Page 75 - 1897-11
P. 75
Nr. 261—-1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pasrin» 3
timele viţiâse cele mai josnice, se ’noui- oe a fost intentat pentru uu articol înti maghiare, oâud transgresiunile „agitato de vătămare da ouâre, âr juraţii nu au
base şi germenile Debuniei. Ultimele gene- tulat „Mehadioa", apărut în nr. 244 din anul rilor" nu se mai pot suferi. Atacă pe Pă- dreptul de-a întregi prin verdiotul lor actul
raţiunl ale acestei familii se smuciseră din trecut, în oar9 se eritioa procedura tribu oăţan, (jioând, oă a dorit să ajungă la de aousaţiune. Preşedintele însă nu ia îu
■oausa amorului, Rioardo, fiind drept descen nalului din Caransebeş, oare a oondamnat „martiriu ieftin". încercă să falsifice ade oonsiderare nici acâstă esoepţ'une a apă
dent al familiei Lionollo, e viţios, corupt, şi pedepsit pa nenorociţii ţărani din Meha- vărul şi să presinte pre d-1 Dressnandt ca rătorului, oara anunţă şi pentru asta re
stors de forţele morale şi fisioe — un tip dioa pe cuvânt de răsvrătire în contra au responsabil pentru editură, pe când pe curs de nulitate.
degenerat ce caută fericirea vieţei acestei» torităţilor. diar stă tipărit: „redaotor şi editor Teodor Juraţii să retrag şi peste puţin timp
în petreceri şi orgii. Ferruoio — vărul său Aousa a fost ridicată pe motivul, oă Pâoăţan", er d-1 Dressnsndt signâză f6ia apărând din nou deolară ou umanitate, că
— e fiu natural al Generalului Speroni, şi în articolul încriminat s’ar cuprinde ca- numai „pentru tipogrefie, societate pe aoţii". se cupinde oalumniă în articolul incriminat,
deol ferit da deoadenţa, ce domnia în fa lumniă la adresa gendarmeriei şi a oficiilor Va să (jică ca looţiitor al adevăraţilor pro pe dd Dressnandt însă îl declară nevinovat,
milia Lionello. administrative. prietari. Cere pedepsirea oât mai aspră a In urma acâsta tribunalul enunţă achitarea
Rioardo, aventurier în felul său, oaută Aousat a fost d-1 Teodor V. Păcoţanu, aousatului Dressnandt. întreg rechisitoriul acu satului.
să câştige inima Valeriei de Monteroso, so ca aotor al artioulului, redactor şi editor procurorului a fost plin de patimă şi urăşo- întrebat d-1 Dressnandt, dâcă doresoe
ţia oăpitanulni Lambert, şi crezând, că al „Tribunei", şi d-1 Dressnandt. Pe oe basă vinistă, aşa că nioî ohiar Maghiarii de faţă rebonifioarea speselor avute, răspunde oă
singură pedecă e căpitanul, ucide pe aoesta, a fost aousat d-1 Dressnandt, nu soim, de- la pertractare nu puteau să-l aprobe. nu. Aoâsta a surprins pe Uogurii de faţă,
fără însă a isbuti de loo în planul său. ârece dânsul nu e uicî editor, nici proprie Preşedintele întrebă 'pe acusatorul mai ales fiind-că câte-va minute mai în
Ferruoio se ’namorase în Biauoa, fiica ge tar al foii. ci semnâză fâis numai oa re- Banyai şi pe solgâbirăul Delveaux, dâcă ainte acusatorii Banyai şi Delveaux pre
neralului Speroni, deci în soru-sa ilegi prâsentanr, al proprietarilor. doresoe pedepsirea aousatului? Amândoi tindeau sume enorme oa despăgubire de pe
timă ; el oere mâna Bianohei, generalul D l Păcăţanu nu s’a presentat la per răspund afirmativ şi-şi socotesc spesele pen spinarea Românilor.
soi’nd însă legăturile de sânge dintre dânşii, tractare, arătând motivele nepresentărei prin- tru oă au venit la pertraotare, în sume enorme. bincer.
refusă. Desperat Ferruoio ia lumea în tr’o epistolă data;ă din Bucuresol şi adre D-1 Dressnandt, întrebat, dâcă voesoe
o*»p, spre a uita iubirea pentru Bianca, Id sată preşedintelui tribunalului bar. Szent- să se apere şi în persână, se apără. pice,
timpul lipsei lui, Ferruoio Rioardo oăştigâ k reszty, cunoscută do-altmintrelea ceti că lui să-i dea paoe. Sas fiind de origine, ULTIME SOIRI.
j
mâna Bianohii, fâcând’o ducesa, sa ; din torilor „Gazetei". Ca aousat s’a prssentat nu s’a amesoat şi nu se amestecă îa poli-
causa firei sale degenerate, duce ou densa deci numai d-1 Dressnandt cu apărătorul tioă. El are de-a faoe numai ou oomeroiul BucurescT, 6 Decemvre. Astăcjî
un trai cât se p6te de rău. Generalului d-sale Dr. Iuliu Maniu; oa aousatorl loco şi îu acâstă oalitate e pus la institutul ti- s’a ţinut în sala „Dacia" întrunirea
Speroni nu-i venea a soi pe naturalul său tenentul de gendarmeriă Banyai, oare a pografio. Se miră, cum de îl şi i»u pe el studenţilor universitari din Bucurescî
şi iaşi în cestiunea Ovreilor. A luat
fiiu,' Ferruoio, pierdut în lume, şi oaută a-1 comandat „foo" gendarmilor când cu mă la răspundere, după ce el nimic nu are
parte lume multă. Preşedinte al adu-
pune în rălaţiunl ou Valeria, văduva lui celul dela Mehadioa, şi Delveaux, solgăbirău! de-a face ou „Tribuna", ca fâiă politioă.
nărei a fost proclamat studentul Di-
Lambert, pentru oare Ferruoio simpatisas» din Teregova, oare s’a simţit vătămat şi El e pus numai pentru întreprindere ma
mitrie Danieleanu. Au vorbit studenţii
mult. Generalul lucră aşa de bine ou fiica jignit prin articolul înoriminat. terială. Cere să-l achite.
Gheorghiade (ieşan), G. Danieleanu,
sa B'anoa — prietină de pension a Vale Preşedinte de tribunal a fost bar. Se dă cuvântul apărătorului, domnul
riei — că oăşt'gâ pe Valeria pentru Fer- Szenfkeressti; jucjl votanţi Thein şi Daniel; Iuliu Maniu. Apărarea în adevăr a fost pu Miculescu, Tamara, Demetrescu Bră
ila, Brăeseu (ieşan) şi Polihroniadi.
rnoio, şi hotărî deci ne aoesta a se întărea procuror: Satni, âr tălmaoiu conosoutul: ternică, spulberând tâte aserţiunile proou
In fine s’a primit moţiunea propusă
în Italia. In aoâstă vreme viâţa lui R'oar Lehman. Deşi pertractarea trebuia să se în- rorului.
do e o adevărată tortură; urmărit vecia io câpă la 6rele 8, a trebuit eă aşteptăm până Arată, oum procurorul a ţinut să ves de studentul Iorgala, prin care ceta*
de umbra ucisului Lambert, nu şî pâte afla la 11 ore, când abia s’au adunat juraţii în team pe d-l Păoăţan, oara nu e de faţă, ţenii capitalei şi studenţii universi
oonsolaţiuue remuşcărei sale, decât îo liba număr suficient. dâr preşedintele nu a admis cetirea epis tari român! se obligă a lua posiţiă
ţiunl şi reluţiunî ou femeile din Castel. Sorţindu-se juraţii, 12 la număr şi doi tolei d-lui Păcăţan, nedându-i posibilitatea faţă cu tendinţele de acaparare ale
Intorcendu-se Ferruoio, lucrurile se suplenţl, şi nefiind esoepţionsţl nici de o să-şi justifioe ţinuta şi făoându i astfel o Jidanilor şi a se trimite memorii
petrec astfel, că se face o întâlnire între parte, nici de alta, li-se ia jurământul şi-şî injuriă. Trece apoi la aousaţiune şi de- Regelui şi Corpurilor legiuitore pen
Rioardo şi Valeria Lambert în presenţa ooupă loourile. Se eetesoe apoi actul de monstră mai ne sus de orl-ce îndoâlă, oă tru a se arăta legitimitatea acestei
lui. Ferruoio; Valeria reounâsoe în Rioardo aousaţiune. Frasa întregi si espresiunl de în ar*iculul îucriminat nu pote fi vorbă de acţiuni. Adunarea a decurs în ordine
pe ucigaşul soţului său. Mustrat de con- altcum blânde din artioulul înoriminat, erau oalumniă, căci cuvintele „lipsit de umani şi lumea s’a depărtat în linişte.
soiinţă şi vădend, oă Ferruoio a câştigat ou traduse în aotul de aousaţiune fals, oa şi tate" şi că „jucjii au fost influinţaţî," nu Pe strade înse s’au întemplat
totul in’tna Valeriei, — el tot mai spera a când ar cuprinde calumnii pentru Maghisrl. pot fi privite oa oalumnfi, cu atât mai vâr manifestaţiunî şi chiar ciocniri între
ave pe Valeria —se otrăvosoe, şi astfel s» Se oetesoe apoi traduoerea maghiară a ar- tos, că influinţat pdte fi omul şi fără voia cetăţenii creştin! şi între Jidani. S’au
stinge ultimul elironom al familiei Lio bombardat ferestrile multor case şi
ticulului îucriminat, ou pretenţia de a fi lui prin antipatiă, s’au simpatia. Şi apoi
~ alic, — „autentică". Traduoerea însă e atât de falsă, espresiunile încriminate oa oalumniatâre, nu prăvălii, mai ales în stradele mai
Aoesta-i subiectul frumâssi drame, si nonfusă şi plină de greşeli, încât nici pe se refer la persâne amintite, oi sunt spuse populate cu Jidan!. Au fost sparte
dâoă valârea îusâ-şl a operai a contribuit şi ferestrile mai multor oase creştine.
departe nu corespunde textului original. în general, âr oă autorităţile administrative
1* succesul ei, nu uităm a spune aci, oă Se vedea întru tote tendinţa de a presenţa au procedat negligentîn causă a o reounâsoe Prin întrevenirea gendarmilor şi po
traducerea a fost făcută într’o limbă fru- artioulul oa vătămător pentru Unguri. şi sentinţa Curiei Nici articolul nu a putut litiei s’a pus capet manifeataţiunilor.
mosă şi adevărat românâsoă, oum numai Apărătorul, d-1 Dr. Iubu Maniu, pretinde a oalumnia, când a repetat numai sentinţa S’au făcut multe arestări. Sunt şi
d-1 profesor Urechiă soie s’o facă Jooul ae oeti originalul româneso şi arată pănă unui for judeoătoreso. Afirmarea, că „gen- mulţi răniţî.
artiştilor a oontribuit ârăşl ia ridicarea ser- la evidenţă falsitatea treduoerei, aşa oă darmii au beut", nu pote fi privată ca oa
bărei. In speoial d-1 Leonesou, ou rolul însuşi tălmaoiul Lehman s’a văcjut silit eă lumniă, căci fiă-eare om bea, âr articolul
degeneratului Rioard, şi d-na Ar. Roma- reeunâseă, oă traducerea nu oorăspunde nu afirmă, că s’au îmbătat, oi numai atâta, D I V E R S E .
nesou în rolul Valeriei de Monteroso, tu originalului. Ca tote astea însă, preşedintele că au beut. Despre d-1 Dressnandt spune,
fost la înălţimea lor; aplausele şi darurile refusă cererea apărătorului, pre motivul, că oă o tipograf, pus mai mult pentru agen Peste 305 an! lumea — nebunilor- Un
mare statistioian oDgles, d-1 Hoit Sohool'r'g
primite au fost mulţămita pubiioului pentru juraţii nu sciu românesce, ba unul dintre dele cOmeroialo ale tipografiei; dânsul nu spune, după soootelile oa a făout, oă t6tă
talentul şi stăruinţa, oe au pus’o valoroşii juraţi se ridică şi spune, că pentru ce să a soiut şi nu soia ce se publioă în fâie, nu omenirea oivilisată va fi atinsă de nebun'â
artişti erl sără. mai cetâsoă artioulul, căci el nu-l pricepe, a făcut şi nu faoe politică, oi numai sig peste patru secole. El constată următârele:
Distinsul autor a fost ohiămat la fiă- deâre-ce nu scie românesce. nâză foia „pentru“ proprietarii adevăraţi, îu 1859 era un nebun la 535 de indivizi
oare sfîrşit de act de câte 2—3 ori, de Apărătorul anunţă recurs de nulitate nu ca proprietar. — pe oând editor şi re
aplausele furtuDâse ale spectatorilor, sem şi pretinde a se lua la protocol afirmaţiunea cuminţi; în 1897 era un nebun )a 312 per-
nalul aplauselor fiind dat de M. S. Regina. juraţilor, că nu sciu românesce. dactor responsabil pe-BtunoI a fost d-1 Pă- sone sănătose la cap. Stabilindu-se o pro-
oăţan, oare singur pdrtă răspunderea şi ca gresiune după aoeste cifre, se pâte oonstata,
Er oa semn de neuitată amintire a serbă-
Urmâză interogatorul, Acusatul V. editor şi ca redaotor. Cere achitarea. oă peste 80 de ani, adeoă în 1977, pro-
rei acesteia, studenţii Universitari au ofe
Dressnandt e căsătorit, tată a cinoî copii, Frumosa şi oonvingătârea vorbire a porţiunea nebunilor va fi de unul la sută:
rit d lui de Paudolfi o prea frumâsă ou-
fără avere, de naţionalitate sas, de profe. d-lui Dr, 'Maniu a făcut o bună impresiă oă peste 242 de ani (2139), ea va fi de 1
nună de laur cu panglici tricolore, orohes
sinne librar, nepedepsit. Cât pentru d-1 ohiar şi asupra Ungurilor. Replica proou la 10 şi oă în sfârşit peste 305 ani (2301)
tra intonând în aoel moment ^Deştăptă-te
Păoătan, dânsul nefiind de faţă, i-se c»- rorului a fost secă, dâr fârte oaraoteristioă uu se vor mai găsi în t6t.ă lumea oivili
Române*, er membri grupului interparla
teso fasiunile, făcâudu-li-se, firesoe, comen în felul său. El a dat de gol intenţiile, de sată, decât âmenî nebuni. Vai şi amar de
mentar de paoe şi arbitragiu o preţuită
tarii unguresc!, hună-6ră oă aousatul a fu cari sunt condase tribunalele în procesele urmaşii noştri!
până de aur. La sfîrşitul representanţei o
git pentru a soăpa de „martiriu ieftin" eto. de pressă şi cari tind la ruinarea materială
manifestaţiă de simpatie era să sa facă Eldorado al femeilor. Dună descrie
La acestea d 1 apărător pretinde să se ee- a (fiarelor Dâstre. El adecă a declarat, oă
autorului, dâr spre părerea de rău a tuturor rea lui Hart, femeile din B'rma trăeso mai
tâsoă şi epistola, ce d-1 Pâeăţau a adresat’o puţin îl interesâză, care e autorul artioo
o p!6ia torenţială, ce oădea atunci, a îm- uşor ca t6te femeile din lume. Femeile
preşedintelui, în oare se arată motivele, lolui şi editorul foii, ei au lipsă numai de-o
pedecat aoâsta. acolo stă pe o trâptă cu bărbatul. Căsă
pentru oarl nu s’a presentat la pertractare. persână, pe care condamnându-o, să potă sub
Piesa, după cererea publicului, s’a toria fetelor este oât se pâte de simplă.
Preşedintei» însă a refusat şi acâstă justă trage banii din cauţiunea (parului! Deela -
anunţat a-se representa a doua-âră, şi pro Adevărat, că o fată pănă la 20 de ani nu
cerere a apărătorului, mulţămindu-se a ataca raţiunea acâsta a proourorului a stârnit iu
babil că se va da da mai multe-orl. se pâte mărita, decât Dumai cu învoirea pă
po un om oare nu-i de faţă, fără a-i da dign&rea tutu*or. Apărătorul s’a ridioatşiou
Membrii grupului interparlamentar de rinţilor, dâr dâcă fetei îi suooede a fugi
şi ooasianea să se justifioe. indignare a declarat, — oă dâcă procurorii
paoe vor da colegului lor senatorului Pandoifî dela părinţi de trei ori ou alesul inimii
Se oetesc actele din procesul nenoro şi tribunalele sunt conduse de a°tfel de in
un baaohat, după oare distinsul nostru âspe sale, căsătoria se consideră oa validă. Şi
ciţilor ţărani del» Mehadioa şi sentinţele tenţii, de a ruina materialioesoe clarele ro
va părăsi Românie, prin frontiera Predeal, âre cărei fete nu i-ar sucoede a fugi de
aduse de tribunalul dm Caransebeş, după mânesc!, atunci el nu mai cj’os nimic, lucrul
duoendu-se la Viena, unde afaceri private 3 ori dela părinţi, dâoă şi legea as; fel
OBrI urmâză rechisitoriul proourorului, oare se oaraoterisâză pe sine însuşi; apelâză însă
îl reclamă. a fost sec, tendenţios, plin de insulte la din nou la simţul de dreptate al juraţilor. voesoe ?
A- I. L.
adresa nâstră, de laude pentru Magh’arl, După acâsta preşedintele pune între
denaturând sensul genuin al artioulului şi bările, dâoă art'colul conţine oalumniă la L i t e r a t u r ă .
Procesul de pressâ al „Tribunei." provocând pe juraţi la ură în contra Ro adresa oficiilor administrativo şi a sendar-
1
mân lor. meriei şi, dâoă nu conţine oalumniă, con In editura G. Freytag & Berndt din
— Raport special. — Viena a apărut „noul plan al dislocării
Mă mir, cum se pâte rosti uu astfel ţine vre-o vătămare de onora şi vinovat e
Cluşiu, 1 Deo 1897. de disours în faţa unui tribunal, care are d-1 Dressnandt? armatei oes. şi reg. şi a honvecjimei dur
Ieri s’a pertraotat la tribunalul de aici pretenţia de a impărţi just’ţiă şi dreptate. Apărătorul observă, că actul de aou- Austro Ungaria" pe 1897—98.
■cel mai nou proces de pressă al „Tribunei", Laudă pănă la grâ(,ă „libertatea" justiţiei saţiune vorbesoe numai de oalumniă, nu şi *