Page 78 - 1897-11

Pagma 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 262—1897.

âză, oă putem rămână nepăsători, când „Lângă noi stă România, deşi pe po­ apelul lor, îndemna mulţimea să iasă în Români ş> Evrei. Aoeştia s’au împrăştiat
guvernul unguresc merge ou ura sa contra porul ei de rassă latină îl încunjură, oa şi linişte şi să mârgă Să-oare pe la oasele lor. în tâte direcţiile. Mulţimea s’a îndreptat
naţionalităţilor pănă a schimba numele ro­ pe noi, popâre de alte rasse. Studenţii au pleoît liniştiţi şi s’au pe stradele principale, spărgând tâte gâ-
mânesc! ale satelor, munţilor, plaiurilor, „Vedem Elveţia, Portugalia, Belgia, împrăştiat, dâr imensa mulţime, oare sta­ murile do pe la magasina, devastând în
câmpiilor şi apelor. Holanda, Dania, cari tote sunt ţerî mai ţiona pe afară, înfierbântată de veştile, multe părţi.
Cum, dâoă s’ar vota o asemenea bar­ mici deoât noi, şi totu-şl stau pe piciâ- oarl se răspândeau despre înoăerărl pe
bară lege, nu va mai fi îngăduit Români­ rele lor.... oalea Văcăreşti, pornesce ou strigăte fu­ sr mii ri
lor să numâsoă şi să sorie pe românesce „Numai Maghiarul să liăfâră sout, nu­ rioso de: Jos Jidanii ! pe strada Patria.
— ^5 Novembre, v.
numiri, car! datâză de sute gi de mii de mai naţiunea aoâsta să nu fiă în stare a Cei câţt-va studeoţî, cari mai rămăse-
ani? Dâr un asemenea atentat la naţiona­ sta pe propriile ei puteri? Alte naţiuni s’ar seră, încercară în zadar să potolâsoă mul­ Rasia şi liturgia maghiară. Din Chie-w
litatea unui popor, nu l’au încercat nici lupta pe morte şi viâţă, dâoă ar voi să le ţimea înfierbântată ; vâ4snd, oă vorbele lor se scrie, oă cestiunea liturgiei maghiare a
Turoii. lege de veoiuii lor. Numai noi să ne lup­ se pierd în vânt, se retraseră. aflet resunet şi în opinia publioă rusâsoă
Este înoă timp, oa Ungurii să se gân- tăm, oa să nu soăpăm cum-va? Şi dâoă Mare parte din mulţimea, oare se afla şi numai hotărîrea din urmă a Curiei ro­
dâsoă, că pe aoâstă oale nu numai că nu ne împing ou forţa, noi niol atunci nu în stradă, pornesoe în massă spre strada Pa­ mane a mai potolit puţin spiritele înfier­
pot dobândi amicia nostră, dâr vor revolta mergem ?! tria, strigând din tâte puterile: Jos Jidanii bântate. Foile din Rusia ÎDoepură deja a
consoiinţa întregei lumî oivilisate. „Nu este acâsta ruşine şi batjocură şi agitând în aer bastânele. pretinde, oă dâoă în Ungaria se va introduce
pentru Maghiar? Ruşine şi batjocură de De acum încep scene regretabile. Mul­ litnrgia maghiară, atunol şi în biserioele
oare ar trebui să roşim înaintea lumii. ţimea năvălesoe în strada Patria, unde se rutene să se întreduoă limba slavă. Rutenii
Despotism constituţional.
„A fi slab e o nenorooire; dâr cel sparg geamurile prăvăliilor, se rup uşi, să la rândul lor pretind dela Curiă, oă dâoă
Nu numai în Ungaria, ci şi în Croa­ oare e tare şi din lipsă de credinţă se faoe trântesc firme. Manifestanţii compuşi în cea Românilor li-s’a iertat folosirea limbei ro­
ţia despotismul constituţional maghiar îşi slab, de cătră aoeia lumea îşi intâroe faţa mai mare parte de olteni, mici negustori, mâne în biserică, atunol să li-se oonoâdă
j6oă orgiile fără genă şi ruşine de lume. nu ou compătimire, oi ou alt sentiment. cârciumarl, tăbăoarl, ourelarl, pantofari eto şi lor un favor analog. Rugarea acâsta şi-au
<
Acâsta n’o cjioem numai noi, o spun chiar „Eu nu cred, nu pot crede, că naţiu­ continuă, opera lor. Câţt-va Evrei pe oarl fcrimis’o din Sinodul, ce l’au ţinut în Lem-
şi organe maghiare de publicitate. nea nostră simte ast-fel; ea dârme numai, nenorooul i-a scos în oale, sunt siliţi să o berg. E de interes a-se soi, oă ce le va
„Alhotmâny“ dela B Deoemvre n. c. ea e adormită. Inima însă îi dâre pe aoeia, ia la fugă, oa să scape de bătaie sigură. răspunde Curia-.
publică un artioul, ce i-se trimite din Âgram, oarl îşi iubesc patria şi-şî văd naţiunea Pentru aoâsta li-au venit în ajutor mai
Curfe maghiară. Semi-ofioiosul „O. H."
asupra alegerilor suplementare dm urmă. durmind. Trebue dâr să strigăm în bucium, mulţi oetăţenl.
aduce soirea, oă în cel mai apropiat timp
In aoest artieul se arată purtarea despo­ să se deştepte naţiunea adormită. Nu peri­ Din strada Patria mulţimea din ce în se va înfiinţa o curte regală maghiară cu
tică şi barbară a partidei maghiare şi ma- clităm nimic prin acâsta. Avem legi, oarl oe mai dârje, se îndrâptă spre oalea Vă­ totul deosebită. „Deutsohes Volksblatt" din
ghiarono dela putere faţă cu oposiţia arată olar, oând vine situaţia, oare redă căreşti. Pietre, scânduri şi oiomege curgeau Viona, care îşi primesce soirile dela Curte
croată. Etă oe se 4*°® în aoel artioul: dreptul de liberă dispunere a naţiunei. Ce în ferestrele prăvăliilor. La o oioonire, care din isvor tot-dâuna autentic, ooupându-se
La noi în Croaţia alegerile treo în riscăm, dâoă ducem în deplinire legea?" a avut loo în faţa Halei Veohiturilor, trei ou scrisele semi-ofioiâsei „O. H“, face ob­
patimă. ' Bietul popor este espus la atâtea PranoisoKossuth oont’nuă arătând, oă persoue din mulţime au fost grav lovite, servarea, oă bine: să se înfiinţeze curtea
persecuţii şi forturi, înoât ou alegătorul opo- nici Corona n’ar voi să se întărâscă mai aşa că a trebuit să fiă transportate pe braţe, maghiară, însă cât se pâte mai onrând. Ea
siţional traotâză mai rău, deoât ou un făcă­ tare Austriaoii, decât Ungurii „oopţl pen­ la spitalul Colţea. De la o oesă evreiasoă, pretinde tot-od*ită să se reguleze grabnio
tor de rele. La ultimele alegeri suplemen­ tru deplină libertate" şi faoe apel la Bânffy din etagiul al doilea, se aruncă ou apă fiartă şi cestiuDea uviunei personale. Artioulul a
tare poporul a suferit adevărat martiriu, Co­ şi partida lui să nu se pună oruoiş în calea peste manifestanţi; din aoâstă oausă unii făcut sansaţiă îo cercurile din Viena.
munele cerounlor electorale, pustele şi realisării visului Maghiarilor: Ungaria in­ dintre aoeştia sunt grav răniţi. Ţăndări de
măeriştile au fost ocupate de puterea ar­ dependentă ! geamuri, uşi sparte şi pe iol pe colo chiar Ua prapor vechiu interesant. In bise­
mată, aşa înoât nici pe timpul răsboiului mărfuri se văd în stradă. Din când în câud rica Sântului loan din morminţii românesc!
inimioul nu le-ar pută ooupa mai altfel. se mai vede oâte un cap spart, eâu se aude dela Caransebeş, în oare e înmormântat
Aceşti paznici bajonetaţl au împiedecat Tnrburările din Bucnresci. câte un ţipet. de pie memoriă loan Popasu, sa păstrâză
oireulaţia liberă. Alegătorului oposiţional Ieri am anunţat, că tinerimea Din Calea Văcăresc!, mulţimea s’a îm­ un stâng vaohifi de 135 de ani, făout din
nu i-a fost permis sâ-şl oeroeteze nici pe universitară din Bucureseî a ţinut părţit pe stradele Sinagoga, Momularî şi Sft. mătasă galbmă ou oheltuâla oojocarilor dela
vecinul său; nu puteai să mergi în alt sat, Duminecă în sala „Dacia“ o întru­ Vineri, devastând şi distrugând. In strada Caransebeş. Ioâna represintă, pe lângă in-
ori oraş învecinat pentru a faoe cumpărări. nire de protestare în contra mişcării Sf. Vineri mulţimea a spart geamurile la signiile aoelei meserii, oa fârfeol, suli ş, a.
Chiar nici pe comeroianţii ou ouă nu i-au începută în ţeră de Evrei. întru­ mai multe prăvălii şi la casele particulare. si pe patronul cojocarilor (a „suoilor" de
lăsat prin sate. De câte-orl un strein întră nirea a fost fdrte bine cercetată. Ajunsă în faţa templului evreeso, care pe atunol), pe Sântul Ilie în oftruţă trasă
intr'un sat, geudarmeria îi scotea afară cu Studenţii au luat în unanimitate ur- se află pe acea stradă, mulţimea enormă a de nisoe oai roşii sus prin înălţimea nori­
forţa. S’a întâmplat chiar, oă un oetăţen mătorea resoluţiune: năvălit în curtea templului, şi ou pietre şi lor, âr de din jos se vede Sântul Etiseu.
avut a chiămat de 4'ua lui onomastică la ciomege a distrus uşile întrărei şi a spart Piotura praporului e ou mult superioră
Cetăţenii capitalei şi studenţii univer­
o oină pe ounosouţii săi. Nici acesta nu geamurile din faţă. aoelei de pa ceriul bisericei. Iu partea d9
sitari români, întruniţi în sala Dacia în
’i-s’a permis, şi fiind-că oetăţânul s’a opus, De la Sinagogă, mulţimea din oe în din jos se vede de pe amândouă laturile
4'ua de 23 Noemvre 1897:
el a fost arestat, âr âspeţii alungaţi aoa9ă. oe mai compaotă şi mai furiâsă în oontra următârea inscripţiune ion litere cirile):
faţă cu tendinţele de aoaparare a tot
Dâoă vre-un alegător vorbia ceva mai tare, jidanilor, o ia de-alungul stradei Decelai, „Făcutu san acest prapor în 46®!® Prea
oe este româneso din partea Evreilor;
era arestat îndată. Sub diferite pretexte de soărgând geamurile mai multor prăvălii din înălţatei crăiesei nâstre Marii Teresii, cu
socotind o impasibilitate a nâstră, oa
bâlă, alegătorii erau ţinuţi pe la oasele lor, dramul lor. Acelaşi lueru se întâmplă în blagoslovenia Prea Osfinţitului Arohiereu-
slăbirea cea mai sigură a naţionalităţii
âr aoeia, oarl totuşi voiau să voteze, ou strada Lipscani. Geamuri sparte, firme date lui nostru loan Georgievicî al Caran-Sebeşu-
române ;
c}ile înainte fugiau şi se ascundeau prin pă­ jos, marfă aruncată în stradă. Geamuri lui al Vârseţului i prooi. fiind protopresbiter
soiind, că aoâstă slăbire se va reflecta
duri, oa la cjiua fixată a alegerii să p6tă enorme şi grâse cad zârnăind sub lovitu­ Georgie JElinescu, şi s’au făout ou chielutela
peste tot looul unde trăesc Românii;
lua parte... Mai ales preoţii erau luaţi la rile de oiomege. sucilor din Oaraa-Sabeş la anul 1762 mţi
consideră ca cestiune de cea mai
oohiQ. Cu vătămarea cea mai brutală a Ieşiţi din calea Victoriei, manifestanţii febroarie 27 şi am zugrăvit eu Georgie
înaltă importanţă naţională lupta începută
libertăţii personale, ei nu erau îngăduiţi o iau la stânga spre strada Oarol. Şi a oi Diaconovicl şi cu Radu La .... rovi....“
pentru apărarea drepturilor strămoşesol, şi
să mârgă deoât dela locuinţele lor la bise­ nu se aude decât strigăte de: „Jos jidanii* Acest piotor George Diaoonovioî a fost
hotărăso :
rici. in mal multe sate s'a intercţis chiar şi şi sgomotul geamurilor oe se sparg. fiiul lui Vasile Diacon a celui venit dela
1) a nu desarma un singur moment
propunerea religiunii, ba au fost închise şi * Mănăstirea Tismana, şi despre oara serie
pănă oând nu vor fi de faot stăpâni în
scâlele... Celor din partida banului croat Nio. Tinou-Veliu în Ist. bis. Sibiiu 186B, că
casa lor; 2) a se trimite memorii M. 8.
însă tâte li-au fost iertat. Puteau să umble Declar aţiunea studenţilor. venind în Bănat ou o mulţime de familii
Regelui şi Corpurilor legiuitâre oa să se
unde voiau, în câroiume, în cafenele, în Studenţii universitari an dat urmă- Oltene s’a aşe4at mai întâiâ la Srediştea-
arate legitimitatea aoţiuuei lor; 3) a oăuta
case private... târea deolaraţiune : msre lângă Vărsăţ, şi. apoi în Booşa, înte­
să se unâsoă toţi Românii într’o puternică
Aceste şi altfel de barbarii s’au în­ In urma întrunirei dela Dacia, îotâm- meind o şcâlă, în oare pe lângă alte soiinţe
„Ligă anti-semită" ; 4) şi obligă pe studenţi
tâmplat în Croaţ a. NioăirI, oa aiol, siste­ plându-se 6re-oarI neorânduell, noi, stu­ s’a propus şi arta picturei — prima scotă
;
a aduoe la îndeplinire hotărîrea luată la
mul electoral al lui Banffy nu şl-a jucat denţii universitari, în numele tuturor stu­ română cunoscută în Bănatul timişau.
aoâstă întrunire. *
orgiile atât de odios. Acest despotism con­ denţilor, cari au luat parte la aoâstă întru­ Hierarohis serbâsoă, oăreia pe aoel timp
*
stituţional maghiar i-a pus pe griji chiar şi nire declarăm: Că nu suntem câtuşi de pu- erau supuşi Românii bănăţeni, a silit pe
In timpul întrunirei — spune „Epoca"
pe Maghiarii mai limpedl la cap — dâr ce ;in amestecaţi în aoeste neorânduell şi piotorul George Dianeonu a-şl sorie nu­
— pe oând entusiasmul cel mai mare dom­
folos, că nu se face nimio din nici îutr’o aoest luoru se probâză pănă la evidenţă, mele familiar la fine ou „vjcl“, altcum nu
nea în sală, afară, în piâţa sf. Anton şi pe
parte pentru paralisarea lui ou mijlooe se- atât prin faptul, că neorânduelile începu­ voiau să-l lase să zugrăvesoă biserici. Zu­
stradele înveoinate, mulţimea, oare atinsese
ri68e şi energice. seră deja în timpul când studenţii erau în grăveli eoleeiastice eseoutate de George
un număr considerabil — erau mai bine de
sală, cât şi prin îndemnul făout de toţi Diaconoviol se mai poie vede şi astâ4l
1BOOO de omeni, — disouta asupra suo-
oratorii ca publioul sâ se răspândâsoă în prin diferite părţi ale Bănatului.
Cum agită Kossuthiştii? oesulni întrunirei. inişte.
Intr’un moment dat vine soirea prin­ * Falb despre anul viitor. Profesorul
Kossnth-fiiul, încercând să urmeze tre mulţime, că în oalea Văcăresoî, o bandă Falb soâte în fiă-care an câte-un „călindar",
esemplul lui Kossuth-totăl, agitâzâ mereu de Jidani înarmaţi au Btaoat pe câţî-va Bătăile şi devastările din Galaţi. în care prevestesoe furtunile, frigul, căldura
pentru ruperea Ungariei de cătră Austria. Români şi i-au bătut pănă la sânge. Ba ErI Evreii au eonvooat o întrunire şi 4il®l® critioe ale anului oe urmâză. Cam
In numărul mai nou al organului său „Egye- chiar se afirma, oă un Român era mort. oublioă la Galaţi. Se adunase o mulţime tâte profeţiile s’au împlinit pănă aoum. Se
târfcâs" sorie următârale: O mişcare teribilă se produce îu întrâga oonsiderabilă de Evrei, ca să mârgă la în­ vedem dâr oe ne spune despre anul viitor
„Austriaoii au luat din mâna naţiunei mulţime şi mii de glasuri resunară de-o- trunire, dâr nu s’a putut obţinea nici o sală. 1898: Prima jumătate a lui Ianuarie va fi
oârja pe oare şchiopăta, şi naţiunea, cel dată: Iu calea Văoăreştl! In oalea Văcă­ Atunci — după cum se telegrafâză diD frigurâsă, însă în a doua jumătate tempe­
puţin aşa numita majoritate a ei, nu outâză reşti ! Galaţi — Evreii au parcurs strada Mavro- ratura se va îmbiâ,n4i şi în Februar va fi
a faoe primul pas fără cârjă.... Semnalul a fost dat şi mulţimea se molu pănă în strada Carpaţii, vociferând destul de oălduţ. Cu atât mai multă zăpadă
„Să privim în jur. Lângă noi stă pe îndreptă într’aoolo. şi fluerând. Imediat s’au format numerâse va oădâ în Martie, deşi pe la etîrşitul ace­
propriile ei pioiâre mica Serbiă, deşi este Ve9tea se răspândesce şi în sala de grupuri de Români, cari au răspuns Evrei- lei luni va fi căldură simţită. Aprilie va
stat slav şi ast fel mareie ourent slav, după întrunire ou iuţâla fulgerului. D-l Danie- or cu huiduell şi ou fiuerăturl. Din port oorăspunde ou desăvârşire numele său: ză­
tâte legile fisioe şi. morale, are putere atrao- lopol, preşedintele întrunirei, mulţâmind au început să sosâsoă marinari şi lucrători. padă, plâie, vânt, cald şi frig. Prima jumă­
tivă asupră-i. cetăţenilor de graba, on care au răspuns la O ciocnire violentă s’a produs între tate a lunei va fi liniştită, in a doua jumă-