Page 73 - 1897-11

„Saseia" iese în Sâ-care di.
li TiposrtSa
Shbjw, şte$» j»«s* 1», 8?,
ifothtwS «.tfpsttftaîo *a ro
-iVf»iK^eep‘ ţ bj* .»
t
t'MRSfÎBIftJ
IstUiSATE sc 3£»aas*c)o ASml-
rii#»rat!i!KS în fiatşov şi ta xk-
■nc.tîi'sio 3iPUi;rî do asasoiun .;
în Ticna: M, *>xto, Baiivrich
3/hahk. Rudolf Abaua, A. SjvaSSa
Nftohfols-er; Ant'jn Opiuiik, J.
2‘mtiebir, in Budapesta: A., f.
Vold'Krgcra, SshiUsn flemrt; în
jSueureaoi: Aftne* timus, Stic-
ţ-înrsaio (le lîoamanis ţ îa it.m-
fcUî\: Karoijn db Ias'onsars/t.
Preţul Inaerţiunller: <s
iurjnond pe e ooioaă li ou. ai
SOas. tunhsin pont,rn o fui»!!-
Jissre. fl-nhlăcim cnej destf 4îi':-£
ieiriiă si învoială.
Haciame pe pagina n ri-a o
striă 10 ra, tiin 80 bani.
Ir. 261.
Dualism între Maghiaria şi | tenţă. Din nenorocire însă aceste
... România?*)
Dâcă speranţele, ce le aveau
seu 9 9 prefăceau a le ave cei cu
planul de a mobilisa Yiena contra
Pestei, nu s’au împlinit; decă, din
contră, în loc se se amelioreze cât
de puţin situaţia politică a poporului
nostru, ea a devenit şi mai rea, causa
de căpetenia o vom afla în prepon-
deranţa politică, de care se bucura
Pesta faţă cu Yiena înăuntru, şi în
faptul, că cea dintâiu era superioră
celei din urmă chiar în diplomaţia
europână.
Ca esplicare va fi suficient a
constata numai un singur lucru, că
în deceniile din urmă miniştrii-resi-
denţî ai monarchiei austro-ungare de
pe lângă curţile europene au fost în
cea mai mare parte Maghiari, cari
au desfăşurat o viuă activitate mai
ales la Berlin, unde au căutat se
câştige simpatiile Germaniei oficiale
pentru aspiraţiunile maghiare.
Ne pare rău, că în acelaşi timp totuşi aştepta ceva deosebit dela li­
nu putem se susţinem ceva analog berali, cari veniseră la putere. Şi
^-'Q^espre representanţii României în era logic, căci aceştia cât timp s’au
ta f Deplinătate. Aceştia au desvoltat aflat în oposiţiă promiseseră mult
r -mult mai puţină energiă în a face în cestiunea română.
cunoscută causa română, în a-i câş­
tiga simpatii şi în a accentua cu tă­
ria şi cu succes rolul preponderant,
pe care l’ar pute ave Românii într’o
eventuală încăerare în Orientul eu­
ropean.
Mai mult. Se presupunea, că
miniştrii-residenţî români, decă n’au răposatului Alexandru Lahovari:
secundat, cel puţin n’au paralisat e
pe colegii lor maghiari şi în special din Peşta fiicând: „Consimţim să straniu de convocare, prin care s’a aştepta în viitor dela întruniri con­
pe aceia, cari înfăţişeau regatul S-lui veniţi la putere,
Ştefan ca un stat maghiar unitar şi să recunosceţî ca legitime aspiraţiu­
cari afirmau pe faţă şi pe după cu­
lise, că n’ar mai esista o cestiune tar maghiar şi ca factor de căpe- întâmplat cu convocarea conferenţei nat pe Saşi în acâsta adunare fără
română şi o causă transilvană în teniă în tripla alianţă; numai prin generale a Saşilor în tomna anului deosebire. Moderaţii şi „ver<fii
Ungaria.
Numai aşa se pot esplica încur­
căturile, ce le vedem petrecându-se
sub ochii noştri.
o oraculul „ardelenesc
înainte cu câţî-va ani un fost
ministru din gruparea conservatbre
susţinea, că Românii ardeleni, nea-
vend anstocraţiă, nu pot ridica pre-
tensiunî naţionale şi dec! se se mul-
ţămescă de ocamdată cu drepturi in­
dividuale. Nu cu mult înainte un
alt fost ministru din aceeaşi partidă
susţinea, că va veni vremea, când se
va încheia un dualism între regatul
mân şi regatul maghiar.
In faţa unor astfel de preves­
tiri oposiţia liberală de pe atunci
se puse în mare agitaţiune. Ea ful­
gera şi tuna încât se cutremurau
Carpaţii, strigând, că liberalii nici
morţi nu vor lăsa să se înfiinţeze
în plaiurile transilvănene un maghia­
rism cu absolută putere, care apoi
în urmă se aibă o supremaţiă şi asu­
pra Românilor dintre Carpaţî şi
Marea Negră. Părea a fi firăscă şi
logică lozinca lor de a se inaugura
în tot locul manifestaţiuni de resis-
*) A se vede şi arfciculii „Situaţiunea schim­
bată“ din n-rii 247, 248, 251—253 ai „Gaz. Trans." forţe.
din a. c. Red.
Braşov, Lunî-larţl 25 loemvre (7 Becemvre)
manifestaţiuni au fost inscenate mai
mult în contra consei’vatorilor decât
în contra Ungurilor.
In acest val-vârtej aşa <^işii me-
morandişti dela noi jucau şi ei ca
marionetele, precum se trăgeau sîr-
mele său sforile de cei cu gura mare
din Bucure3cî, aşa încât am ajuns a
fi clasificaţi unii în Ardeleni mode­
raţi, alţii în înfocaţi, în „gazetiştî
44
şi „tribuniştî“, în „mocioniştî trădă­
tori şi în „slaviciştî salvatori de
44
44
neam.
Stând astfel lucrurile, la venirea
liberalilor la putere în tbmna anului
1895, publicul cel mare, care nu cu-
noscea fasele evenimentelor dela 1883
încbce, — de când răposatul Ioan
Brătianu luase, cum scria „Româ-
nul“, avisul dictatorelui dela Gas-
tein „ad referendum, pănă ce se va
pronunţa naţiunea“ — se aştepta la
mai bine pentru Români. Cu tote
că graţiarea condamnaţilor în pro­
cesul Memorandului se întâmplase
încă sub guvernul conservator, lumea
Toţi cei ce au aşteptat şi au
sperat însă au rămas amar amăgiţi,
căci deodată se întbrse foia, seu, cum
cjice ţăranul nostru, „frunza se în­
tbrse pe tău şi Românii o păţiră
44
mai rău .
Aşa se întâmplă. Şi apoi vorba ţionalitate nu ne mai este permis a „elâl şi altele.
înse ne întruni ca alegători.
înse! Şi acest însă a fost dictat
înse cu condiţiunea prejudecat de nou posiţioi de drept vocate pe basă internaţională.
nile regalităţii maghiare ca stat uni­
noi vi-se pot deschide porţile Berli­
nului şi ale triplei alianţe .
11
Acâsta era situaţiunea schim­
bată, de care ne vorbea cu duioşiă,
al d-lui Sturdza
14
în ajunul mileniului maghiar, în făi-
mbsa sa broşură, în care ne punea
în vedere minunata „lege electorală
europenescă“, îndemnându-ne să ca­
pitulăm şi să îngenunchiăm înaintea
regaliştilor maghiarisatorî din Pesta.
In adevăr acăstă situaţiă e cât
de crudă pentru noi.
ro­ Multora nici prin gând nu le-ar
fi putut trece ceea ce ne presentă
acţî realitatea lucrurilor, care aşa
cum se desfăşură înaintea nbstră
s’ar părea că în adevăr la Peşta în
(filele trecute ar fi fost vorba de un
dualism între regatul mghiar şi re­
gatul român.
Ori-ce şi ori cât s’ar păre însă, gătorilor Saşi, a căror scop era toc­ programului poporal săsesc, şi dec!
noi nu putem fi aşa de scurt văcje- mai de a-şî apăra propria lor naţio­
torî să credem într’o asemenea nefi- nalitate faţă cu atentatul ce să plă- trebue să facă pasul ce li-se cere.
râscă încuscrire.
Dăr chiar aşa de ar fi noi nu
vom capitula, ci vom căuta să re-
sistem şi mai departe furtunelor ce
ne ameninţă, cum am resistat de
sute de anî, prin propriele nbstre
Alioname pentru Austio-Dngaria:
Po im an 12 fi... pe şese luni
6 fi., pe trei luni 3 fl 4
N-rii de Oumlneoa 2 fl. po an.
Pentru România si străinătate:
Pe nn an 40 franol, pe 9690
luni 20 fr., pe trei innî 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 frânei.
Se prennmeră la t6to oficiata
poţeaie din intru şi din arară
si lu dd. aoiectori.
imamtul îăiitn Brasor
administraţiunea, piaţa maro,
târgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şeae
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Cu dusul în casă: Pe un an
12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
său 15 bani. Atât abonamen­
tele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
întrunirea de Joi a alegătorilor. mulţî, adunarea a fost imposantă.
încă c’o jumătate de bră înainte de
Braşov, 4 Deoemvre, timpul fixat pentru întrunire, sala era
Yoim să revenim asupra adu­ ticsită de omeni, încât nu mai era
nării de Joi a alegătorilor din Ţâra posibil a întră nici pe uşa din faţă,
Bârsei. In fond acesta adunare a fost nici pe cea din dos. Convocătorii
săsâscă. Din peste o miie de visita- luaseră precauţiunea, ca participarea
torî ai săi, au fost de sigur la vre-o la întrunire să fiă posibilă numai pe
6—700 alegători Saşi. Conchiemată basa unui bilet de intrare, ce era
a fost acesta adunare de cătră co­ scris pe numele fiă-căruia. Cu aju­
mitetul partidei poporale săsesc! (Bur- torul acestui control văcjură, că şi,
zenlănder-Kreisausschuss), şi la ini­ Ungurii vor să ia parte în număr
ţiativa comitetului central al acelei mare, deorece ei şi-au fost scos vre-o
partide. trei sute de bilete. Atunci s’au pus
Cu tbte aceste nu se pbte vorbi tbte în mişcare, ca alegătorii Saşi
de o întrunire săsâscă în adevăratul să vie în massă. Aceştia s’au şi gră-
sens al cuvântului, căci au luat parte | bit să ocupe de cu vreme loc în
activă la ea şi la vre-o 800 alegă­ sală, ca nu cumva Ungurii să le ia
tor! maghiari, şi fatalmente nicî con­ locul.
vocarea n’a fost adresată ca mai Astfel s’a întâmplat, că abia ju­
înainte alegătorilor Saşi, ci au fost mătate numai dintre Unguri încă­
invitaţi numai alegătorii cercurilor puseră la timp în sală, âr ceilalţi
în genere şi chiar şi comitetul con­ venind mai târejiu, au trebuit să stea
vocator a evitat de astă dată de a pe la întrărî şi într’o sală mai mică
se numi săsesc. laterală.
Seim fbrte bine din ce causă şi Cu tbte că astfel combatanţii
de când s’a introdus de cătră Saşî unguri nu erau concentraţi cu toţii
acestă nouă metodă de conchemara la un loc în sală, totuşi, după ce
şi de deliberare pe basă internaţio­ preşedintele Cari Tliomas deschise adu­
nală. Dâr tocmai de aceea trebue narea şi îndată ce începu să vor-
să regretăm îndoit, că s’a procedat bâscă raportorul comitetului de cerc,
astfel, ca la un cuvânt de ordine, profesorul Albert Schiel, deja după
în tbte părţile de cătră Saşî. Prin introducere a fost întrerupt de stri­
w
acâsta ei au venit numai în ajuto­ gări de „helyes când a amintit despre
rul interpretării tendenţidse, ilegale disposiţiile ameninţătbre ale proiec­
şi perverse, ce o dă guvernul actual tului din cestiune. Strigările de „ab-
44
legii de naţionalitate în detrimentul zug ale alegătorilor Saşî i-au făcut
dreptului nostru de întrunire, SU9- să se mai modereze, dâr totuşi ei
ţiind, că pe basa grupării după na­ au strigat mai târejiu vorbitorului:
44
Tbte acestea le amintim, pen-
Destul, că prin modul acesta tru-ca să se vadă cam ce se pbte
a naţionalităţilor şi dreptului de esis- Un alt moment caracteristic a
tenţă a partidelor, precum s’a fost fost spiritul oposiţional, ce a domi­
îm­
u
1896, s’a făcut posibil, ca să ia parte preună au primit cu însufleţire pro­
şi alegătorii ungur! la întrunire şi punerea, ca să fiă invitaţi cei trei
aicî să aprbbe din parte-le ceea ce deputaţi din Ţâra Bârsei de a eşi
desaproba massa cea mare a celor din partida guvernului, dâcă se va
întruniţi şi să se opună hotărîrilor supune desbaterei dietei proiectul de
adunării. lege, despre care e vorba.
Se ’nţelege, că de astă dată Un­ Cu alte cuvinte, ei au hotărît
gurii, cari se aflau sub comauda de- definitiv eşirea din partida lui Banffy,
chantului calvin, n’au putut să ispră- căci era mai mult ca sigur, că gu­
vâscă nimic, ci au trebuit în cele vernul nu va retrage proiectul de
din urmă să se retraga opăriţi şi se lege ce l’a presentat deja camerei.
se dea la o parte în faţa voinţei Alegătorii maghiari au protestat
majorităţii covârşitbre a celor pre- în contra acestei hotărîrî susţiind,
senţî. Dâr e9te or! nu adevărat, că că amintiţii deputaţi au fost aleşi
dâcă se întâmpla, ca aceşti Ungur! de partida liberală saso-maghiară,
să fiă şi numai egal! la număr cu ce s’a fost înfiinţat aicî, şi că prin
Saşii — ceea ce nu era imposibil dâcă urmare fără învoirea Ungurilor nu
conducătorii Saşî nu şi-ar fi dat si­ se pbte lua o decisiune valabilă în
linţa să aducă la adunare din tbte privinţa retragerei deputaţilor saşi
părţile cât mai mulţi alegător! de din partida guvernului.
ai lor — resultatul întrunirii putea să S’a obiectat din partea săsâscă,
hă cu totul contrar intenţiunilor ale­ că deputaţii lor au fost aleşi pe basa
în înţelesul acestuia chiar, deputaţii
nuesce în contra ei din partea ma­ Resoluţiunea acestei întruniri a
ghiară? declarat dâr răsboiu şi însoţirii ne­
Asupra acestei fatale cestiunî firesc!, ce esista între Saşii şi Ma­
vom trebui să revenim însă mai pe ghiarii liberal! de aicî, şi a înaugurat
larg şi mai de multe ori. Trecem o conlucrare frăţescă între ambele
44
acum la schiţarea câtorva momente grupuri, a „verefilor şi a modera­
caracteristice ale amintitei adunări. ţilor, în apărarea contra atentatului
Firesce, că luând parte aşa de de maghiarisare.