Page 74 - 1897-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 261—1897.

JRomănii din comitatul Hunedo- acâsta, atunci el trebue împiedecat ou orî-oe | suferi pe viitor, ca între zidurile universi­ aceştia să trâoă de partea stângă ger­
rei, preoţim aflăm, sunt; deoişl oa îa con­ preţ. tăţii să se întâmple demonstraţii contra le­ mană.
gregaţia oomitatensă, oe se va ţinâ peste In partida independentă sunt însă şi gilor esistente; el le va împiedeca cu tâtă Difterită. In Satulung (Săoeie) s’a ivit
oâte-va (Jile în Deva, să protesteze ou toţii alte păreri. Esistă o nuanţă, oare s’ar mul- puterea oe-i stă la disposiţiă, şi dâoă se va epidemia difteritei, diu care causă vioe-
solidar şi unanim în contra atentatului plă­ ţămi de-oeamdată şi ou mai puţin. Dâr ivi neoesitatea, va pedepsi debotele de fe­ şpanul oomitatului Braşov a provocat pri­
nuit ou raaghiarisarea numelor comunelor nuanţa acâsta se isbesoe de majoritatea lul aoesta prin detragerea stipenăiilor, ori prin măria de-acolo să ia cele mai rigurose mă­
eto. In soopul acesta fruntaşii români din ooverritâre a acelora, oari află bine venit eliminarea dela universităţile din Ungaria. suri de precauţiiune.
Deva şi Orăştie s’au consultat şi au adre­ timpul de-a-8e rupe de Austria în privinţa Acum vine oe vine. Rectorul vrâ cu Societatea de lectoră „Andreiu Şaguna 14
sat în unire oătră membri români ai repre- economică, financiară, vamală, îu privinţa orî-oe preţ să se arate om „al păcii* . El vrâ
4
din Sibiiu invită la şedinţa publică, oe se
sentanţei comitatense un apel călduros, armatei eto. să dispară certurile şi nemultămirile dintre va ţine Sâmbătă la 29 Novembre st. v. în
4
bine motivat şi simţit, oa să vină ou toţii Şeful partidei, Franoiso Kossuth, a decla­ naţionalităţi. Vrâ prietiniă, „testvârisâg* ,
memoria Marelui Archiereu Andreiu, în
la oongregaţiă şi să-şi facă aoi datoria. Ne rat unui (jiarist maghiar, că dâoă guvernul nu iubire şi oonoordiă între ele. Spre soopul
pare bme de viul interes manifestat de va da ascultare dorinţei „independenţilor , acesta vrâ să înfiinţeze o reuniune universi­ sala cea mare a noului edificiu seminarial.
14
fraţii noştri diu Hunedora în direcţia de atunoi ei vor inoepe cea mai înfocată luptă tară regnicolară de pace, după modelul Uni­ începutul la 7 6re sâra. Ofertele inourse în
favorul societăţii se vor chita cu mulţămitâ
a se validita la viitorea adunare comită- oontra lui în parlament şi afară de parla­ unii de pace internaţionale. Membri aces­ pe cale publică.
tensă. Foile din Pasta asigură, ce-i drept, ment. „Vom porni o mişcare —- cjise Kos­ tei reuniuni vor fi toţi studenţii universi­ Programa: 1) „Cuvânt de deschidere ,
14
că deja acjl-mâne proiectul de lege din Ges­ suth — faţă de care obstruoţiunea din urmă tari din Ungaria fără deosebire de naţio­ rostit de preş. Dr. Ioan Stroia. 2) „Cântec
tiune va fl luat în desbatere de camera de- a fost numai o juoărie , nalitate şi oonfesiune — respeotâuda-se pe 44
44
de sâra , de Nio. Popovioi, oor. 3) „Onâraa
44
nutaţilor. Acest proieot însă mai trebue să „Egyet&tes susţine, că baronul Banffy deplin (???) limba şi religia. Reuniunea va şi duelul din punct da vedere moral , de
44
trâoă şi prin camera magnaţilor, după oara ar fi hotărît, ca faţă de păşirea acâste a avâ de scop resolvarea afacerilor de naţio­
va treoe ârăşl oât-va timp pănă la sancţiona­ kossuthiştiior, să folosâsoă, oa ultimă armă, nalitate, religiă şi de onâre. La adunarea ei v.-preş. Bazar l'ritean, olerio an. III. 4) „Pot-
pouri“, eseoutat de orchestra sooietăţii.
rea lui. Li-se va da deol putinţă membri­ proclamarea statului quo pe oalea unei or- oonstitutivă se vor invita bărbaţii condu­
44
5) „Dragostea învrăjbită , de G. Coşbuc,
lor români ai reoresentanţei hunedorene divaţmnl ministeriale. cători ai Uniunei de pace internaţionale declamată de Iosif Comanescu, olerio an. H.
de a ridica protestul lor încă la timp în In sînul pavtidei dela putere buouria din Europa şi Ungaria, oa prin presenţa
6) I. Kiifner IV. Livraison, duett de flaute,
congregaţia, oe se va întruni de acjl într’o e mare. Guvernamentalii admiră succesele lor să dea splendâre cu atât mai mare Reu­
săptămână. Aflăm tot odată, oă şi Saşii din lui Banffy, şi în aşternerea proiectului niune!. Dâoă acâsta se va putâ realisa, atunoi eseoutat d9 George Tlenţia, olerio an. II.
:
acel comitat vor protesta în acea congre­ amintit spre desbatere şi primire în par — sfîrşesoe reotorul — „va fi o mare bine­ şi Em l Tărchilă, cleric an. I. 7) „Dor şi
jale , disertaţie de Terenţie Popovicl, olerio
44
gaţia din p&rte-le contra amintitului proiect lament, ei văd ivirea unei ere fericite pen­ cuvântare pentru patriă şi naţiune, pentru
an. III. 8) a) „Sună buciumul de alarmă ,
44
14
de lege. tru Ungaria. „Proiectul da lege, ce se va tâte religiile şi naţionalităţile .
marş de Ioan R. Simionescu, oor, b) „Zo-
supune desbăterilor dietei — c} 400 „Peşti Bine, bine, dâr cum stăm ou „testvâ- 44
44
44
Naolo — este un pas hotărît pe calea inde­ risâg“-ul „magnifioenţiei tale, d-le rector, rirea , de O. Attenhofer, oor.
0Î
Situaţia politică în Ungaria. pendenţei economice, oare va orea o situa­ oând 4' i ° vei pedepsi ou ăetragere de Teatru german Trilbv, drama de Pot-
a
ţia cu totul nouă. Faţă cu acâstă situaţia stipendii şi ou eliminări dela universităţile ter, ce s’a dat Sâmbătă, ne-a oferit ooasiu-
Foile unguresoi, oe le-am primit afli,
44
credem, că şi partida independentă va ob­ din Ungaria pe „demonstranţii de felul nea a admira mai mult jooul şi interpre­
aduc soirea însemnată, că Majestatea Sa
14
serva o atitudine mai conciliantă . oelor cu cari te ocupi, şi cari n’au altă tarea piesei decât piesa însa-şî. Sujetul este
monarchul a datvoiă ministrului-preşedinte
Appoayişţii încă nu şi-au spus pănă vină, decât oă şi-au apărat dreptul limbei cam puţin măduos şi te conduce în lumea
Banffy de a aşterne camerei deputaţilor
aoum cuvântul. Contele Apponyi şi-a re- materne faţă de un urgisit dascăl renegat ? tainică a hipnotismului, înfăţişându-ne astfel
proiectul de lege în virtutea oăruia Un­
!ua
a
servat o deolaraţiă pentru 4 de 4b Glu- Unde dai şi unde orâpă! soene cam imposibile. Dâr gusturile sunt
garia îşi pote regula de sine afaoerile,
vernul crede, că partida aoâst-a îl va spri­ diferite şi sigur au fost mulţi oărora la-a
adecă o lege prin care Ungaria ar avă s
s
jini, dâcă şi nu în tâte, cel puţin în luoru plăcut. D-ra Gross a fost adorabilă în ro
normeze o prooedere a ei independentă pe
riie mai prinoipale, dând mâuă de ajutor, ul ei; putem 4> t ai * odată n’a fost
O0
0
basa sanoţiunei progmatiee în cestiuuea
oa să pbtă înota şi peste acest ourent, oe mai perfectă. Asemenea ne-a lăsat esoe-
uniunei cu Austria. Proiectul acesta cu­ — ‘24 Novembre, v.
promite să Brunce mari valuri asupra lui. entă impresiă d-1 Friedrioh, oare a fost de
prinde următârele disposiţiuni: Adunare românescă oprită. Din Beiuş
Vom urmări şi noi ou atenţiune des­ tot bine ou Svengali şi şi-a jucat rolul
„După-ce n’a succes o înţelegere ou se sorie, că conferenţa Românilor, oe a fost
făşurarea viitorelor lupte dm parlamentul forte brav. Farsa Oharley's Tante a oferit
celalalt stat al mooarcbiei asupra afacerilor oonvooată aoolo pe diua de 2 Deoemvre
ungar, .şi pe oât se pote vom ţine în cu- eri publicului prin jocul esorient al comi­
ouprinse în §§ 58—67 ai articulului de n. o. ou scopul, de-a se înfiinţa un despăr­
1 rent p9 cetitorii noştri asupra lor. cului Rakovitsoh, ca Babberlay, o sâră da -
lege XII din 1867, Ungaria pote fme us ţământ al Asooiaţiunei şi de-a lua măsuri
tot plăoută. Ilaritatea in sală era continuă.
de dreptul disposiţiunii legale independente pentru primirea viitArei aduuărl generale.
Astă4i Luni se dă „Die Ehre“, dramă de^-^
normat prin §, 68 al numitei legi, şi faţă a fost oprită din partea fisolgăbirăului Be-
cu afacerile de oomeroiu şi vamă, precum Unde dai şi unde crepă. linezay Săndor pe cuvânt, oă nu ’i-s’aupre- Sudermann, âr mâne operetta „7)ie Fleder-
44
şi faţă de bancă a botărît susţinarea stări­ Este soiut deja, că universitarii ro­ sentat statutele. După cum apare însă din- maus de Strauss :
14
lor asistente , provisorice pentru durată de tr’o notiţă a lui „Bud. Hirlap , adevărata
mâni din Budapesta au protestat, bărbâtesoe
un an. Dâoă până la un anumit termin de oausă a oprirei a fost împrejurarea, că la
oontra renegatului dascăl Alexics, oare, spre
timp a anului viitor nu s’ar încheia paotul conferenţă voiseră să ia parte mulţi Ro­ Scrisore din BucurescL
mai marea batjocură a limbei şi literaturei
definitiv ou oelalalt stat al monarchiei, române, a fost numit profesor suplent îu lo­ mâni din împrejurimile Beiuşului şi acâsta Bncurescî, 19 Novembre v. 1897.
atunci guvernul este îndrumat, oa fără în- nu li-a convenit „patrioţilor . — Va să Sâra dilsi de eri, Marţi 18 n. o. neui­
44
cul mult regretatului Alexandru Roman.
târcjiere să păşescă înainte on proposiţiu- „Demonstraţia valahă , cum numesc foile dică înainte erau oprite adunările despăr- tată va rămânâ iubitorilor de artă şi lite­
44
nile neoesare pentru regularea defluitivâ şi unguresoi brava păşire a tinerime’ nostre, ţămintelor Asooiaţiunei pe ouvent, că aveau ratură; asâră s’a representat pe scena tea­
pe basă independentă a afacerilor Ungariei s’a întâmplat în 4 de 1 Deoemvre. în­ statute aprobate numai de Majestatea Sa trului Naţional piesa Marchizului de Pandolfi
ma
cuprinse în §. 68 art. de lege XII din dată a doua fii reotorul universităţii Her- şi nu şi de ministrul Perozel. De-aoum Guttadauro „Ultimul olironom . De astă
44
1867. Susţinerea pe termin de un an a cz g Mihâ'y, a oitat la sine pe studentul înainte însă au să le oprâsoă fiind-că sta­ dată Teatrul naţional a fost prea mic, oa
p
stărilor esistente provisorie se dispune sub universitar român Ilarie Chendi, bănuit ou tutele ei sunt aprobate — da însu-şi Perozel. să încapă pa toţi nenumăroşii spectatori,
condiţia, deeă şi în oelalalt stat al monar­ araDgearea „demonstraţiei . Chendi a răs- Oare din aceste două măsuri cazacesol e ce ar fi voit a asista. Tot oe oap’tala are
14
chiei se susţine pentru acest timp starea duus, că nu el a pus la oale demonstraţia, de de preferit? mai fruntaş: elita aristocratică în frunte ou
faptică, oeea-oe dacă nu s’ar întemeia pănă vreme-oe toţi studenţii români universitari Pacea tarco-gracescă. O telegramă din M. S. Regina Elisabeta ou întrâga sa ourte;
la finea anului, guvernul este îndrumat a sunt unanimi în a respinge octroarea unui Constant. nopol aduoe soirea, oă tractatul inteligenta în frunte, ou distinşi şi număroşi
1
faoe paşii de lipsă pe cale de ordioaţiunî . individ oa Alexics de profesor la catedra de pace între Grec*a şi Turcia a fost în­ prof. Universitari; întreg grupul interpar­
14
Măsura acesta a produs o viuă miş­ limbei române. Universitarii români n’au cheiat şi subscris. lamentar român de pace şi arbritragiu. Ou
care în sînul tuturor partidelor din parla­ demonstrat nici oontra statului, nioi oontra toţii au contribuit a faoe ou acâstă oca-
După iurburăriîe din Praga. Oraşul este
mentul ungar, cu atât mai vârtos, că după legilor maghiare, ci şi-au făcut numai da­ siune o frumâsâ sărbâtâre pentru distinsul
acum liniştit. S’a constatat, că au fost de­
soirile diu urmă, tote înoeroările ministrului- toria de buni Români. autor, oare 4> oea: „A-n ţinut, ca prin fap­
vastate 44 de prăvălii; aprâpa la 800 de
preşedinte austriac Gautsoh de-a asigura „Dâoă tinerii româDÎ au protestat con­ tul presentărei lucrărei mole, pentru întâia-
case li-s’au spart ferestrele. La tribunalul pe­
votarea provisoriului pe oale parlamentară, tra prelegerii în limba maghiară —• r^iae oră pe scena Teatrului Român, să dau încă
nal sunt arestaţi 200 de bmeDl aousaţi ou
au rămas fără sucoes. Gsutseh n’a putut- d-1 Chendi rectorului — a fost, pentru-oă odată dovadă despre iubirea mare, ce-o păs­
participare la esoese. Din provinoie înoă
ajunge la nioi o înţelegere în privinţa limba de propunere a aoestui studiu este trez fraţilor mei Latini din clinele Carpaţilor
nu se mai semnalâză nioi un fel de escese.
acâsta ou partidele din oamera austriaoă- cea română şi fiind-oă un profesor univer­ şi văile Danubiului*.
— Partida sooial-oreştioâ din Craoovia a
Uiarele din Budapesta sunt tote de sitar de limba română trebue să propună ro- Fără îndoială, că la răuşita serbărei
trimis consiliului comunal din Pragn o te-
acord a constata, că uici-odată d6r politicii nesce, trebue să aibă resoeotul cuvenit de d’asâră în mare parte au oontribuit simpa­
egramă, în care îşi esprimă regretele pen­
14
unguri din tabăra guvernamentală şi opo- limba română . tiile şi bunul renume, de care se bucură
tru publicarea statariului. Telegrama se
siţională, n’au discutat mai cu interes, ca La declaraţia acâsta reotorul univer­ printre RomâDÎ acest iubitor si apă'ător
sfirşesoe ast-fel: Trăâscă Badeni! Trăâscă
aoum, situaţia ce-o va orea Ungariei rjilele sităţii a răspuns, că pe viitor limba de pro­ bărbat al nâmului nostru. Dâr nu-i mai
următore. punere a studiului literaturei române, va fi ordonanţele de limbă! Trăâscă libertatea puţin adevărat, că. pre oât de bun şi sin-
slavă!
Agitaţia e mare ou deosebire în cele cea maghiară. oer politician o fi Marchizul de Pandolfi,
două fracţiuni ale partidei independente. Acestei măsuri volnice îi dă espre- Curagiul consiliului comunal din Lu- de astă-dată ni-s’a arâtat nouă şi oa un
Partida acesta daolară, oă se va lupta pănă siune rectorul şi în „Budapesti Hirlap dela )iana Sub titlul acesta 4>arul „11 Picolo din valoros artist-literat, oa un abil psiholog,
u
44
la infinit contra mteuţiunei guv°rnului, de 4 Deoemvre. El publică un artioul în oare Tnest publică o informaţiune, după-care oe-a pătruns Btât de bme sufletele corupte
a regula afaoerile ârăşl prin amânări, pro 4'oe între altele: „§. 19 al art. de lege 44 oonsiliul comunal din Lubiana, localitate în şi pătimaşe ale unei nobile familii italiene,
visorii etc. Ea motivâză astfel: condiţia din 1868 cj' esprt-s, oă la universitate apropierea Triestului, „a avut curagiul de oare şi face o^ieotul operei sale.
14
06
fundamentală a legii pactului este, oă în limba de propunere este cea maghiară. Apoi a vota o moţiune în oare în termini „oe Cred nimerit deci, oa în puţine ou-
44
afacerile comune Ungaria du p6te înoheia legea e lege, e tocmai aşa, ca şi porunca lui nu se pot reproduce , se protestâzâ aşa vinte să sohiţez subieotul piesei „Ultimul
u
un paot decât ou o representanţă constitu­ Dumnezeu. De ea trebue să asculte tot su­ 4ieend în oontra demisiunei oontelui Badeni Clironom .
ţională a Austriei. De6re-oe însă condiţia pusul, oare loouesoe pe tentorul statului şi se felioitâ presidenţa camerei — pentru Autorul pune în scenă pe RioBrdo
aoesta a căcjut, pote să fiă considerat oa nae- maghiar. Cetăţâoul statului trebue să fiă atitudinea, ce a manifestat’o în ultimele <4ile Lionello, duoe de Sabina şi pe Ferruoio
sistent şi paotul dela 67 şl vieţa constituţională mai pe sus de tot9 patriot maghiar. Naţio­ — Acelaşi fiiar aduce soirea din Viena, Lionello, principe de Stelmauro, ambii —
a Ungariei trebue să se reguleze pe basa unm- nalitatea urrnâză numai după patriotism . oă marii posesori germani constituţionali veri între ei — descendenţii nobilei familii
44
nei personale. Deoă guvernul nu va voi Spune mai departe rectorul, că nu va au tractat ou deputaţii italieni, in scop oa Lionello, — familiâ, în oare pe lângă pa-