Page 81 - 1897-11
P. 81
S&ââis, Atefeistrufeia, „Şareta" iese îi l-care ii.
îi ftomiU Adonamente pentru Austro-Ungana:
Î&W0V, Jijftţi 3&af5 SîTc 20. Pe un an 12 fl.. pe şe3e ioni
•, 6 fl., pe trei luni 3 fl,
3-srieiîs! ;ii.*fc.v»3f;v» j.v. s»
— Kr.«.*a«i5îj!4®'ari a® N-rii de Dumlneofi 2 II. pe an.
îsifiiiMţ Pentru România si străinătate:
l»SfiHfiTE se pieimefo Ia llimi- Pe un an 40 franci, pe ?6so
«Utroţlttna în Bf&şoy ?i Ia a.'- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Kiatoreie BlrouH ct© an«<ieiuW: N-rii de Duminecă 8 franol.
la Yierifi,: .¥. Duktt, K/tinrkh
diMlel, RnAolf Momi, A. Oppflifa Se prenumără la tdte ofioioio
Slrtoiifolţer; Opjniik - /. poţtale din întru şi din atacă
Jkînncbcr, Sji lîudapese»: -i. T. si la dd. ooieotorl.
Soldbirgerg, Scktiem Btmat; în UwnamBUtul pentru Biasor
Jîaoareaci: Agmcs Bavat, 8n«" administraţiunea, piaţa mare,
fiaTsale do Bonmaaie; în Ham* târgul Inului Nr. 30 etagiu
baij,: Karoiyt <& Zri»im:on«. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Praful Insarţlunllor: o aaxiâ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
-ţ-.vnnond pe e ooîdnă 8 ax. ■ji Cu dusul în casă: Pe un an
îfOos. timbjrc. pentru o publi A r r t j L 12 fl., pe 6 luni 6 11., pe trei luni
care. Publicări mai dana dapâ 8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
fistriiă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Neclara.® pe pagina a 3-a o tele oftt şi inserţiunile sunt
‘,'ttxiă 10 oi. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 263. Braşov, Joi 27 Noemvre (9 Decemvre) 1897.
Răpire a iimbei. tuşi de puţin simţ de stimă şi res ţilor din Budapesta. Etă despre ce al lui „N. Fr. Presse u — a produs
pect cătră cei ce constitue majori e vorba: mare sensaţiă în cercurile intim po
Pe când scriem acestea, proiec tatea poporaţiunei acestei ţări şi să ’ Guvernul unguresc, neputând în litice. Se crede peste tot, că proiec
tul de lege pentru maghiarisarea nu avertiseze măcar printr’un cuvânt pe cheia pănă acţi pactul economic şi tul merge mai departe decum s’a
melor de comune şi localităţi pro conaţionalii săi, că nu este bine a financiar cu Austria, a păşit înain aşteptat, şi tendinţa lui separatisticâ
babil, că este deja trecut prin camera înfige pumnalul în inima acelora, fără tea dietei c’un proiect de lege, în apare şi mai evident. „Neues Wiener
deputaţilor din Pesta. La desbaterea ale căror jertfe de sânge şi de avere virtutea căruia Ungaria îşi pâte re Tagblutt u ‘ apreciază situaţia ca forte
generală s’a trecut peste el cu cele n’ar ti fost şi n’ar fi cu putinţă de-a gula de sine afacerile comerciale seriâsă, fiind-că acum şi în Ungaria
ritatea fulgerului, ca şi cum s’ar fi susţină acestă ţâră! şi financiare pănă la finea anului vor să recurgă la mijlâce escepţio-
ce
tractat de-un lucru cu totul firesc, Singurul deputat sas, care în 1898. nale. Guvernul şi partida lui — c}i
asupra căruia nici n'ar mai pute ave termicii cei mai moderaţi posibili Proiectul acesta c|ice, că tâte organul vienes — sunt în clar cu
loc vre-o discuţiune. Afară de-un de s’a încercat să combată, sâu mai acele legi, cari regulâză raporturile aceea, că proiectul din cestiune nu
putat sas, nimenea nu şi-a ridicat bine cjis © mijlocescă o modificare economice dintre Ungaria şi Austria va fi votat pănă la 1 Ianuarie viitor.
s
vocea contra proiectului, âr când a în proiectul din cestiune, a fost în şi a căror valâre espiră cu finea In caşul acesta guvernul va trebui
fost la votare, cu escepţiunea a cinci drumat să mârgă în Saxonia, âr un anului 1897, se prelungesc, pe basa să recurgă la ordinaţiune ministe
deputaţi saşi, el a fost votat en bloc. alt deputat ungur i-a arătat drumul statului quo. Cestiunile pragmatice rială, măsură, care va provoca cele
De sigur, acelaşi lucru are se ur spre America, spunendu-i verde în comune rămân de astă'dată neatinse. mai încurcate stări în Ungaria.
meze şi la desbaterea pe paragraf!. faţă, că în ţâra acâsta nu cunâsce Nici cestiunea cvotei nu este contem Eoile unguresc! oposiţionale pun
Acesta, de-altmintrelea, nu pâte decât numai o naţiune şi numai o plată în acest proiect. In urma în perspectivă guvernului cea mai
se surprindă pe nimenea dintre cei limbă, âr asta nu este şi nu pote fi acâsta provisoriul de un an se refere estremă luptă contra acestui proiect,
44
ce cunosc raporturile dela noi. Cine alta: decât naţiunea şi limba un- numai la afacerile circumscrise în pe care-1 numesc „cu două feţe ,
se mai ţină acjî sâmă în dieta un- gurâscă ! §§ 62 şi 65 ai art. de lege XII din Ele nu-s de loc mulţămite cu dispo-
gurescâ de nedreptăţirile şi vătămă Acâsta e răsplata oportunismu 1867. Dâr nici o parte din acestea, siţiunile din proiect, cari, după pă
rile, ce li-se tac popârelor nema- lui politicei săsesci, dâcă mai me precum afacerea valutei, care e re rerea lor, nu dau Ungariei puterea
gbiare din patriă prin cutare proiect rită a fi numită politică atitudinea gulată pănă la 1915, nu vin în con de liberă mişcare în ceea-ce privesce
de lege, când elementele, din cari lor şovăitore de pănă acum. Să siderare. Este dâră a-se regula nu afacerile vamale, economice şi finan
e constituită acâstă dietă, sunt re mârgă în Saxonia, dâcă nu le place mai pactul vamal şi comercial şi ciare. Cei din partida independentă,
crutate unul ca unul după şablonul aici, ori să privâscă cum sunt trac banca austro-ungară. kossuthişti şi ugronişti, cer teritoriu
unguresc, care nu admite alte idei, taţi veneticii fugiţi în America şi In proiect sunt înşirate taxtiv vamal deosebit de Austria şi bancă ma
alte principii, alte convingeri şi alte apoi să vorbâscă, dâcă le mai dă acele legi, cari sunt înşirate şi în ghiară deosebită — dela cari numai
drepturi, decât numai acelea, ce mâna! provisoriul primit în Octomvre a. c., un pas este pănă la ruperea totală de
coincid cu interesele aşa numitei idei Ore după asemenea antece escepţionându-se legea pentru cvotă, cătră Austria.
de stat maghiar? denţe, putâ-va spera încă cine-va, a cărei regulare se pâte amâna pe „Magyarorszâg (ţi > că dâcă
44
ce
Proiectul de lege, de care vor fiă chiar şi dintre Saşi, ca să-şi termin de un an prin autorisaţia Co guvernul ar cuteza să facă prin acest
bim, este unul dintre acelea, care mai pâtă salva ceva din ceea ce ronei, cum dispune articolul XII — proiect un pas atât de anticonstitu
taie fârte adânc în drepturile de este al său prin menajarea asupri 1897. Nu este încă hotărît, când va ţional, atunci oposiţia din dietă va
limbă ale popârelor nemaghiare. Prin torilor propriei naţionalităţi? face Corona acâsta, ci totul se lasă folosi tâte mijlâcele posibile, ca să-l
el ni-se răpesc numele istorice moş chibzuinţei ei, care, la cas de nece împiedece. Va ataca guvernul pe în-
tenite de secuii, cari constitue o pro Adunare de protestare la Sibiiu. sitate, va trebui se o facă, de ore-ce trâgă linia, va ataca mai ales bud
prietate nealienabilă a Iimbei fiă-că- delegaţiunile vor trebui să stabilâscă getul, care trebue desbătut în cele
„Tribuna“ publică în fruntea numă
rei naţionalităţi; prin el ni-se schi- negreşit proporţia cu care cele două dintâiu patru luni ale anului 1898.
rului său de astăcji următârea con
mosesce limba şi se împedecă pro state trebue să contribue la acope Tot astfel ameninţă şi organul ko-
vocare :
gresul desvoltărei firesc! a ei, împin- rirea cheltuelilor comune. ssuthist „Egyetârtâs . \
44
gendu-o spre cel mai monstruos bar „Subscrişii ne luăm voie a con Proiectul guvernului unguresc De altfel, că ce spirit domnesce
barism. E mai mult decât ridicul a voca prin acâsta pe alegătorii die- însă nu se mărginesce la o simplă în oposiţia maghiară, se pâte vedâ
vedâ într’o scâlă românescă propu- tali de naţionalitate români din cer amânare, ci cuprinde şi doue disposi- şi din modul, cu care acâsta a în
nendu-se, de esemplu, geografia Ar curile electorale Sibiiu, Cristian, ţiunî de mare însămnătate. El dă gu tâmpinat în cameră espunerile mi
dealului cu vechile sale numiri ro Sebeşul-săsesc, Cisnădie şi Nocrich vernului o împuternicire şi o îndrumare nistrului Banffy asupra acestui pro
mânesc! de comune, munţi, văi, rîurî la o adunare publică, ce se va ţinâ imperativă. iect. Când s’a cetit ultimul para
ce
şi câmpii, fără a-ţî fi permis a te Marţi, la 14 Decemvre n. 1897, la împuternicirea c|i > că guvernul graf, oposiţia i-a strigat: Acesta
lolosi de numirile proprii şi firesc! 11 ore înainte de amâcjî, în sala are drept a face pregătiri pe cale de Badeni î’a făcut! 13r când s’a făcut
ale Iimbei tale. Ce limbă va mai fi cea mare a casei sociale („Gesell- ordinaţium, ca raportul economic din motivarea lui prin raportor, sala re-
u
aceea, din care se vor răpi numele schaftshaus ) din Sibiiu, cu scopul tre Ungaria şi Austria să se regu sunâ de strigătul: Trăescâ Ungaria
proprii şi se vor înlocui cu altele de a discuta şi a lua resoluţiuni leze independent, la cas când în independentă! Tot cu acest strigăt
nouă, cu totul străine de firea lim- privitâre la noul proiect de lege, Austria nu se vor lua disposiţiuni oposiţia a părăsit parlamentul, es-
bei românesc!? aşa numit „despre numele comune pănă la finea lui 1897, prin cari dis- primând lozinca, cu care ea întră
Dâcă vom ţine semă încă de lor şi alte nume de localităţii — posiţiuni să se prelungâscă pe un în luptă.
împrejurarea, că şi numele proprii Sibiiu, 5 Decemvre n. 1897. Dr. Ion an stările actuale. Acâstă construc- Scenele din parlamentul ma
de persone se introduc cu desăvâr Raţiu m. p. Ioan Droc m. p. proto- ţiă a proiectului pare a porni din ghiar promit dâr a fi fârte intere
şire maghiarisate, seu mai bine <^is presbiter. Ioan de Preda m. p. Dr. Ni- presupunerea, că guvernul austriac sante. Le vom urmări cu atenţiune.
scliimosite şi batjocurite în matri- colae Galefariu m- p.“ nu va putâ să introducă provisoriul
culele de stat, şi că şi aceste nume De-odată cu publicarea acestei pe cale parlamentară, ci va trebui Saşii şi proiectul de maghiari-
44
vor trece mai târejiu ca singurele convocări, „Tribuna face apel că să-şî ia refugiul la § 14 din legea sare a numelor de comune şi localităţi.
nume oficiale, impuse a se folosi în tră conducătorii şi fruntaşii popo imperiului. Clubul liberal maehiar a ţinut Duminecă
actele şi documentele publice, ba rului „să ia numai decât măsurile Disposiţia imperativă a proiectu o conferenţă în care s’a desbătut asupra
pănă şi în scâle: atunci unde mai de lipsă, ca în tâte centrele să se lui obligă pe guvern, ca în sensul proiectului de maghiarisarea numelor de
rămâne limba nâstră şi a celorlalte concheme şi să se ţină meetingurî § 68 din legea XII — 1867, să aş- comune şi localităţi. In numele Saşilor a
44
popâre nemaghiare din ţâră? de protestare . târnă dietei un proiect de lege pen vorbit deputatul Oskar Meltzl- Aoesta n’a
Ceea ce se petrece acjî sub ochii tru regularea independentă a rapor tras la îndoială necesitatea proieotului, dâr
noştri şi ceea ce se urmăresce prin „Stări încurcate *. tului economic dintre Ungaria şi şi-a esprimat dorinţa, ca în administraţia
4
amintitul proiect de lege pentru ma Austria, la cas, dâcă lui nu i-ar suc interidră a comunelor, să se potă folosi şi
— Situaţia în Ungaria.—
ghiarisarea numelor de comune şi cede peste tot a întră la învoială cu numirile vechi. Mai departe, că şi în căr
localităţi, în consecenţele sale nu Prin cuvintele acestea caracte- celalalt stat al monarchiei pentru ţile de învăţământ folosite în şodlele pu
este dec! altceva, decât o curată ră risâză „Neues Wiener Tagblatt u situa încheierea unui pact definitiv. Pro blice să pdtă figura şi alte numiri afară
pire a Iimbei. ţia, ce o va crea în Ungaria proiec iectul acesta ar trebui să-l înainteze de cele unguresol. Vorbind apoi de ano
Şi în faţa acestui îngrozitor şi tul de lege al guvernului, privitor la guvernul parlamentului într’un timp, maliile proieotului, Meltzl cita şi următorul
cutezat atentat la dreptul de limbă regularea în mod independent a afa ca el să potă fi ridicat la valore de esemplu : Ar fi curios, cjise el, oa în loc de:
al popărelor nemaghiare, nu se gă- cerilor vamale şi de bancă, ce mi lege înainte de espirarea anului 1898. Sibenburgen Land der Fiille,
sesce în dieta ungurescă un sigur nistrul preşedinte Bânffy l’a înaintat Acâstă disposiţiune a proiectu Sibenbiirgen Land des Segens
6
deputat maghiar, care să arate câ în şedinţa de Luni camerei deputa lui — 4i° corespondentul din Yiena [und der Kraft...
