Page 71 - 1897-11

Nr. 259 —1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pamr.n 3

Serata universitarilor români din desvoltată în acest ram?! După al doilea Producţiune în Făgăraş. Destul că şcola diu Sânpetru a dis­
duett Virgil Pop cu eseoutarea unei doine, părut din rândul şoâlelor confesionale, căol
Clusiu.
j oe ’ml scapă din memorie, a seoerat aplause Societatea română de diletanţi „Pro- „om de mântuinţă nu a avut". Cai vino­
Cluşiu, 30 Nov. 1897. sgomotâse. In genere ambi violiniştî au gresul" din Făgăraş arangiază: Duminecă vaţi vor avâ să-şi dea sâmă înaintea na-
în 5 Decembre 1897 în sala hotelului
In sâra cj'i ' de 27 Novembre n. o. prestat suocesele oele mai strălucite. tiunei în lumea aoâsta, âr îa oealaltă îu
0
s’a ţinut prima serată din ăst an în locali­ Consolarea (de Dicker) vooe solo ese- „Lauritsoh" o serată literară musioală, cu nBÎntea părintelui oereso, oă nu şi-au"
următorul
tăţile casinei. outută de Ioan Giu gin, acornp. pianino împlinit ohiămarea.
r
Program: 1) G. Dima „Cucuie cu până
A fost de faţă oea mai mare parte a Dr-d. lempea\ apoi dsclamarea frunaâsei înoă odată: Avis căpeteniilor nâstre
sură" eseoutată da oorul societăţii; 2) Naum
inteligenţei din Cluşiu. Programa a fost poesii de Coşbuc: piua învierii de G. Re din Sibiiu !
„Papinian şi Vespasian" dialog predat de Ulpiu.
variată şi destul de bogată. Cuvintele pline pede au plăout forte mult publioului.
:
d-ni Vio. Fulicea ş I. Dajenariu jun. 3)
de entusiasm ale lui Justin Pop, ou oarl în Punctul 6. a programei a fost „Lirioa
„Carmen Silva şi poveştile Paloşului" d’-
formă şi espunere bme aiâsâ şi potrivită şi liricii românI , disertaţie de Emil Sabd\ Adunarea generală electorală a
u
sertatiune de I. Muntean. 4) Duet de oi-
bineventâză inteligenţa presantă, sunt eflu- temă bine alesă şi f6rte istsţ luorată, afară celor patru cercuri, conchiămată de
te>ă, două piese esecutate de d-şârde Iulia
xul însufleţirei adevărate, ee tob-dâuna a de partea din urmă (Alexandri, Coşbuc, comitetul săsesc al Ţerii Bârsei, s’a
Toflea si Hali Ghimbăşan. 5) V. Alexaudri:
oareoterisab inima aoestui inteligent membru Eminesou) unde mi-se păru mai oa un stu­ ţinut acjî d. a. în sala otelului Cen­
„Groza" poesie deolamată de N. Aron.
al tinerimei; tot aşa de mare efect a pro­ diu critic? Pănă în fiue a fost ascultată cu tral. Au fost ca la o miie de ale­
6) Vidu: „Stelele" solo cântat ou acompa­
dus si prologul ooasional al d-lui Alexandru deosebit interes şi îndelung aplaudată, ma­ gători. Şi Ungurii s’au presentat în
niament propriu pe oiteră de d-şOra Iulia
VasiVe, stud. jur. primit ou aplause lungi rele efect îl demonsbră şi felicitările oăldu- număr mare.
diu partea publicului. rose din partea tuturor. Toflea. 7) D. St, Raoiauu: „Aşi vrea nu­ I s’a propus adunării să primescă
Etă acest: Nu aşa însă „Surugiul" de Alexandri, mai ou o vorbă" duett eseoutat de d-şorele resoluţia cunoscută a comitetului cer­
coriste ale sociebăţei. 8) Melodii naţionale
P r o l o g . predat de I. Mezin. A produs şi haz des­ eseoutate de orchestra sooietătei. 9) Tana- cului Sibiiu-Cristian cu adausul, că
tul, nu e vorbă, însă de ar vede fericitul dăcă proiectul de lege pentru ma-
Treptat se sourge a vieţii vale, săscu: „Luna Maiu. G. Dima: Hei leliţă
Alexandri, oum figura sa marcantă surugiul ghiarisarea numelor localităţilor va
In care faptele sa varsă ’n şir; ooru'I mioste eseoutate de oorul sooietăţei.
veritebil de poştă, ou opinci, suman şi brâu, fi admis în desbaterea camerei, de­
Bătrânii vor să-şi dea popas în cale, începutul la 8 ore sâra, la mese. In­
ou căciulă şi cu luleaua în gură, desperat putaţii din Ţera Bârsei să iasă din
Oâoî tinerii le-aştern un suvenir; — vitări speoiale nu să fao.
şi ou faţa amară de năcazurile vieţii, stă partida guvernamentală. '
Ei bat în porta artei triumfale Dr. Ioan Turcu, Berescu,
plictisit şi-şi povestesoe — oa Românul — Acâstă resoluţiă, după câte-va
Pătrunşi de-al muselor duios delir, preşedinte. secret.
năcazurile şi „esperinţele" mai plângând, vorbiri avântate şi bine argumentate,
■Şi scutură cu-atât de sfântă muncă
mai cântând şi apoi âră-şî suspinând şi în s’a primit cu însufleţire, după ce şi
O flore pe-a litrraturei luncă.
urmă vesel cu luleaua aprinsă, — repet, Corespondenţa „Caz. Trans.“ deputaţii presenţi Hintz şi Schmidt
Cântările Eratei visătâre dâoâ ar vedâ Alexandri aoâstă figură hazli« De lângă ruinele Sarinisegetusei, s’au pronunţat pentru ea, cel dm
Ou tonuri mistice ’n aur străbat, a lui îu redingotă, lao, „fifio", ou frisură â urmă lasându-şî deschisă o portiţă:
Din sferele perfecţiei ou sore la Felix Faure, e'egant şi „salonmă^s’g", 1 Dec. n. 1897. „decă nu se vor face modificări în
14
Ne sună ’n eoho tainic cadenţat; oum a fost juristul Mezin, s’ar spăria de Ştim. D-le Redactor! T6te gfzete’e proiect .
Pe când vibrâză ’n glasuri plutitore sigur. Predarea, in sine, a fost forte eo- au adus rapârte despre oritioa stare, în Ungurii, cu popa calvin în frunte,
Mărirea nemului de mult oeroat, reotă, şi denotă un talent deosebit al d-lui oare a aiuns traotul protooop«so gr. ort. au încercat să protesteze cjicend, că
Nu-i inima şi sufletul airea, Mezin în aoâstă privinţă a şi fost aplaudat al Haţegului, oarl, mai muP sân mai D’ţin, deputaţii saşi, fiind aleşi de partida
Căci ne înalţă — ambiţiul, iubirea! de publio: însă trabue să-l redăm, oât se tâte atn’bue marea stagnare nedestoinicie' liberală saso-maghiară din acest ju­
p6te mai maroată figura oea veritabilă. administratorul i protopop°sc N'oolae Sinea deţ, nu pot să facă nici uu pas fără
însufleţirea tainio se întinde, Pentru-oă de es. „diurnistul dela varme- din satul B'snaroa. învoirea acestei partide, der decla­
Căol peptul tinerimei bate sfânt ghie al lui Bredioean, oum s’ar presanta, Ca dovadă a aoestora oonoedeţî. D-le raţia lor a fost combătută şi respinsă
Şi ’n lupta pentru lauri se aprinde dâoă ar ti.predat în „diszmagyar" preţios Redaotor, să vă desooper şi eu un oas, oe de coverşitorea majoritate a Saşilor.
Şi ’n joo f-intastio saltă ou avânt; — cu petrii scumpe şi ou o’sme ou pinteni taie adânc în viâta nostră naţ'onală :
Un ideal de farmao o ouprinde, de aur? — chiar ca surugiai iui Alexandri In comuna Sânpetru, oare are 2 filii ULTIME SOIRI
Să cheme musa cu surisu-i blând; îu redingotă, după moda oea mai prospătă Uonio şi Săoel, trei oomune comoaot er.-
Ea luptă pentru a sciinţei artă: de Paris. In oe privesoe suooesul moral, ort., au susţinut totdânna o şoâ'ă confesio­ Fraga, 1 Dec. Dr. Francisc Rie-
Şi nisuinţa nu i-a fost deşartă! sincerele mele felicitări! nală, cu învăţătorii cei mai buni. ger, cunoscutul spriginitor al siste­
Aleco. Venind la ooârmuire actualul admi­ mului federalist, a dat o proclama-
)î pasul vremii, falnica dovadă nistrator protopopeso Nioolae Sinea, aoesta ţiune în numele partidei. Cehilor be-
.-a ’naufleţirei duoh nemuritor, trânî. In proclamaţiune se c}ice, că
sî a propus reformarea oausei şoolare îd
In stihuri de lumiuă vă arată, In penibila cestiune a colectei evenimentele politice din urmă au
întreg traotul prio strămutarea învăţătorilor,
In prosă mândră al gândirei sbor. pentru 'monumentul lui Tancu erăşî dovedit, că o grupare de stat, cum
âr îu acest cap da operă s’a înouroat în-
Voi, oarl vă ostenirăţi la serală, publică „Budanesti Ebrlan" o oorespoDdenţă tr’etâta, înoât la multe soâle nu a putut e Austria, nu pote fi condusă prin un
Ve-ţî asoulta ’n răgaz pe ’noepător, — datată din Sibiiu, 29 Nov. Se cjice îu aoâstă întregi posturile învăţătoresoî pănă aprâpe pvrlament central şi că tot mai evi­
Şi tinerimea universitară corespondenţă, oă proouratura r. din Alba- acuma, diu o»usa controverselor ivite între dentă apare necesitatea, de a se da
Voios vă salută ’n astă sără. Iulia a aflat semnele unei defraudărl în comune şi administratorul protopopeso, în o estindere cât mai mare autonomiei die­
aşa măsură. înoât s’a vgflnt îndemnată a unele oomune însă, ca Sânpetru cu filiele telor provinciale şi dreptului electoral pen­
r
Ce prvesoe corul tinerimei pot să
âisnune imediat arestarea lui Tit Liviu Al- (apoi Federi-F'zesoî Petrila eto eto.) şoâ- tru aceste diete.
dio, că mulţămită agilului conduoător, Dr
bini. Albini, cj'oe mai departe corespon­ lele au rămas în mâna sorţii fără învă­ Praga, 1 Decemvre.
Liviu Tempea, în scurt timp, mai ales dâcă Aict dom-
denţa fâiei nnguresol, „nu pdte aduce alt ţători.
se va perfecţiona înoă şi oa cor biserioeso, nesce o disposiţ/ă adeverat revoluţionară.
motiv pentru apărarea sa, decât oă banii, In comuna aoâsta astăcjt nu se află In întreg oraşul demonstraţii şi turbu-
va fi unul dintre cele mai bune şi disci­
dună cum dovedeso antele, oe le are la nici şoolă, nici preot, nici învăţător şi ast­ rărî în marî dimensiuni.
plinate oorurl române. Dâoâ luăm în con­
mână, i-a trimis lui Slavioî în Buonrescî, fel poporul crbeoă îu întunereo, căci ni­
siderare dexteritatea, abilitatea şi însufle­ Intre miliţiâ şi tărburători s'au în­
oa să-i păstreze. Aici (adecă în Sibiiu) fiă meni nu se interesâză şi pe uimeai nu-l tâmplat atacuri vehemente.
ţirea, cu oare Drdul Tempea, genialul mu- Miliţia în­
oine era convins, oă acum Slavioi nu nu­ dâre de eârtea lui.
sioal, îşi organisâză oornl. nu putem decât cercă se împrăştie mulţimea cu baionetele.
mai va reounâsoe, oă bani' suot la el, dâr Actualul administrator protopopeso nu S'au întâmplat numerose vulnerărî.
ss.l felicităm cu cea mai mare buour’p,
îi va şi trimite aoasă, oa pe amicul său a voit să îâsă la faţa locului să oerce vin Viena, 1 Dec. Astăcjf, după ce
căci deja pănă acum a avut suooes strălu­ decarea răului nici după oe i*s’a fâout ou-
Albini să-l libereze d'u temniţă... Slavici baronul Gautsch s’a presentat în şe­
cit, produoend un ef^ot nespus de bun, şi nosoutâ oritioa star^, în oare a ajuns şoâla
însă e mai gata să lase pe amicul său să dinţa comitetului esecutiv al parti­
avem să ne aşteptăm la resultatele oele
sufere îu temniţă oa defraudator ord’nar, din Sânpetru, ci pentru scopul acesta a delor majorităţii, s’a răspândit soirea,
mai îmbuourătâre, cari fao onore nu numai
dâr banii ou nici un preţ nu vrâ să-i tri­ pretins dela comună să i-se plătâscă înaipte care a produs o uriaşe sensaţiă, că
d-sale, ci întregei tineriml universitare
mită". 10 fi. drept recompensă a ossenelelor sale
'Tenorul I e drept, că lasă de dorit; nu (Jio de-ocamdatâ câmera nu va ţine şedinţe,
Corespondentul f6iei unguresoî pre­ altcum nu merge, precum a şi făcut. Ase­ guvernul în sensul §-lui 14 al legoi
aoâsta oa şi oum la tenor nu s’ar aflu pu ci
tinde a soi înoă si aceea, că Slavioi a chel­ menea şi mai bine pretinde şi dela alt- imperiului, a
teri: eu flio numai relativ, adecă fată ou va primi împuternicirea de
tuit banii ou ortacii săi dela „Tribuna Po­ comune, măcar că tâte sunt fârte sărace
puterile din basso (de es. Bodea, Ghelner, porului" din Arad şi oă s’ar fi adresat şi din oare cuusâ nu pot suporta astfel de conduce el afacerile.
Mălaiu), cari sunt, puternice, reoerend ast­ Viena, 1 Decemvre. Foia oficiosă
cătră „vechiul său proteotor Sturdza ou ru- oheltuel grase.
fel oa şi tenorul să fie mai tare. De-alt- Organele statului, profitând de nain- publică un autograf preaîna’t. ce a fost
garea, ca din vre un fond de disposiţiune,
mintrelea eseoutarea celor două ouarteturl: teresarea Românilor, s’au îngrij't ele de adresat contelui Badeni. In acest au­
său alt isvor ofio'os să-i pună la dispoM
ale lui Vidu precum şi al lui Diraa, au fost tograf Majestatea Sa esprimă în ter­
tiune suma de mai sus, dâr Sturdza nu l’a şcolă, on delăturarea caracterului confe­
atât da bună şi corectă, înoât publicul în mini forte eălduroşî mulţămită şi re­
putut, soâte din încurcătură, deâreoe numai sional. As-.fel în săptămâna treoută eu în-
oântab de suooesul lor de trei-orl a reohiă- cunoştinţă lui Badeni.
la sfîrşitul lunei trecute a tr'mis la Arad eh’mt o o»să, oa cu 1 Ianuarie 1898 să se
mat corul, răsplătiud şi pe oonduoător ou
priu secretarul instrncţiunei publice S hleanu deschidă de-ooamdată şcdla comunală. Pliu Praga, 2 Dec. Aicî a isbucnit
cele mai vii aplause. 003
12,000 de franci. Din aoâstă sumă însă de indignare (j*?' «cum: precum îngro­ erî sera o adevărată rescolă. Plebea
Duetturile în v olină esecutate de Al. păm noi trista suvenire a anului 1897, aşa cehică domină t6tă Fraga. Caseie
n’au putut pune la loo fondul pentru mo­
-Simonescu şi Virgil Pop au fost primite ou îngrâpă părintele Srnca ş<ola confesională
numentul lui lanou, de-o parte pentru oă Germanilor şi Evreilor au fost mare
vii simpatii din partea publioului, fiind am­ dm Sânpetru! Avis Emelenţei Sale Matro-
n’au orecjut, că în adevăr procuratura reg parte distruse Ş i jăfuite. Intrega gar-
bii violinişll dexterl şi agili în musioa olas- pohtului din Sibuu şi Prea veneratului Con-
va întreveni, âr de altă parte acei bani nisonâ, 17 batalione şi 2 escadrone, n’au
sică, mai ales Simonesou escePză ou jocul
voie°o să-i folosâscă pentru eheltuelile marai sistor, cari ne-au dăruit un asemenea ad­ fost în stare se suprime rescola. Până
său graţios şi e meşter în manuarea aroului; eoţiuDt naţionale, oe se cjioe, că o va porni ministrator !! la miefţul nopţii au fost mai multe per-
frumosele lui recorduri au captivat întreg Am înţeles, că d-1 administrator pro-
V. Luoaol" eto. sone ucise şi peste 150 rănite cu arma
publicul. După „Symphonie oonoertaate" topooeso pritmde chiar şi dela bieţii învă­ împuşcături. iVlai multor clădiri
F6ia ungurâscă, se ’nţelege, tâte aces­ seu prin
(Dauola), la insistenţele publioului, a mai ţători bani sub deosebite pretexte. Se vede,
tea le spune ou o vădită buouriâ şi le urmă li S’a dat foc, der au fost stinse.
eseoutat şi „Sonvenir de Mehadia“. De loo oă d-sa se cugetă a fi la începutul secu
îşi esprimă dorinţa, ca guvernul să urmă-
m’am putut însă înţelege, oă în oe chip vine iului present, oând dascălul trebu'a, după
râseă în viitor ou mai multă atenţiune oes- Proprietar: 8£g*. Asas-el MMreş8aM«6.
w
în programa „S hl<-sisohe Lieder al lui ce a împărţit plata cu popa d n sat, să o
t’un’le financiare ale Românilor.
iBilse: 6re noi Românii n’am ave o masieă inai zăoimeza şi ou protopopul!... Redactor responsabil: