Page 75 - 1897-11
P. 75

Nr. 261—-1897,                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pasrin» 3


       timele  viţiâse  cele  mai  josnice,  se  ’noui-  oe  a  fost  intentat  pentru  uu  articol  înti­  maghiare,  oâud  transgresiunile  „agitato­  de  vătămare  da  ouâre,  âr  juraţii  nu  au
       base  şi  germenile  Debuniei.  Ultimele  gene-  tulat  „Mehadioa",  apărut  în  nr.  244  din  anul  rilor"  nu  se  mai  pot  suferi.  Atacă  pe  Pă-  dreptul  de-a  întregi  prin  verdiotul  lor  actul
       raţiunl  ale  acestei  familii  se  smuciseră  din  trecut,  în  oar9  se  eritioa  procedura  tribu­  oăţan,  (jioând,  oă  a  dorit  să  ajungă  la  de  aousaţiune.  Preşedintele  însă  nu  ia  îu
       ■oausa amorului, Rioardo, fiind drept descen­  nalului  din  Caransebeş,  oare  a  oondamnat  „martiriu  ieftin".  încercă  să  falsifice  ade­  oonsiderare  nici  acâstă  esoepţ'une  a  apă­
       dent  al  familiei  Lionollo,  e  viţios,  corupt,  şi  pedepsit  pa  nenorociţii  ţărani  din  Meha-  vărul  şi  să  presinte  pre  d-1  Dressnandt  ca  rătorului,  oara  anunţă  şi  pentru  asta  re­
       stors  de  forţele  morale  şi  fisioe  —  un  tip  dioa  pe  cuvânt  de  răsvrătire  în  contra  au­  responsabil  pentru  editură,  pe  când  pe  curs de nulitate.
       degenerat  ce  caută  fericirea  vieţei  acestei»  torităţilor.                            diar  stă  tipărit:  „redaotor  şi  editor  Teodor   Juraţii  să  retrag  şi  peste  puţin  timp
      în  petreceri  şi  orgii.  Ferruoio  —  vărul  său   Aousa  a  fost  ridicată  pe  motivul,  oă  Pâoăţan",  er  d-1  Dressnsndt  signâză  f6ia  apărând  din  nou  deolară  ou  umanitate,  că
       —  e  fiu  natural  al  Generalului  Speroni,  şi  în  articolul  încriminat  s’ar  cuprinde  ca-  numai  „pentru  tipogrefie,  societate  pe  aoţii".  se  cupinde  oalumniă  în  articolul  incriminat,
      deol  ferit  da  deoadenţa,  ce  domnia  în  fa­  lumniă  la  adresa  gendarmeriei  şi  a  oficiilor  Va  să  (jică  ca  looţiitor  al  adevăraţilor  pro­  pe  dd  Dressnandt  însă  îl  declară  nevinovat,
       milia Lionello.                              administrative.                               prietari.  Cere  pedepsirea  oât  mai  aspră  a  In  urma  acâsta  tribunalul  enunţă  achitarea
            Rioardo,  aventurier  în  felul  său,  oaută   Aousat  a  fost  d-1  Teodor  V.  Păcoţanu,  aousatului  Dressnandt.  întreg  rechisitoriul  acu satului.
      să  câştige  inima  Valeriei  de  Monteroso,  so­  ca  aotor  al  artioulului,  redactor  şi  editor  procurorului  a  fost  plin  de  patimă  şi  urăşo-   întrebat  d-1  Dressnandt,  dâcă  doresoe
      ţia  oăpitanulni  Lambert,  şi  crezând,  că  al  „Tribunei",  şi  d-1  Dressnandt.  Pe  oe  basă  vinistă,  aşa  că  nioî  ohiar  Maghiarii  de  faţă  rebonifioarea  speselor  avute,  răspunde  oă
      singură  pedecă  e  căpitanul,  ucide  pe  aoesta,  a  fost  aousat  d-1  Dressnandt,  nu  soim,  de-  la pertractare nu puteau să-l aprobe.  nu.  Aoâsta  a  surprins  pe  Uogurii  de  faţă,
      fără  însă  a  isbuti  de  loo  în  planul  său.  ârece  dânsul  nu  e  uicî  editor,  nici  proprie­  Preşedintele  întrebă  'pe  acusatorul  mai  ales  fiind-că  câte-va  minute  mai  în­
      Ferruoio  se  ’namorase  în  Biauoa,  fiica  ge­  tar  al  foii.  ci  semnâză  fâis  numai  oa  re-  Banyai  şi  pe  solgâbirăul  Delveaux,  dâcă  ainte  acusatorii  Banyai  şi  Delveaux  pre­
      neralului  Speroni,  deci  în  soru-sa  ilegi­  prâsentanr, al proprietarilor.              doresoe  pedepsirea  aousatului?  Amândoi  tindeau  sume  enorme  oa  despăgubire  de  pe
      timă  ;  el  oere  mâna  Bianohei,  generalul       D  l  Păcăţanu  nu  s’a  presentat  la  per­  răspund  afirmativ  şi-şi  socotesc  spesele  pen­  spinarea Românilor.
      soi’nd  însă  legăturile  de  sânge  dintre  dânşii,   tractare, arătând motivele nepresentărei prin-  tru oă au venit la pertraotare, în sume enorme.                       bincer.
      refusă.  Desperat  Ferruoio  ia  lumea  în  tr’o  epistolă  data;ă  din  Bucuresol  şi  adre­    D-1  Dressnandt,  întrebat,  dâcă  voesoe
      o*»p,  spre  a  uita  iubirea  pentru  Bianca,  Id   sată  preşedintelui  tribunalului  bar.  Szent-  să  se  apere  şi  în  persână,  se  apără.  pice,
      timpul  lipsei  lui,  Ferruoio  Rioardo  oăştigâ   k reszty,   cunoscută   do-altmintrelea   ceti­  că  lui  să-i  dea  paoe.  Sas  fiind  de  origine,   ULTIME SOIRI.
                                                     j
      mâna  Bianohii,  fâcând’o  ducesa,  sa  ;  din   torilor  „Gazetei".  Ca  aousat  s’a  prssentat  nu  s’a  amesoat  şi  nu  se  amestecă  îa  poli-
      causa  firei  sale  degenerate,  duce  ou  densa   deci  numai  d-1  Dressnandt  cu  apărătorul  tioă.  El  are  de-a  faoe  numai  ou  oomeroiul   BucurescT,  6  Decemvre.  Astăcjî
      un  trai  cât  se  p6te  de  rău.  Generalului   d-sale  Dr.  Iuliu  Maniu;  oa  aousatorl  loco­  şi  îu  acâstă  oalitate  e  pus  la  institutul  ti-   s’a  ţinut  în  sala  „Dacia"  întrunirea
      Speroni  nu-i  venea  a  soi  pe  naturalul  său   tenentul  de  gendarmeriă  Banyai,  oare  a  pografio.  Se  miră,  cum  de  îl  şi  i»u  pe  el   studenţilor  universitari  din  Bucurescî
                                                                                                                                                şi  iaşi  în  cestiunea  Ovreilor.  A  luat
      fiiu,'  Ferruoio,  pierdut  în  lume,  şi  oaută  a-1  comandat  „foo"  gendarmilor  când  cu  mă­  la  răspundere,  după  ce  el  nimic  nu  are
                                                                                                                                                parte  lume  multă.  Preşedinte  al  adu-
      pune  în  rălaţiunl  ou  Valeria,  văduva  lui  celul  dela  Mehadioa,  şi  Delveaux,  solgăbirău!  de-a  face  ou  „Tribuna",  ca  fâiă  politioă.
                                                                                                                                                nărei  a  fost  proclamat  studentul  Di-
      Lambert,  pentru  oare  Ferruoio  simpatisas»  din  Teregova,  oare  s’a  simţit  vătămat  şi  El  e  pus  numai  pentru  întreprindere  ma­
                                                                                                                                                mitrie   Danieleanu.  Au  vorbit  studenţii
      mult.  Generalul  lucră  aşa  de  bine  ou  fiica   jignit prin articolul înoriminat.       terială. Cere să-l achite.
                                                                                                                                                Gheorghiade  (ieşan),  G.  Danieleanu,
      sa  B'anoa  —  prietină  de  pension  a  Vale­     Preşedinte  de  tribunal  a  fost  bar.       Se  dă  cuvântul  apărătorului,  domnul
      riei  —  că  oăşt'gâ  pe  Valeria  pentru  Fer-   Szenfkeressti;  jucjl  votanţi  Thein  şi  Daniel;  Iuliu  Maniu.  Apărarea  în  adevăr  a  fost  pu­  Miculescu,  Tamara,  Demetrescu  Bră­
                                                                                                                                                ila,  Brăeseu  (ieşan)  şi  Polihroniadi.
      rnoio,  şi  hotărî  deci  ne  aoesta  a  se  întărea  procuror:  Satni,  âr  tălmaoiu  conosoutul:  ternică,  spulberând  tâte  aserţiunile  proou­
                                                                                                                                                In  fine  s’a  primit  moţiunea  propusă
      în  Italia.  In  aoâstă  vreme  viâţa  lui  R'oar   Lehman.  Deşi  pertractarea  trebuia  să  se  în-  rorului.
      do  e  o  adevărată  tortură;  urmărit  vecia  io   câpă  la  6rele  8,  a  trebuit  eă  aşteptăm  până   Arată,  oum  procurorul  a  ţinut  să  ves­  de  studentul   Iorgala,  prin  care  ceta*
      de  umbra  ucisului  Lambert,  nu  şî  pâte  afla   la  11  ore,  când  abia  s’au  adunat  juraţii  în   team  pe  d-l  Păoăţan,  oara  nu  e  de  faţă,   ţenii  capitalei  şi  studenţii  universi­
      oonsolaţiuue  remuşcărei  sale,  decât  îo  liba   număr suficient.                         dâr  preşedintele  nu  a  admis  cetirea  epis­  tari  român!  se  obligă  a  lua  posiţiă
      ţiunl şi reluţiunî ou femeile din Castel.           Sorţindu-se  juraţii,  12  la  număr  şi  doi   tolei  d-lui  Păcăţan,  nedându-i  posibilitatea   faţă  cu  tendinţele  de  acaparare  ale
            Intorcendu-se  Ferruoio,  lucrurile  se   suplenţl,  şi  nefiind  esoepţionsţl  nici  de  o   să-şi  justifioe  ţinuta  şi  făoându  i  astfel  o   Jidanilor  şi  a  se  trimite  memorii
      petrec  astfel,  că  se  face  o  întâlnire  între   parte,  nici  de  alta,  li-se  ia  jurământul  şi-şî   injuriă.  Trece  apoi  la  aousaţiune  şi  de-   Regelui  şi  Corpurilor  legiuitore  pen­
      Rioardo  şi  Valeria  Lambert  în  presenţa   ooupă  loourile.  Se  eetesoe  apoi  actul  de   monstră  mai  ne  sus  de  orl-ce  îndoâlă,  oă   tru  a  se  arăta  legitimitatea  acestei
      lui.  Ferruoio;  Valeria  reounâsoe  în  Rioardo   aousaţiune.  Frasa  întregi  si  espresiunl  de   în  ar*iculul  îucriminat  nu  pote  fi  vorbă  de   acţiuni.  Adunarea  a  decurs  în  ordine
      pe  ucigaşul  soţului  său.  Mustrat  de  con-   altcum  blânde  din  artioulul  înoriminat,  erau   oalumniă,  căci  cuvintele  „lipsit  de  umani­  şi lumea s’a depărtat în linişte.
      soiinţă  şi  vădend,  oă  Ferruoio  a  câştigat  ou   traduse  în  aotul  de  aousaţiune  fals,  oa  şi   tate"  şi  că  „jucjii  au  fost  influinţaţî,"  nu   Pe  strade  înse  s’au  întemplat
      totul  in’tna  Valeriei,  —  el  tot  mai  spera  a   când  ar  cuprinde  calumnii  pentru  Maghisrl.   pot  fi  privite  oa  oalumnfi,  cu  atât  mai  vâr­  manifestaţiunî  şi  chiar  ciocniri  între
      ave  pe  Valeria  —se  otrăvosoe,  şi  astfel  s»   Se  oetesoe  apoi  traduoerea  maghiară  a  ar-   tos,  că  influinţat  pdte  fi  omul  şi  fără  voia   cetăţenii  creştin!  şi  între  Jidani.  S’au
      stinge  ultimul  elironom  al  familiei  Lio                                                                                              bombardat  ferestrile  multor  case  şi
                                                    ticulului  îucriminat,  ou  pretenţia  de  a  fi   lui  prin  antipatiă,  s’au  simpatia.  Şi  apoi
      ~ alic, —                                     „autentică".  Traduoerea  însă  e  atât  de  falsă,   espresiunile  încriminate  oa  oalumniatâre,  nu   prăvălii,  mai  ales  în  stradele  mai
            Aoesta-i  subiectul  frumâssi  drame,  si   nonfusă  şi  plină  de  greşeli,  încât  nici  pe   se  refer  la  persâne  amintite,  oi  sunt  spuse   populate  cu  Jidan!.  Au  fost  sparte
      dâoă  valârea  îusâ-şl  a  operai  a  contribuit                                                                                          şi  ferestrile  mai  multor  oase  creştine.
                                                    departe  nu  corespunde  textului  original.  în  general,  âr  oă  autorităţile  administrative
      1*  succesul  ei,  nu  uităm  a  spune  aci,  oă   Se  vedea  întru  tote  tendinţa  de  a  presenţa   au  procedat  negligentîn  causă  a  o  reounâsoe   Prin  întrevenirea  gendarmilor  şi  po­
      traducerea  a  fost  făcută  într’o  limbă  fru-   artioulul   oa   vătămător   pentru   Unguri.   şi  sentinţa  Curiei  Nici  articolul  nu  a  putut   litiei  s’a  pus  capet  manifeataţiunilor.
      mosă  şi  adevărat  românâsoă,  oum  numai    Apărătorul,  d-1  Dr.  Iubu  Maniu,  pretinde  a   oalumnia,  când  a  repetat  numai  sentinţa   S’au  făcut  multe  arestări.  Sunt  şi
      d-1  profesor  Urechiă  soie  s’o  facă  Jooul   ae  oeti  originalul  româneso  şi  arată  pănă   unui  for  judeoătoreso.  Afirmarea,  că  „gen-   mulţi răniţî.
      artiştilor  a  oontribuit  ârăşl  ia  ridicarea  ser-   la  evidenţă  falsitatea  treduoerei,  aşa  oă   darmii  au  beut",  nu  pote  fi  privată  ca  oa­
      bărei.  In  speoial  d-1  Leonesou,  ou  rolul   însuşi  tălmaoiul  Lehman  s’a  văcjut  silit  eă   lumniă,  căci  fiă-eare  om  bea,  âr  articolul
      degeneratului  Rioard,  şi  d-na  Ar.  Roma-   reeunâseă,  oă  traducerea  nu  oorăspunde   nu  afirmă,  că  s’au  îmbătat,  oi  numai  atâta,      D I V E R S E .
      nesou  în  rolul  Valeriei  de  Monteroso,  tu   originalului.  Ca  tote  astea  însă,  preşedintele   că  au  beut.  Despre  d-1  Dressnandt  spune,
       fost  la  înălţimea  lor;  aplausele  şi  darurile   refusă  cererea  apărătorului,  pre  motivul,  că   oă  o  tipograf,  pus  mai  mult  pentru  agen­  Peste 305 an! lumea — nebunilor- Un
                                                                                                                                                mare  statistioian  oDgles,  d-1  Hoit  Sohool'r'g
      primite  au  fost  mulţămita  pubiioului  pentru   juraţii  nu  sciu  românesce,  ba  unul  dintre   dele  cOmeroialo  ale  tipografiei;  dânsul  nu  spune,  după  soootelile  oa  a  făout,  oă  t6tă
      talentul  şi  stăruinţa,  oe  au  pus’o  valoroşii   juraţi  se  ridică  şi  spune,  că  pentru  ce  să   a  soiut  şi  nu  soia  ce  se  publioă  în  fâie,  nu  omenirea  oivilisată  va  fi  atinsă  de  nebun'â
       artişti erl sără.                            mai  cetâsoă  artioulul,  căci  el  nu-l  pricepe,   a  făcut  şi  nu  faoe  politică,  oi  numai  sig­  peste  patru  secole.  El  constată  următârele:
            Distinsul  autor  a  fost  ohiămat  la  fiă-   deâre-ce nu scie românesce.            nâză  foia  „pentru“  proprietarii  adevăraţi,  îu  1859  era  un  nebun  la  535  de  indivizi
      oare  sfîrşit  de  act  de  câte  2—3  ori,  de     Apărătorul  anunţă  recurs  de  nulitate   nu  ca  proprietar.  —  pe  oând  editor  şi  re­
      aplausele  furtuDâse  ale  spectatorilor,  sem­  şi  pretinde  a  se  lua  la  protocol  afirmaţiunea                                     cuminţi;  în  1897  era  un  nebun  )a  312  per-
      nalul  aplauselor  fiind  dat  de  M.  S.  Regina.   juraţilor, că nu sciu românesce.       dactor  responsabil  pe-BtunoI  a  fost  d-1  Pă-  sone  sănătose  la  cap.  Stabilindu-se  o  pro-
                                                                                                  oăţan,  oare  singur  pdrtă  răspunderea  şi  ca  gresiune  după  aoeste  cifre,  se  pâte  oonstata,
       Er  oa  semn  de  neuitată  amintire  a  serbă-
                                                          Urmâză  interogatorul,  Acusatul  V.  editor şi ca redaotor. Cere achitarea.          oă  peste  80  de  ani,  adeoă  în  1977,  pro-
      rei  acesteia,  studenţii  Universitari  au  ofe­
                                                    Dressnandt  e  căsătorit,  tată  a  cinoî  copii,   Frumosa  şi  oonvingătârea  vorbire  a  porţiunea  nebunilor  va  fi  de  unul  la  sută:
      rit  d  lui  de  Paudolfi  o  prea  frumâsă  ou-
                                                    fără  avere,  de  naţionalitate  sas,  de  profe.  d-lui  Dr,  'Maniu  a  făcut  o  bună  impresiă  oă  peste  242  de  ani  (2139),  ea  va  fi  de  1
       nună  de  laur  cu  panglici  tricolore,  orohes
                                                    sinne  librar,  nepedepsit.  Cât  pentru  d-1  ohiar  şi  asupra  Ungurilor.  Replica  proou­  la  10  şi  oă  în  sfârşit  peste  305  ani  (2301)
      tra  intonând  în  aoel  moment  ^Deştăptă-te
                                                    Păoătan,  dânsul  nefiind  de  faţă,  i-se  c»-  rorului  a  fost  secă,  dâr  fârte  oaraoteristioă  uu  se  vor  mai  găsi  în  t6t.ă  lumea  oivili­
       Române*,  er  membri  grupului  interparla­
                                                    teso  fasiunile,  făcâudu-li-se,  firesoe,  comen   în  felul  său.  El  a  dat  de  gol  intenţiile,  de  sată,  decât  âmenî  nebuni.  Vai  şi  amar  de
      mentar  de  paoe  şi  arbitragiu  o  preţuită
                                                    tarii  unguresc!,  hună-6ră  oă  aousatul  a  fu­  cari  sunt  condase  tribunalele  în  procesele  urmaşii noştri!
      până  de  aur.  La  sfîrşitul  representanţei  o
                                                    git  pentru  a  soăpa  de  „martiriu  ieftin"  eto.  de  pressă  şi  cari  tind  la  ruinarea  materială
      manifestaţiă  de  simpatie  era  să  sa  facă                                                                                                  Eldorado  al  femeilor.  Dună  descrie­
                                                    La  acestea  d  1  apărător  pretinde  să  se  ee-  a  (fiarelor  Dâstre.  El  adecă  a  declarat,  oă
      autorului,  dâr  spre  părerea  de  rău  a  tuturor                                                                                       rea  lui  Hart,  femeile  din  B'rma  trăeso  mai
                                                    tâsoă  şi  epistola,  ce  d-1  Pâeăţau  a  adresat’o  puţin  îl  interesâză,  care  e  autorul  artioo
       o  p!6ia  torenţială,  ce  oădea  atunci,  a  îm-                                                                                        uşor  ca  t6te  femeile  din  lume.  Femeile
                                                    preşedintelui,  în  oare  se  arată  motivele,  lolui  şi  editorul  foii,  ei  au  lipsă  numai  de-o
      pedecat aoâsta.                                                                                                                           acolo  stă  pe  o  trâptă  cu  bărbatul.  Căsă­
                                                    pentru  oarl  nu  s’a  presentat  la  pertractare.  persână, pe care condamnându-o, să potă sub
            Piesa,  după  cererea  publicului,  s’a                                                                                             toria  fetelor  este  oât  se  pâte  de  simplă.
                                                    Preşedintei»  însă  a  refusat  şi  acâstă  justă  trage  banii  din  cauţiunea  (parului!  Deela  -
       anunţat  a-se  representa  a  doua-âră,  şi  pro­                                                                                        Adevărat,  că  o  fată  pănă  la  20  de  ani  nu
                                                    cerere  a  apărătorului,  mulţămindu-se  a  ataca  raţiunea  acâsta  a  proourorului  a  stârnit  iu
       babil că se va da da mai multe-orl.                                                                                                      se  pâte  mărita,  decât  Dumai  cu  învoirea  pă­
                                                    po  un  om  oare  nu-i  de  faţă,  fără  a-i  da  dign&rea  tutu*or.  Apărătorul  s’a  ridioatşiou
            Membrii  grupului  interparlamentar  de                                                                                             rinţilor,  dâr  dâcă  fetei  îi  suooede  a  fugi
                                                    şi ooasianea să se justifioe.                 indignare  a  declarat,  —  oă  dâcă  procurorii
       paoe vor da colegului lor senatorului Pandoifî                                                                                           dela  părinţi  de  trei  ori  ou  alesul  inimii
                                                          Se  oetesc  actele  din  procesul  nenoro­  şi  tribunalele  sunt  conduse  de  a°tfel  de  in­
       un  baaohat,  după  oare  distinsul  nostru  âspe                                                                                        sale,  căsătoria  se  consideră  oa  validă.  Şi
                                                    ciţilor  ţărani  del»  Mehadioa  şi  sentinţele  tenţii,  de  a  ruina  materialioesoe  clarele  ro­
       va  părăsi  Românie,  prin  frontiera  Predeal,                                                                                          âre  cărei  fete  nu  i-ar  sucoede  a  fugi  de
                                                    aduse  de  tribunalul  dm  Caransebeş,  după  mânesc!,  atunci  el  nu  mai  cj’os  nimic,  lucrul
       duoendu-se  la  Viena,  unde  afaceri  private                                                                                          3  ori  dela  părinţi,  dâoă  şi  legea  as;  fel
                                                    OBrI  urmâză  rechisitoriul  proourorului,  oare  se  oaraoterisâză  pe  sine  însuşi;  apelâză  însă
       îl reclamă.                                  a  fost  sec,  tendenţios,  plin  de  insulte  la  din nou la simţul de dreptate al juraţilor.  voesoe ?
                                        A- I. L.
                                                    adresa  nâstră,  de  laude  pentru  Magh’arl,      După  acâsta  preşedintele  pune  între­
                                                    denaturând  sensul  genuin  al  artioulului  şi  bările,  dâoă  art'colul  conţine  oalumniă  la        L  i t e  r a  t u  r ă  .
       Procesul de pressâ al „Tribunei."            provocând  pe  juraţi  la  ură  în  contra  Ro­  adresa  oficiilor  administrativo  şi  a  sendar-
                                                         1
                                                    mân  lor.                                     meriei  şi,  dâoă  nu  conţine  oalumniă,  con­    In  editura  G.  Freytag  &  Berndt  din
                    — Raport special. —                                                                                                         Viena  a  apărut  „noul  plan  al  dislocării
                                                          Mă  mir,  cum  se  pâte  rosti  uu  astfel  ţine  vre-o  vătămare  de  onora  şi  vinovat  e
                            Cluşiu, 1 Deo 1897.     de  disours  în  faţa  unui  tribunal,  care  are  d-1 Dressnandt?                          armatei  oes.  şi  reg.  şi  a  honvecjimei  dur
            Ieri s’a pertraotat la tribunalul de aici   pretenţia  de  a  impărţi  just’ţiă  şi  dreptate.   Apărătorul  observă,  că  actul  de  aou-   Austro Ungaria" pe 1897—98.
       ■cel mai nou proces de pressă al „Tribunei",  Laudă pănă la grâ(,ă „libertatea" justiţiei  saţiune vorbesoe numai de oalumniă, nu şi                          *
   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80