Page 70 - 1897-11

Pa£] a a 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 269—1897,

derea unitară, a tuturor oraşelor săsesol. odată propunerea magistratului, asupra că­ monstraţii. Universitarii oehl la înoeput Visarion Roman, primul direotor al „Albi­
Fraţii noştri din Sibiiu şi din alte loourl reia urmăză votarea. s’au purtat liniştit. Mai târcjiu însă turbu- nei Monumentul a şi fost ridicat 4'!®!®
11
nu se vor supăra, dboă acum Braşovul va Prouunerea se primesce de toţi oei rările au luat proporţii uriaşe Imensă massă acestea. El are forma unui obelisc, e lu­
merge înainte în oeatiunea aobsta. Dbr uni­ de faţă, afară de Maghiari. Tot-odată pri­ de popor traversa stradele principale oân- crat din sienit de Svedia de oolbra nâgră,
tatea prooederii nbstre nu se va conturba marul lacobi deolară, oă nu păte să pună tâud cântece naţionale cehe şi batjoouriud e aşedat pe un piedestal de cărămidă şi e
nici prin trimiterea unei deputaţiunî la Re­ la votare amendamentele lui Dr. Lurtz. pe Nemţi. Demonstranţii au spart ferestrile îngrădit cu grat'i de fior. Monumentul si
gele, oăol s’a condiţionat, oa numai în Dr. Lurtz, susţinut de aprobările oovârşi- oalatului-Salm, ăr palatul baronului Aeren- lucrările din jurul lui, oum spuue „T. R “,
unire ou alte oraşe săsesol să se trimbtâ torei majorităţi, rogă pe primar să pună thal l’au devastat grozav. Au spart apoi au costat 623 fi.
eventual acbstă deputaţiă. Părinţii noştri la votare şi propunerile sale, oarl nu cu­ rând pe tând ferestrile dela tbte institutele
s’au adresat adese-ori la tron şi la dietă. prind nimio ilegal. De va ceda dorinţei re- germane. Sera oătră 10 bre o cetă de 600 Persecuţii pentru tombola dela Bucu-
r rescl. Ni-se scrie, oă în 4’ua de 29 No­
ar
Maghiarii ne pot oontesta aoest drept, sper presentanţei, îşi va câştiga numai un titlu bmenl au bombardat redacţiile 4' ®l°
însă, că nu se va alia nici un Sas, oare va de reounosoinţă înaintea ei. Bohemia şi „Prager Tagblatt . vembre n. o., învăţătorul Teodor Ţigla*iu
u
u
n
admite, că n’am avă drept la aoăsta. Noi, In oele din urmă primarul 09dăză, .şi Poliţia şi miliţia au arestat pe 50 de din Şinoa mioă a fost citat la fisolgâbir&ul
bărbaţii liberi, putem să mergem mai de­ pune la vot amendamentele lui Lurtz, deşi demontranţl. E temere, oă demonstraţiile din Mediaş, fiind acusat, că a colectat obiecte
parte deoât magistratul, asupra căruia se nu-şl pote asounde nedumerirea. Au fost ventru faimă sa tombolă, ce se iniţiase anii
se vor repeţi în stil si mai mare.
va fi eseroitat deja multă presiune în aoăstă primite apoi şi aoeste amendamente, vo- * trecutl la Bucurescl în favorul celor întemni­
oestiune. Cumoâ magistratul a făout totuşi tând ărăşl toţi membrii saşi şi români îm­ ţaţi pentru Memorand. întrebat, dboS este
Comitetul partidei Cehilor tineri a
acea propanere, este onore pentru el şi-i preună pentru ele. A urmat votare nomi­ adevărat, că a adunat obieote, pentru care
lansat oătră poporul ceh următorul ma­
suntem mulţămitorl. Contăză, oă vor fi pri­ nală asupra propunerii de-a se admite re- nifest : soop le-a adunat şi oui le-a trimis, învăţă­
mite şi amendamentele sale. (Aplause sgo- oursul numai extra-dominium. Din partea ma­ torul mărturisi, că obiectele le-a adunat
A urmat ărăşl o sohimbare atât de
motăse şi repeţite). ghiară Dr. Zakariâs anunţă reours in oon­ soţia sa Maria, împreună ou Fira Vise, âr
neaşteptată şi politioesoe atât de surprin-
Fişcalul oomunal Reich stărue, oă de- tra amendamentelor. el (învăţătorul) le-a expedat la Braşov
\ cjătbre, oa şi care adese-ori deja a sguduit
breee în legea comunală nu se vorbegoe După încheierea şedinţei, primarul la­ pe adresa domnişbrei Tulişi Stănesou.
basele imperiului. Adversarii noştri naţio­
de dreptul de-a face representaţiunl la cobi fu însoţit de număroşl membri ai con­ Aobsta o probă d-1 învăţător Ţîglirin ou
nali şi pohtiol din timpuri străveohl s’au
dietă, să se faoă paşii neoesarî, oa congre­ siliului oomunal, în semn de onăre, pănă la reoepisa poştală, deo’arând tot odată, oă
nisuit, să oonstrîngă la roi subaltern pe re­
gaţia oomitatensă să se întrunăsoă şi să locuinţa sa. primesce tbtă răspunderea.
presentanţii istorici al ţărilor coronei boeme
faoă ceea oe dorim noi. t • • .
şi nisuinţa acăsta s’a prefăcut în oea mai
Christof Gusbeth, direotor al soblei dură siluire tocmai atunol, când au redat Doctorat în sciinţele filosofice. Aflăm,
reale, este pentru propunerile lui Lurtz. Rusia şi România. Cunoscutul or­ ărăşl limbei oehioa o parte a drepturilor oă. oompatviotul nostru, d-1 George Moroiann,
Ceea ce propune Reich se pote adauge oa gan al cancelariei ruse, 4i aru l „£e licenţiat al Aoademiei comerciale din An-
înăsprire şi este de dorit, ca atacul ce se Nord“, dă în ultimu-i număr urmă- ei. Acăstâ siluire se îndrâptă direct în con­ vers şi absolvent al şoblei de soiinţe poli­
tra baselor esietenţei nbstre naţionale şi
plănuesoe în oontra nostră să fiă aspru res­ torea interesantă notă: tice din Paris a depus săptămâna trecută
pe-un moment ea şi-a şi ajuns soopul, nici
pins. „îngrijirile şi neliniştea clarelor la universitatea din Tubingen dootoratul în
Mulţămesce Românilor pentru oonlu- din Yiena şi Pesta în privinţa vii- odată însă nu va avă astfel de efect, care sciinţele eoonomioo-politice cum laude. —
ar sgudui posiţia solidă a naţiunei nbstre,
orarea lor şi dă espresiune oonvingerei, că torei visite a regelui Garol al României Sinoerile nbstre felioitărl.
niol-odată n’ar fi ajuns luorurile aşa de­ la curtea Rusiei, nu sunt de loc jus­ nici nu pbte avb o astfel de urmare, dăoă Predici: In Biserica Sf. Ninolee din
poporul oeh va rămâne oredinoios tradiţii­
parte ou noi, dăoă naţionalităţile ar fi mers tificate. Ele au mai cu semă aerul Braşov-Soheifi va predica Dumineca în 23
tot-dâuna mână în mână. de a se teme, că din acesta visită lor sale istorioe şi va ţină tara la progra Noemvre v. părintele Dr. Vasilie Saftu,
In patria nostră, se cjioe, trăeso 7 mi- se nu resulte cumva un tratat de mul iui naţional.
lione de Maghiari. Aşi vrea să-i văd pe alianţă între Rusia şi România. In istoria nostră polit’că s’a ivit un Tifns. Din Făgăraş se scrie, oă între
aoeştl 7 milione, der fiă. Tot mai rămân „Rusia şi România nu au tre­ moment critic. In 89tfel de oasurl nimenui miliţia de-acolo a isbuonit tifusul. De odată
înoă peste 10 miliăne de Nemaghiari. Unde buinţă de nici un tratat de alianţă nu-i este iertat a afla pe poporul ceh ne­ au fost transportaţi în spital ovt soldaţi.
sunt representanţii aoestor Nemaghiari în pentru a continua raporturile fră pregătit, neorientat şi deprimat. Legăturile Causa, se cj'® i fi apa din fântâna ov
e
dietă? Afară de cei 13 deputaţi saşi ai noş ţescî, ce întreţin de pe timpul dom­ de putere oehe miraculose, cari de atâtea sârmei. S’a oprit folosirea apei din aoea
tri nu mai sunt alţii. Sunt bre celelalte na­ niei lui Petru Cel Mare. Regele ori au respins cu viotoriă ataourile adver­ fântână.
ţionalităţi aşa de însufleţite pentru Maghiari, Carol va găsi la Petersburg, fără a sarilor, trebueso folosite spre noue oboseli
încât să voiăsoă a renunţa de bună voia vorbi despre numeroşii fraţi de şi lupte nouă. In consoiinţa marei lor răs­ Maior şi Şincai „Săcui rumnuisaţf“!
de-a avă representanţii lor proprii? Nu, ci arme cu cari El a luptat pentru in­ punderi deputaţii oehl nu vor întrelăsa ni­ C'ne nu soie ÎDoă, cum fac Ungurii istoria,
soiţi forte bine, oă ou forţa li-s’au impus dependenţa ţerei sale, primirea ce mio dm oeea ce este neoeăar pentru binele n’are deoât să cetâsoă „studiul istoric-
14
deputaţi maghiari. se datoresce Suveranului unui Stat poporului nostru, de altă parte însă popo­ literar , oe-1 pubfică foia oatolioă „Allcot-
u
amic şi unei naţiuni coreligionare mămy în numărul său dela 1 Deoemvra n.
Ca să ilustreze mult lăudata libertate rul ceh întreg trebue să se uneseă, să-şi
cu Rusia“. Pentru ilustrare relevăm din adarrabilul
şi frăţietate maghiară, întrăbă, unde este esprima tare voinţa sa şi nu-i este iertat a
„studiu al lui „ Alkotraâny numai „desco­
14
14
vre-o universitate pentru Germani şi oele- suferi, oa asupra dreptului să învingă forţa, 11
lalte popăre, unde sunt stolele ou limba Din Austria. asupra dreptăţii să triumfeze nedreptatea. perirea , după oare nemuritorii noştri is­
germană şi română, ce trebue să le susţină Nu soim, oe va urma în dilele viitore şi torici George Sincai şi Petru Maior au fost
u
statul după lege chiar? Românii ne vor A doua cji după oăderea lui Badeni, nu seim, oă ce urmări va pută să aibă în­ „S&cui rumunisaţi! Desnre preoţii din secu­
pută spune, oum lor, în mai multe oasurl, s’a şi oompus noul ministeriu austriac, a torsătura politică, oe se pbte esperiajaoum iul al 17-lea ai Românilor 4’°®) oă ei au
nu li-s’a iertat de a-şl înfiinţa soole ou cărui listă am oomunioat’o în numărul nos­ în Viena. Atât însă putem deolara înainte, fost slavi, din oare oausă cărţile bisericesc* ale
proprii lor bani, ăr Slovacilor fi-s’au cou- tru de ieri. că decă poporul ceh va fi din nou provocat Românilor din acele t.impu'I s’au tinăr’b
fisoat ohiar seăle sub pretexte de nimio. Impresia generală e, oă ou totă schim­ la luptă, va primi lupta aoăsta ou voinţă ou litere oirile şi nu cu litere latine ete. Intre
Budapesta este în parte mare încă şi atjl barea ministerială, situaţia gravă din Aus­ tare şi nu ne vom lăsa, pănă ce nu vom bărbaţii fruntaşi ai Hteraturei "hâtre înşiră
n
un oraş german. S’au zidit 6re aiol scoli tria va rămână aoeeeşî, oa înainte de oă duoe lupta cu viotoriă la sfîrşit. alături cu Oipariu, Emines-’U. H rmuzaohi,
pentru copiii germani? Nu! Ci şi pe oele derea lui Badeni. Cehii ş> Polonii ţ’n încă Bariţiu etc. — pe AVxics Gyorgy. Lanran
oe esistau mai înainte le-au înohis. S’a sub­ strîns unii lângă alţii. De aiol provine, că Mesagiul tronului german. Alal­ Agoston, Moldovăn Gergelyi eto. Dboă n’am
venţionat undeva vre-o sooietate teatrală Dentru Galiţia, nu s’a putut afla înoă un tăieri s’a deschis în Berlin adunarea im­ avb de-a face ou nisce Uogurî, ar trebui
germană? ministru. să ne mirăm, oă în secuiul a! 1.9-lea e po­
Prospectele parlamentare ale noului periului printr’o vorbire a împăratului ‘W'l- sibil să se publioe în organul unu’ par­
De vom avă în vedere, oă pentru anul
oabinet nu sunt tocmai străluoite. SiDgura helm II. Mesagiul, între altele, deolară, oă tid polit’o, oum este „A!kotmâoy“, niaoe
viitor, când va fi iubileul regelui, se luorăză problema de oăpeteniă a nouei sesiuni par­
speranţă a lui Gautsch e, că la oas dăoă îi prostii atât de mari, fără ca redactorii lui
ou vapor pentru maghiarsarea numelor lamentare este sporirea şi întărirea flotei să fiă internaţi în vre-o oasă de nebuni.
va suooede să mulcomăsoă în bre-care chip
Nemagh'8rilor, trebue să esolamăm: sunt germane de răsboiu. E proieotat să se cărâ
pe Nemţii onosiţionalî în oestiunea ordo­
mijlooe tioălăse ou cari se luorăză în di­ un credit de 482 000,000 mărci pentru con­ Promovare, Din oiuşiu ni se sorie, oă
nanţelor de limbă, atunci va pută să vo­
recţia acăsta şi cari se vor răsbuna încă struirea de năi, sumă, oare ar fi să se aco­ în 27 Nov. n. d-1 loan Gh-ţie, când. adv., a
teze şi provisoriui pe oale nari a montară.
amar. pere în două rate. Contra acestui credit, fost promovat la gradul d9 dootor juris la
Noul guvern, ca ministeriu de funo-
La aoăstă stare de luorurl părtă însă oposiţia germană a pornit o mare şi agitată facultatea de drept a universităţii de-aoolo.
ţionarl, îşi ţine de datoriă de a «ta pe basă
vina şi atitudinea de năoă aoum a naţiona­ mişcare.
constituţională, oooliod a-se espune soan-
lităţilor. S’ar pută cjioe chiar, oă aoestora împăratul făcând amint’re de visitele Nenorocire pe linia ferată. Din Var­
dalelor din cjfiele ultime. In program el
nu merită să le mărgă mai bine, deoât )e dela Peterhoff şi Budapesta cj* ®: Rapor­ şovia se telegrafbză: In 30 Noemvre n. o.
8
şi-a înscris încheierea pactului şi votarea
merge. In viitor însă vom avă datoria de-a turile nbstre politioe ou statele străine sunt la 6 şi ’/ bre diroiuâţa s’a întâmplat o
2
provisoriului. Dăoa aresta nu-i va suocede
ne întrepune pretutindeni pentru dreptul hotâiît îmbucurătore. întâlnirea mea cu dom­ mare nenorooire în gara din Ilusis iRusia).
pe oale parlamentară, atunci va aplica re­
nostru. Dăoă acum nu ne suocede a împie­ nitorii abaţi şi amici, precum şi primirile Causa a fost, că un tren de bagaj din erbre
gulamentele. oe-i stau la disposiţiă. Guver­
deca aducerea legii plăouite, vom luora străluoite şi binevoitoro, oa am întâmpinat a fost îndreptat pe o liniă, pe care tocmai
nul va căuta să se arate independent atât
mereu, ca aoăstă lege să se delâture. Ceea sosi în gară un tren de persbne, ou care se
faţă de majoritate, cât şi faţă de minori­ cu ooasia visitelor mele dela Peterhoff şi
oe în Rusia cea mare şi puternică s’au în- o’ooni. Vagouele trenului de persbne au
tate. El va ţină ooofereDţe ou şefii duhu­ Budapesta, îmi dau o nouă chezăşie pre-
oeroat numai ici şi oolo, aceea voeso s’o ţio9â pentru acbsta. Tbte semnele mă în­ fost sdrobite şi un-spre-4®®® persbne au
rilor din parlament.
faoă aoum în tătă Ungaria. * dreptăţesc la speranţa, că cu ajutorul lui murit, er 12 au fose greu răniţi Răniţii
au fost transportaţi în spitalul din Varşo­
Vorbitorul reoomaudâ îno’odată primi­ O soire forte sensaţiouală sosesoe din DumnecjtU putem aştepta şi pe viit r des-
1
rea oelor trei propuneri. cerourile parlamentului vienes. Tbte gru­ voltare» paolnioă şi amicală a Europei şi via. Cercetarea s’a pornit iaiediat.
Mai vorbasoe oa ultimul insoris la cu­ purile parlameutsre germane, înoepend ou a patriei germen^. 4. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea
vânt Dr. Zakariâs, care polemisâză, ou oreştinii-sodaliştl şi până U mani proorie- şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
aceeaşi naivitate indrâsnăţă, ou antevorbi­ tarl, s’au unit într'o singură partidă coaliţio• cunoscutele prafuri Seidlitz a'elui Moli. Cutii ori
ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta cji' 11 ! 0 P hi
r
torii. El e mereu întrerupt prin semnele mstă Noua partidă îşi ţ ne deooamdată în
posti de cătră farmacistul A Moli, Jiferentuţ
oele mai vădite de desaprobare şi prin rî- seoret programul.
curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din
sete iromoe când îşi da silinţa să apere * — ±0 Novembre, v. provincia sS se ceră preparatul lui Moli provedut
politioa maghiarismului faţă de învinuirile Despre torburarile dic Fraga se scria Monument lui Visarion Roman. Direo- cu marca de contravenţie şi subscriere.
îudreotate în oontra-i. următorele ; Capitala bo-mâ a fost, în săra ţtunea „ Albinei a hotărlt, preourn soim,
14
In fine raportorul mai reoomandă ÎDCă de 30 Noemvre, teatrul celor mai mari de­ ridicarea unui mouument la mormântul lui