru de
tremă. şi ministrul-preşedinte Banffy a şi limbă? desbaterei, — oeea-oe se şi primesoe.
De aci încolo contele Badeni a alergat la Viena, ca se-i spună, că Dr. C. Lurtz critioă în mod ironio ob­
Şi totuşi dreptul de limbă este, în
manevrat tot mai nesigur şi mai şo­ ddcă nu va isbuti a asigura primirea servările vorbitorilor maghiari, oarl l’au
care se conoentrdză tdtă lupta nostră pen­
văitor când în drepta când în stânga, provisoriului pănă la 6 Decemvre c. ataoat. Dâr — cjioe — ou atacurile ma­
tru egala îndreptăţire !
pănă ce în cele din urmă, în faţa guvernul din Peşta va trebui se pă- ghiare asupra persbnei mele sunt obiolnuit.
obstrucţiunei germane, s'a vecjut con- şescă la pertractarea în dietă a Ce facem noi, popdrele nemaghiare, Insă s’a ataoat şi poporul nostru, imputân-
pentru apărarea acestui drept oepital al
st-rîns a apela la sprijinul majori­ proiectelor de lege, prin care Un­ du-i-se de oătră numiţii vorbitori lipsă de
nostru? Cu proteste, remonstraţianî si pe-
tăţii autonomiste din cameră, ale garia ar ave se normeze o proce- pietate. Imputarea n’are nioî nn temeiQ.
tiţiunl nu vom ajunge a faoe să ni-se res-
căreia postulate le ignorase până dere a ei independentă pe basa Amintitul oas cu stipendiul Whermacher do-
peoteze dreptul de limbă şi de liberă des­
atunci, şi după ce a angajat’o îu- sancţiunei pragmatice în cestinnea vedesoe toomai oontrarul, căol aiol s’a pro­
voltare naţiouală. Pa oâtă vreme nu ne
tr’o luptă vehementă cu Nemţii, din- uniunei cu Austria. cedat în sensul testatorului. Maghiarii se
vom uni tdte forţele, nu numai oa naţiuni,
tr’odată a întrerupt lupta şi a. lă- De se va întâmpla acdsta, se mai laudă ou echitatea lor, şi apoi totuşi
sat’o în baltă. mai ivesce pe orisontul întunecat oi si ca indivicjl, şi nu vom inaugura o ne înfiinţâză soble maghiare de oonourenţă
luptă energică pe tdte terenele ; pe câtă
Ce-i drept — după scenele din ; dualistic încă o a treia obstrucţiune : pe banii noştri. Maghiarii oontâză la aoeea,
vreme nu ne vom folosi înaintea orl-cărui
urmă în parlament şi după-ce miş­ aceea a estremei oposiţiunî ungu­ oă noi Saşii suntem divisaţl. Se înşală însă,
ofioiu, a orl-cârei autorităţi şi pretutindeni
carea s’a străplântat pe stradele resc!, care crede momentul binevenit debreoe suntem uniţi. Tactica lor de a
în vidţa publică şi privată numai şi numai
Vienei şi ale altor oraşe germane, de a rupe tdte legăturile economice, lăuda pe unii şi de a huli pe alţii, nu mai
de limba ndstră maternă — căutând a-ue
posiţia lui Badeni devenise fdrte financiare şi şi acele ale armatei are nici un efeot, — cu atât mai puţin de-
validita şi impune oa individualitate naţională
critică. Der totu-şî pote nu avea cu Austria. nunoiaţiunile la proouror. Vorbitorul oon-
deosebită — nu vom pute dobândi, oa
aceste urmări, decă în momentele Ca singurul punct de scăpare dreptul nostru de limbă şi îndreptăţirea stată, oă în cestiunea proîeotulai de lege
din urmă decisive, nu se întorcea al ministeriului Cautsch se înfăţişdză esistenţei ndstre naţionale să fiâ respectate asupra numelor localităţilor, Saşii între ei
Lueger cu Vienesii aşa de hotărît acjî mai mult ca înainte vestitul §. de adversarii noştri, şi Maghiarii vor visa şi ou Românii suut una.
în contra guvernului. 14 pe lângă sistarea funcţiunei par­ mai departe visul lor despre o Maghiariă Mai departe combate părerea aoelora,
;
Demisiunea lui Badeni a produs î lamentului. Ddr şi acest punct este unitară pănă la Marea-nâgră. (Aplause f'ur- cari au cji i oă P^ primirea amendamen­
11
s
maro consternare pretutindeni în ta- ameninţat prin pericolul ce-1 pote tundse). telor sale s’ar face o abatere dela prooe-