Page 77 - 1897-11
P. 77
1
iMâsîrfci, „Gazeta' iese în Să-care ii,
îi Tîswnîi ADonamsnte pentru Anstro-Uagaria:
«i*t* »*» $'?. 83. Pe un an 12 fl., pe şese ioni
6 fl., pe trei lunî 3 fl,
Sorteor? stdaca*Mcs ay .**
pR]mo«':.. — Jfa-KOTCVOTiT- i-ft !>1 N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
^it'ivjresţ Pentru Mânia si străinătate:
I .'bdiîftlt se pMSiaiic ia AdtfS- Pe un an 40 franoi, pe ş6se
aisiraţiune ta. Sa&cot ţi aî luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
Btivtoro.lo Btrcwt flo anKaeluri: N-rii de Dumineoă 8 franoi.
ta Yieiui: if. Bnkti, .■Ssist'.'ii:^
3'ikM, Rudoif Mos$o : <i- Omtiiki Se prenumără la t6te ofieioic
Nachfolger; inio« Oopclik, J. poştiue din întru şi din aiară
>3snnMcr, ta Budapesta; 4. T. şi la dd. aoieotori.
thldbsrpsrn, Ecktitvn iitmat; în Miameitnl nenun BrasaT
3Ji7.ea.TOse»: .igmct Havra, Sac- administraţixmea, piaţa mare,
suisale dc daumanie; ta Hem- târgul Inului Nr. 30 etagiu
imîf,: Aaro'.yz <t iitbmamt. I.: pe un an 10 fl., po şăse
Praful Inaorţiimilor: « anta luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 50 cr.
;;A;.incnd pe e aoi.6s.fi 8 ns, şi Cu dusul în casă: Pe un an
SOcra. 'oiuibim pentxu o pubU* 12 fl., pe 6 luni 6 (1., pe trei luni
aiKCfi. Publicări zaai cîbbs după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
ftariiă ţi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
3,®clame po papun a 8»b o tele cât şi insorţiunilo sunt
i.oriă 10 os. ceu 80 bani. a se plăti înainte.
. 262. Braşov, Mercur! 26 Noemvre (8 Deceravre) 1897.
Cel mai mare pericul. se lasă aşa uşor a fi prinşi în cur solvirea oestiunii acesteia, atât de însem Ideia de naţionalitate nu pâte avâ în
sele întinse de ei, au început se-ş! nate pentru biserica oatolioă de ritul gre oadrul statului unitar maghiar, deoât o im
Cetitorilor noştri le este cunos arate arama fără mc! o genă şi cesc din Ungaria, episcopii de ritul grecesc portanţă culturală, âră nu şi politioâ.
cut comunicatul oficios al lui „Nem- ceea ce pănă acum au uneltit în vor sta faţă nu numai cu guvernul, ci şi Daoo-romanismul este atentat criminal
zet“ în cestiunea întroducerei limbei ascuns, acum au început se unel- cu colegii lor de ritul latin. faţă de naţiunea maghiară şi contra conso
maghiare în bisericile greco-cato tescă pe faţă. „Al doilea luoru, oare reiese din co lidării statului. Niol individualitatea săsâsoâ
lice. A fost reprodus acel comunicat Comunicatul oficios al lui „Nem- municatul semiofioios e, că acum nu se nu pote avâ caraoter politio, oi esolusiv
de t6te foile unguresc!, chiar şi de zet ne spune, că aceşti archierei mai urmărssoe înfiinţarea unei episcopii ma numai cultural şi sooial. Dâoă vrâ să fiă
w
cele clericale, fără se fi fost trasă catolic! maghiari, mergând mână în ghiare de ritul grecesc, nici nu se inten- altoeva, atunol este un atao contra tendin
pana ac}! la îndoâlâ câtuşi de puţin mână cu guvernul, au obţinut deja ţioneză soâterea totală a actualelor limbi ţelor nostre naţionale, sâu cel puţin o dis-
autenticitatea lui. Putem dec! se-1 consensul Scaunului Apostolic dela liturgice, ci numai atâta se urmăresoe, oa armoniă netolerabilă. Credem tare, oă ati
considerăm şi noi mai mult seu mai Roma pentru a putâ întroduce limba bisericile de ritul grecesc să nu mai fiă pedecî tudinea şovinismului săsesc faţă de maghia
puţin ca autentic şi., în consecenţă, maghiară în bisericele greco-cato în calea maghiarisării credincioşilor de ritul risarea numelor de localităţi se basâză pe o
se ne ocupăm de el. lice şi încă nu numai în ale renega- grecesc, se intentionâză adecă maghiarisa- greşală.
După acel comunicat, cestiunea ţilor dela Hajdu-Dorogh, ci — cum rea părţilor aşa numite necanonice ale li Orl-oe nume ar avâ cutare looalitate,
întroducerei limbei maghiare în bi se esprimă comunicatul oficios — turgiei, cari sunt destinate pentru popor. locuitorii ei pot să fiă da sentimentele cele
„De aici urmâză, că întru adevăr epis
sericile greco-catolice a ajuns se fiă „fă-cârui episcopat şi comunităţi biseri- mai maghiare. Cu tote oă Ciongradul ere
-
aprbpe definitiv resolvată. Episcopii cescî trebue se ’i-se dea posibilitatea de-a copii latini s’au pus înainte în joc. Ei numire slavă, totuşi el este maghiar băşti
catolic! maghiar! au dat mâna cu se magliiarisa 11 . Pentru ca acestei ma- adecă sciu, că Roma nu va admite niol-o- naş chiar şi în limbă. Şi dinpotrivă, între
guvernul, preparând împreună un gbiarisărî prin biserici se ’i-se dea dată întroducerea unei limbi liturgice nouă. zidurile unei localităţi ou nume maghiar,
atentat în contra bisericei române un caracter general şi pentru ca ri Dâr tot ei soiu, că Roma permite folosirea răsună limbă străină.
unite, care are se întrecă in monstruo- tul bisericesc „se nu mai pâtă forma limbilor moderne în acele părţi ale litur Botezarea ou numiri maghiare a oâ-
sitate t6te atentatele, câte a avut se o*pedccă în calea maghiarisărei**, giei, oarl ating mai de-aprâpe pe credin tor-va localităţi ou limbă sâsâsoă şi valahă,
îndure aeâstă biserică chiar şi în s’a şi renunţat la idea înfiinţărei cioşi, oum a permis p, es. Melchiţilor fo nu va infiumţa la maghiarisarea forţată a
cele mai barbare timpuri, prin cari unui episcopat deosebit unguresc losirea limbei arabe la ectenii, la Apostol locuitorilor săi. Legătura etnioă a popora-
a trecut. greco-catolic, căci prin acâsta „nu şi Evangelie, la cântări ş. a. Lor de-ooam- ţiunei nemaghiare nu va ajunge la nici o
mai s’ar destrăma rândurile greco- datâ şi atâta li-ar fi destul.
Se scie, că la început era vorba rupere; şi dâcă legătura politică se întă-
catolicilor, desbinându-i în doue tur- „Urmeză mai departe, oâ niol episco
numai de mica cetă a renegaţilor resoe, contra acâsta n?ma nu pote esoep-
me“, pe când scopul este, de a-i pia separată maghiară de ritul grecesc nu
greco-catolicî român! şi ruteni dela ţiona niol o naţionalitate, presupunând, oă
maghiarisa pe toţi. le trebue. O şi spun limpede, oă de ce nu
Hajdu-Dorogh. Pentru ca maghiari- tendinţele ei nu sunt contrare patriei. Dâoă
Recunoscută odată din partea le trebue o astfel de episcopia. Pentru-că
sarea acestora se p6tă fi complectă însă sunt auti-patriotice, atunci e nevoie
Romei legitimitatea limbei maghiare atunci Maghiarii de ritul grecesc ar forma
şi pentru ca abusurile sevîrşite din ou atât mai mare de sugrumarea lor.
în bisericile greco-catolice, guvernu un corp isolat şi nu ar putâ să promoveze
timpuri mai vechi şi mai noue prin De-altmintrelea şi din punct de ve
lui unguresc îi va fi deschisă calea maghiarisarea în mijlooul celorlalţi oredin-
introducerea limbei maghiare în o dere geografic, oa şi administrativ, este ne
de-a putâ porni o nouă gână, o nouă cioşl aparţinători ritului grecesc.
parte dintre bisericile acestora se cesară fixarea oâtor-va nume de looalităţl
serie de intrigi şi uneltiri în contra „Urmeză deci în urma urmelor, oâ
capete forma unei legalităţi, se por şi încetarea nesiguranţei. Nu numai o co
limbei nâstre, căutând s’o gonâscă scopul, la oare se ţintesce, nu e binele spi
nise cunoscuta mişcare în cestiunea mună are atâtea numiri, încât aprope nu
din biserici şi s’o înlocuâscă cu limba ritual ai oredinoioşilor, nu înflorirea cato
liturgiei unguresc!, — mişcare, ce a te poţi orienta asupra lor. Astfel dâr aousa
ungurescă. licismului, oi maghiarisarea credincioşilor dc
fost sprijinită făţiş şi încuragiată din cu maghiarisarea nu este adevărată şi cel mult
răsputeri de cătră toţi politicianii Dâcă mai adaugem la acesta şi ritul grecesc cu mijlocirea bisericii. pote să fiă vorba despre aceea, oa pe lângă
proiectul, ce de mult fierbe în creerii „Credem, că am c|is destul. Credem,
ungur! oficioşi şi neoficioşî. roalisarea ragulării comune a intereselor, să
miniştrilor dela Pesta, de-a se sala- că nu va fi nimenea, care să nu vacjă, că
O atitudine mai reservată din pâte promova şi maghiarisarea numelor de
risa preoţimea nâstră direct din par stăm în faţa unui nou atac, p6te a celui
partea Maghiarilor au manifestat în comune.
tea guvernului şi a episcopimei ca mai perioulos atac, oe s’a pornit vre-odată
acestă cestiune numai arcbiereii ca Din parte-ne nu căutăm conflictele,
tolice unguresc!, este uşor se înţele asupra bisericii nostre sfinte. Scopul e: dis-
tolic!, şi acestă împrejurare a şi con niol nu ue ferim de ele dâcă le întâlnim,
gem, că în contra bisericei naţio membrarea biserioii nostre priu însă-şl bi
tribuit, de sigur, ca mişcarea, ce de urmând interesului comun. Faoem ateuţl
nale a unui milion şi mai bine de serica nostră!... Contrarii noştri şi-au pro
atâţia an! se susţine şi agită, se nu ou deosebire pe Saşii ardeleni, eă nu-şl dea
Român! uniţî se prepară un atentat, pus a informa Roma, ceea-ee cu alte ou-
potă duce la nici un resultat. silinţă a presenta în oolorl de situaţia deo
de felul căruia nu s’a mai pomenit vmte însâomă a-o câştiga prin şiretlicuri
Reservă arcbiereilor catolic! ma nic! în cele mai barbare timpuri şi sebită politică starea lor oulturală şi etnioă.
ghiar! înse n’a fost nicî-odată sin pâte nic! în cele mai barbare state. pe partea lor. Şi 8oâsta nu numai pentru-oă îşi pot faoe
ceră. Pentru ca se potă duce în de- Periculul din acestă parte, ce-i „Posiţia nostră e grea. Pe partea nâs lor neplăceri, ci pentru-că pot să-şi peri
plinire atentatul, ce ei înşi-şî îl pro drept, astăc}i încă nu-1 putem con tră e numai dreptul. Pe partea lor: pute cliteze şi puţina simpatiă ' oe li-a mai ră
iectaseră în contra bisericei române sidera tocmai ca iminent. Va trebui rea întrâgă de stat şi — episcopii latini din mas în Germania. Dela toastul din Buda
unite prin cunoscutul plan de con TJngaria ! pesta al împăratului Wiihelm II, este grea
se trecă încă timp pănă când se vor
topire a acestei biserici în sinul au pute face încercări pentru punerea „Am dat alarmul, ca săoundscem pe problemă a faoe nume rău Maghiarilor în
tonomiei lor bisericesc!, ei trebuiră în praxă a planurilor urzite. Noi riodul. Acum în timpul aoestor mari pri- Germania. De altfel să-şl însemneze Saşii,
;
se simuleze o anumită bunăvoinţă înse trebue de cu bun timp se fim Eoejd i, să grăbim a ne strînge rândurile. că chiar şi marele şovinism german nu-i
nu numai faţă cu arcbiereii, ci şi preparaţi pentru a face faţă pericu- Biserioa nostră prin acte emanate dela ţine pe ei de Nemţi, deoât numai din punot
faţă cu biserica română unită în lului şi înainte de tdte se nu ne Scaunul Apostolic e declarată de biserică de vedere etnio. Din punot de vedere po
genere. Astfel, pe cât timp au spe amăgim nic! pentru un moment rcmânâsoă. In biserica nostră altă limbă litio sunt consideraţi şi ei ca Maghiari,
rat, că vor isbuti se câştige pe ar de-a crede, că am putâ se ne aş nu pâte avâ loc, şi Roma, chiar să vodscă, după conceptul mai nou olarifioat al Ger
4
cbiereii bisericei române şi prin ei teptăm la vre-un bine din partea altă limbă nu ne pote impune* ,,. manilor •o
pe credincioşii acestei biserici pen celor ce de veci ne sunt inimicii Faţa de acâstă isbucnire păti
tru planurile lor de contopire, era noştri, pârte ei calpac şi pinten!, ori „Nemzet“ despre maghiarisare. maşă a şovinismului intolerant ma
lucru firesc, ca arcbiereii maghiari mitre arcbierescî. ghiar aflăm potrivit a reproduce ur-
se-şî impună, 1a. părere cel puţin, o * Mişcarea ce a produs’o în sinul mătârea parte dintr’un articul al or
anumită reservă faţă de mişcarea naţionalităţilor nemaghiare cel mai ganului liberal-naţional „Drapelul“ din
pentru maghiarisarea liturgiei. Nici Maghiarisare prin biserici. nou proiect de lege despre maghia Bucurescî, care 4i° e:
nu era lipsă, ca ei se iase din acâsta „ Unirea din Blaşiu, vorbind de risarea numelor de comune şi loca Măsura acâsta atât de nedrâptă şi de
tt
reservă, deore-ce bine sciau, eă de cunoscutul comunicat oficios al lui lităţi, a pus pe griji pătura şovinistă barbară, a revoltat tote naţionalităţile din
le va succede se prindă pe Românii „Nernzet* în cestiunea întroducerei maghiară. Foile unguresc! de t6te Ungaria. Saşii, oei d’intâiu, au început să
1
uniţî în cursa autonomiei lor bise limbei maghiare în bisericile greco- nuanţele se ocupă de acâstă mişcare se întrunâscă şi să protesteze. Negreşit, oă
ricesc!, atunci scopul urmărit de cei catolice, face între altele următorele şi vecjend şi ele monstruositatea pla ’i vor urma Românii, Serbii, Slovaoii.
ce stărue pentru maghiarisarea li constatări: nului abiect al magbiarisărei volnice, întrebăm : Ore prin asemenea măsuri
turgiei, se va ajunge de sine. „Episcopii latini in o cestiune, care se încercă a-o diminua or! a-o jus se vor putâ întări bunele raporturi dintre
Dâr de-atunci împrejurările s’au atinge esclusiv biserica de ritul greoesc, în tifica în mod absurd şi nefiresc. Etă România şi Ungaria?
schimbat şi bunii archierei catolic! loc de a-se pune în înţelegere ou episcopii ce scrie „Nemzet“, organul guvernu Oăoî, după oum am mai (fi ) uu avem
8
maghiari, după ce au vecjut, că cre bisericii de ritul grecieso, s’au pus în înţe lui, într’unul din numerii sei mai dreptul să ne amesteoăm în afacerile in
dincioşii bisericei române unite nu legere cu guvernul. Ou alte cuvinte, la re- noi: ♦ terne ale Ungariei. Dâr, aoâsta nu însem-
