Page 79 - 1897-11
P. 79
TSTr. 262 —1897 GAZETA. TRANSILVANIEI Pagina 3
tate însă ne putem aştepta la multe şi mari biserioei, cari, ou aprobarea sinodului nos Sever Bocşan, tot în acest cero, ales ou geam, ca al treilea domnitor. Aflând des
furtuni şi la ploi. Pentru Iunie putem să tru paroohial şi a P. V. Oonsistoriu archi- altă ocasiune şi el de representant al nos pre asta, îu curând se presentâ la otelier
ne aşteptăm şi la mai rău. piua cea mai dieoesan, s’eu şi cumpărat cu preţul de tru. Cercul voesoe să fie representat prin uu diplomat engles şi un milionar din
oritică va fi fiiua de 31 August. fi. 9228.28 plătibilî în deours da cinci ani, oaractere firme, resoîute, constante şi ener America, cari promiseră sume forte mari
astfel că ou mândriâ pot afirma, că o olă gice, cum cu deplină satisfaotiune oun6soe de bani pentru acel geam. Otelierul însă
Băile de vană şi de vapor ale Eforiei
dire ou curte aşa de epaţiâsă. ou grădini pe întrâga familiă Bocşan, din oarea oând n’a voit să-l vândă şi aştâptă, oa subscrie
?
şcolare dm loc numai Joi, n 9 Deoemvre
aşa mari şi frumo.se, cum avem noi, puţine nu ar avâ în aprop’ere nici un membru, rile să se îmulţâscâ şi numai după aceea
n,, vor pută fi puse Ia disposiţia publicului.
comune pot să mai aibă. Eră materialul 8r trebui să alergăm prin comitatul, 9ă l pună !a vânfiare.
Liferare. La camera oomeroială şi da adunat — cărămida, pâtra şi varul — parte Bihor, de unda descind Booşienii noştri, să-i
industriă din loc, după oum ni-se face on- s’a vândut şi banii inourşl s’au administrat aducem; oăol Bocşenilor ne încredem. Pe
nosout, se află concursul pe oale de oferte în bună regulă în fondul biserioes3 si oo- ei îi soim stima, respaota si apreţia; âr pe L i 10 8“ a t as r ă
D
al Aoademiei militare teresiane ces. şi reg. munal, parte s’a întrebuinţat la reparaturi toţi contrarii lor, ori pe unde ar fi ei, ca
Invitare de abonament! La stăruinţa
din ’Wiener-Nenstsdt, de a se lifera oale şi alte zidiri comunale, oa: casă rece efco. vrăşmaşi văfiuţl şi nevăfiuţl, numai a-i des
mai multor bărbaţi de adevărată valâre li
de lipsă pentru echipare şi îmbrăcăminte, Cel rămas navâudut şi neîntrebuinţat se considera şi despreţui ne-a învăţat espe-
terară. după un Rtudiu aprofundat de aprooe
Terminul de oonours este 20 n. o. află aşefist la loo sigur. rienta. Pe un Bocşan nici intrigile, niol in
10 ani, am tradus în româoesce şi versifi-
Tot sub veohiul comitet şoâla s’a in timidările, nici insultele, nici ameninţările,
Teatru germau. Daseră în loc de oat în metru original „Rime di Petrarca*
u
stalat în una din casele din curtea „ouriei , si Dio! chiar blasfemiele nu-1 intimidâză,
operetta „Fledermaus* se dă pentru a doua ou note inedite. Ca preot sărac dela sate
âr „curia s’a înohiriat pentru trei ani ou nu-1 desouragâză! El rămâne oaraoter,
14
a
6ră drama „Trilbi . Mâne MerourI, comedia mă văd nevoit a pune sub tipar numai o
câte fi, 420 aDuâl, pe trei ani ou fi. 1260, stâncă, scut şi adăpost — şi în patriă, şi
de Moser „ JJltimo parte a opului întreg, care va ouprinde:
ou oare ne-am ajutat şi ne vom ajuta la în biserică şi în naţiune! învăţaţi dela fa u
„Sonet ii in vita şi „in morte ăi Madona
dapurarea datoriei. B’nevoiâsoă onoratul milia Booşăniană! Adoptaţi principiile ei, Laura“, precum şi „madrigalele“ şi „ses-
JPoporaţiunea Bucurescilor şi a
publio deci a judeca şi a cualifica faptele ţinuta ei, proprietăţile ei! La acea familiă,
JDobrogei. După recensământul din 1859, vechiului oomitet după oum merită! şi în specie la bătrânul nostru energic pro tinele*.
popornijunea capitalei Bucurescî era de Dâeă acest opşor va putâ fi bine apre-
Să facem însă o fugitivă ochire şi topop, oe e astăfil, e şi mâne. Caraoter! ţiat şi va întâmpina bană primire din par
121,734 suflete. De atunci, dâr mai ales
asupra activităţii noului comitet şi a noului, Despre aoâsta vorbeso aote, oorporaţiunl
•dela 1881 încoee numărul poporaţiunei ca tea p. t. publio românesc, oât mai curând
preşedinte. morali, indivifil şi publio. El e al nostru al
pitalei române s’a sporit treptat, aşa că voiii presanta st partea a Il-a în oare vor
Mai întâiu trebue să amintesc, că spre tuturor! E taica nostru! Apoi pace! u K u
în 1878 erau 177,646; în 1889: 194 633. fi ouprinse; „Balatle , „canzoni şi „triomţi
a putâ plăti o rată din preţul oumnărărej Sigismund Bozgan parooh în Mândru
âr în 1894 oraşul Buouresol număra 232,000 lauriatului poet italian.
pentru anul 1896 s’a făcut o repartiţia pe loc, membru soaunal, loan Bozqan, învăţă
de locuitori. Preţul unui esemplar în abonament e
parochienl şi s’a dat spre îuoasare primă tor în Mândruloo, oapelan în Cicir şi mem
In Bobrogea erau pe timpul anexărei 1 fi. 10 or. Dâoă preţul de abonament se
riei comunale. Oum a aflat despre acâ3ta bru sinod. protopope«c; Geamgiu Morariu,
ei la România 106,943 locuitori; pănă în va trimite de-odată cu cola de abonament,
d-1 preşedinte şi învăţător Ion Băooiîă, sub înv. în Mândruloo; Cocioban Adam, jude
1889 însă numărul locuitorilor Dobrogei atunci esemplaru! se va speda franco, la
ti lu de salar restant, introducând eseou- oomunal în Mândruloo; loan Bozgan, pa
s’a urcat la .194000. împărţit după diferi din oontră ou rambursă, D-nii ooleotanţî
ţinne asupra acelei repartiţii, a ridioat pen rooh în Cicir; Aureliu Drăgan, învăţător în
tele naţionalităţi, acest spor se împarte vor primi tot al 10-lea esemplar gratis.
tru sine suma de fi. 175, plus spesele ese- Cicir; George Grec, eoitrop în Cicir: Ni-
astfel: Numărul Românilor a crescut dela Opul va Qoărâ în 15 April 1898. Cei ce
ouţiunei, âr în anul aoesta tot sub acel cnlae Salar, jude comunal în Cicir; Nicolau
31,177 la 78,970; al Turcilor dela 16,493 primesc „liste de prenumeraţtune“ sunt ru
titlu si tot ou eseouttune suma de fi. 120 Conogdu, învăţ, oom,, membru în repres.
la 36 130; al Bulgarilor dela 28,715 la gaţi a-o înapoia ou resultatul obţinut pănă
plus spesele eseoutiunei. corn. Demetnu Gomloşan, jude comunal în
34,400: al Tătarilor dela 6540 la 7000; al la 1 Februarie n, 1898 la adresa Tipoc/ra-
Iu un condus al noului comitet se Sâmbăteni şi membru sinodului protopo-
Grecilor dela 3165 la 6000; Armeni dela fiei „Aurora“ A. Toăoran în Gherla (8za-
constată, oă banii gata în oassa biserioei pese; Mucius Popescu, învăţător în Sobo
803 la 1000; Germani de 2471 la 4000; mosuj vâr).
sunt numai 73 cr. Ou tote acestea d-nii tel ; Paul Felnecan, parocb ort. rom. în
Ruşi dela 6162 la 17,000; Evrei dela 1051 Pui, 10 Nov. n. 1897,
membrii, oa să se arate aotivî, hotărăso Sâmbăteni.
la 6000; Numai numrăul Lipovenilor a
contra sfătuirilor mele, să renoveze bise loan Bocaniciu,
soăfiat dela 10,058 la 3500, mai sunt în
rica şi încă în timp de iârnă, să facă uşi preot român.
Dobrogea şi Italieni în număr de câteva Corawocaire. *
nouă la curtea biserioei. fiece bănci frumos
sute.
văpsite în şoolă, să cumpere mape şi alte In institutul de editură Ralian şi Ig
Reuniunea femeilor române pentru ajuto
rechisite ş, a. Şi ca să vie la bani — oum nat Samitca din Craiova au apărut tocmai
rarea văduvelor sărace din Braşov şi bacele,
Din Tohanul nou. dio ei, — hotărăsc şi totodată şi ridioă din îsl va tine Duminecă, 30 Noemvre st. v. acum două opuri forte de valore. Unul din
banii de repartiţia caselor fi. 200—300. aceste opuri este a se datori cunoscutului
In nr. 249 din a. o. al diarului nostru 1897, fiiua s-tului Andrei, la 3 ore d. a.
Tote aoeste reparaturi s’au pus în lu- nostru pedagog, d-1 M. Strajanu, profesor
am publicat în estras o corespondentă, ce adunarea sa generală în sala cea mare a
orare fără autonsarea sinodului parochial şi de limba română şi de filosofiă la liceul
o primirăm dela un locuitor din Tohanul gimnasiulni nostru.
fără aprobarea P. V. Consistoriu. „Carol I din Craiova. Sub titlul; „Cestiunî
44
nou, privitor la alegerea unui nou comitet Onoratele membre sunt rugate prin
Terminul de plată a ratei & treia la literare şi pedagogice d-sa a dat la lu
14
parochial şi la neînţelegerile ivite în sînul oraşul Braşov a espirat cu ultima Iunie a. o. aoâsta să ia pnrte în număr oât mai mare
poporului nostru din acea oomună, la adunare. mină un voluminos op, în care se cuprinde
şi „banii sunt în punga Stanii“. Oe vom o serie de studii aprofundate din domeniul
Singura parte seriosă a coresponden B r a ş o v , 24 Nov. st. v. 1897.
mai plăti nu soia, dâr acâsta este pănă aci artei şi literaturei, dintre cari parte mare
ţei a fost învinuirea vechiului comitet pa-
activitatea noului, oomitet în frunte ou pre Maria I. Popea, Dr. los. Blagct, au fost publicate şi în „Convorbiri lite
■roohial, că „de mulţi ani s’a apucat să şedintele său presidentă. secretar. rare . Etă capitul ele, de cari se tractâză
44
olădâsoă o şoâlă, s’au adunat stînjinl de Ilai-iu Plotogea,
în acest op r Principiul artei; Realismul şi
pâtră, s’au ars 80—100,000 de cărămifil si parooh.
idealismul în literatura comtimporană: Es
s’au mai adus şi alte jertfe din partea po j» ULTIME SOIRI, tetica şcolei parnariene, Caracteristica poe-
porului, dâr ou t6te acestea şcolă nu s’a Suntem rugaţi a da loo următârei co siei timpului nostru; Poesia primitivă (Rig-
edificat, âr materialul nu-i moăirî . respondenţe : Budapesta, 6 Decemvre. Proiec Veda); Basmele; Ce este poesia? care
u
Faţă ou acâstă învinuire, d-1 parooh tul de lege despre maghiarisarea nu
Mândruloc, 16 (28) Nov. 1897 este influenţa ei morală şi misiunea ei în
Ilariu Plotogea ne trimite o întîmpinare, melor de comune şi localităţi s’a fiilele nâstre? Un esemplu de prelucrarea
din oare reese, că vechiul comitet paro- On. Redacţiune! Vă rugăm să daţi loo desbatut a<}i în camera deputaţilor. poesiei poporane (Isprăvile lui Păcală de
ohial, în frunte cu ‘parochul, ca preşedinte în fiiarul D-vostră aoestei corespondenţe, Camera a primit proiectul în deaba- P. Dulfu); Despre Dante; Despre educa-
al său, nu numai, că nu pot fi învinuiţi emanate din completa generală bucurie tere generală. Contra nu au votat ţiunea de sine însuşi; Importanţa elemen
pentru procedarea lor, dâr merită ohiar triumfală a 8000 de suflete române, o- decât deputaţii saşi. Desbaterea pe tului moral şi estetic în educaţiune. —
recunosoinţă, Etă ce ne spune d-1 Plotogea mogene. paragrafi ee va face mâne. Opul se estindă pe 323 pag. şi costă 3 lei
în privinţa aoâsta: Comunele: Sobotel, Cicir şi Mândru Koma, 6 Decemvre. întreg cabi
loc, — cari compun uu cerc electoral de (pentru Austro-Ungaria 1 fi. 50 cr. plus
Tohanul nou, 18 Noemvre 1897. netul şi-a dat ac}î dimisia. Retrage 10 cr. porto.)
representanţî ooroitatensl, în comitatul Ara
rea cabinetului a făcut mare sensa- Al doilea op de valore apărut în edi
• ••Iooă de mai mulţi ani s’a simţit dului, au fost martore anei manifestaţiunl
ţiă în tote cercurile politice. tura aceluiaşi institut este: .Manual de
necesitatea de a-se clădi aici o şcâlă nonă, de aderenţă cătră meritatul protopop al 14
oorespunfiătore cerinţelor timpului. Spre nostru, bărbat bătrân, der plin da virtuţi lungbunzlau, 6 Decemvre. Ieri gimnastică pentru învăţători, institutori,
scopul aoesta comitetele vechi paroohiale, rooralisătâre probate, Moise Bocşan. sera au fost mari demonstraţiunî elevii şi elevele şcolelor preparandiale,
în înţelegere ou oele comunale au hotărît Preoţii, notarii, învăţătorii, antistiele contra Jidanilor. Ferestrile locuin pentru elevii gimnasiilor, seminnarilor etc.,
proourarea de material pentru a clădi îm bisericesc! şi oomunale, şi mai toţi alegă ţelor evreescî au fost sparte. Ase de Mihail 1. lonescu, institutor în Focşani.
preună şeoiâ şi caneelariă comunală. S’au torii s’au presentat în 13 (25) Nov. c. — menea demonstraţii se semnalâză şi Acest curs, atât prin întinderea şi siste-
ars vre-o 70 mii de cărăruie}! vre-o 2 — 3 serbâtoresoe în centrul oercului electoral, din Beneschau (Boemia). misarea cuprinsului, cât şi prin numărâsele
varniţe de var şi s’au adunat, vre-o 15 în comuna Sobotel (Sâmbăteni) şi toţi „uni sale ilusraţiunl, în număr de 151, e sin
stînjinl de pâtră. Dâr neavend oomnna loc sono“ şi-au dat voturile pentru vigurosul gurul curs complet de gimnastică în limba
de olădire oorăspundător, s’a amânat ou şi astăfil protopop tractual. română. Conţine o parte teoretică; care
olădirea până în anul 1894. Alegerea condusă de zelosul notar D I V E R S E . arată importanţa şi; scopul gimnasticei,
In acest an urbea Braşov prin magis Paul Milovan din Mândruloo, a decurs în Un geam interesant. George, regele descrierea membrelor, metodul, reguli, hi-
tratul său a publicat, că vinde realităţile tâtâ ordinea. Alegere esemplară, de model ! Greciei, ou ocasiunea ultimei sale petreoerl gienice, comande etc, apoi vine partea
sale aflâtore în comuna nâstră Tohanul Ne mirăm, că „Tribuna poporului în Wiesbaden, unde a avut loouinta la ote practică cu diferitele soiuri de eserciţii.
11
nou, îutre oarl aşa numita „curie dominsUă din Arad nu amintesoe nimic, despre acesta lul „Parc , observă, oă pe un geam dela La fine vre-o 60 de jocuri gimnastice di
41
u
cea mai mare şi mai frumosă clădire, si (unică alegere) întâmplată fără orl-oe in- ferâstro, odăii, în care loouia, este sgăriat ferite cu descrierea amănunţită a lor. Un
tuată ia posiţia cea mai de frunte în co fluinţă dinafară. — Etă, oe scie lucra po o’un inel de diamant numele tatălui său, a esemplar, în mărime de 241 pag., costă 2
mună, cu curte spatiosă, cu grădini mari porul condus numai şi numai de inima şi regelui denes, Numai decât îşi luă şi re lei 50 bani (pentru Austro-Unparia 1 fi.
şi frumâse în jurul său, şi încă cu alte oonsoiinţa sa! gele George inelul şi se subscrise şi el. 25 cr., trimis prin postă 1 fi 30 cr.) —
case şi clădiri eoouomice în curte. Pâte, oă va întreba cine-va: pentru Curând după aoâsta, tot în aoea odaiă a Pentru înlesnire ambele aceste opuri se
pot procura de-a dreptul şi prin adminis
Puse acestea spre vânfi*re, „comitetul ce e avisat acel cerc ohiar ia alegerea pro fost înouartirat şi Ţarul Rusiei. Aoesta înoâ
14
traţia „Gazetei Transilvaniei .
14
veohiu a hoîărît a nu mai clădi şcâlă topopului, pe care îl scie publicul de viri- observă subsorierila oelor doi domnitori de
nouă, oi a cumpăra acele realităţi pe sema hst? — Pentru-că acuma e viriiist fiiul său mai înainte şi se subscrise şi el pe acel *
