Page 82 - 1897-11

P a 2 . GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 263—1897.

ă se citâscă şi cânte: n’are dreptate, căci e luoru forte însemnat, Banffy şi afi'iaţii săi. piarele oposiţionale oă guvernul n’a oreejut, că e bine să îm­
Erăăly Land der Fiille, oa o comună să aibă numai un nume. Oe­ şi kossuthiste însă furibundâză şi urlă de piedece libertatea tiparului garantată de
Erdăly Land des Segens rerea cjioe. oă proieotul acesta va turbura mâniă, oă guvernul nu voiesoe să realiseze . legile ţărei. Povestesoe faDta d-lui Oarp,
[und der Kraft. liniştea publioă. Ţera acesta înse are numai „dorinţa naţiunii“, visul de aur al Maghia­ oare s’a substituit autorităţilor, a rupt (fia­
Contele Andreiu Bethlen, fostul fişpan 0 limbă, o naţiune, şi acesta e cea ma­ rilor, adecă ruperea totală de câtră Aus­ rele unui vânejâtor pe oare l’a trimis la
dela Braşov, (fise, că n’ar fi străin de-o mo ghiară. (YocI: aşa e !) tria. ci prin mistificări şi şiretlicuri vrâ să poliţie ou un agent, căruia i-a dat cartă de
difioare în sensul căreia, pe lângă numele Schreiber n’are dreptate oând 4’ i oă mai susţină o stare de lucruri, oare şl-a visită.
O0
oficiale să se p6tă folosi, între marginile de luăm naţionalităţilor numele comunelor lor. trăit traiul şi şl-a păpat mălaiul. Privitor la cele întâmplate Duminecă,
lipsă. în viaţa soolastioă şi biserieâsoă şi Germanul din America nu se plânge, oă e Momentul este fârte serios. Elemen­ spune, oă măsurile poliţiei au fost dejucate
numirile asistente. despoiat de limba lui. De oe dâr să plâng tele estreme din sînul Maghiarilor află de o întâmplare şi anume, că un Român
Faţă ou acestea ministrul Perczel a Saşii la noi, oarl de 600 de ani trăeso aici binevenită ooasia de-a faoe un salt mortal a fost bătut de evrei în calea Yâoâreştî.
declarat, că o modificare meritoriâ în proieot în Ardesi şi în aoest timp nu şî-au pierdut uriaş spre o schimbare radicală în monar Pe dată ce s’a aflat de aoâstă bătăe, mul­
nu va primi. Posibil însă, că eventual ar limba? Obieotele de învăţământ de limbă ohiâ. Lupta spre aoest ideal o prevesteso ţimea s’a dus în acele cartiere şi înainte
admite o ooneesiune în sensul, că în căr­ străină nu pot sorie numele de looaiităţl în kossuthiştii unguri ou cea mai isbitore ne- oa poliţia să prindă de veste, s’au întâm­
ţile de învăţământ ale şcâlelor confesionale, altă limbă, pentru-că ele se pregâteso pe tăinuire, siguri fiind, oă au după spatele plat acele exoese. A luat însă masuri,' oa
pe lângă numele maghiare prescrise, să sâma cetăţenilor maghiari. Saşii au un oraş lor majoritatea oovârşitore a poporului evreii să nu-şî mai permită să ţină ase­
se pună în parantez şi veohila numiri ger înfloritor: Mediaşul, şi fiind-oă Sasul nu maghiar, cere dorind doresoe, oa din ceea-oe menea întruniri provooatore pe viitor, âr
mane ori de altă limbă. Alte modificări pâte esprima bine, îl numesoa Mednyds... era pănă acum „umbră şi vis", să se faoă o oât privesee pe o?i oarl au săvârşit devas­
însă nu admite. Aoeste sunt căuşele, oarl îl îndâmnâ realitate pipăită. tări, autorităţile îşi vor face datoria tri-
pe orator şi partida lui, să primâsoă pro­ Organul de publicitate al kossuthişti- miţându-i în judecată.
ieotul. ReoomaDdă însă atenţiunei guver­ lor unguri o spune aoâsta fără de înounjur, De alt-fel nu trebue să ne surprindă,
Cel mai nou atentat. nului, oa dela ofioiile poştale şi telegraf Etă ce sorie el în numărul dela 7 De- oă mulţimea a săvârşit excesele de Dumi­

— Desbaterea proiectului de lege despre maghia- să isgonescă numele străine. La căile ferate oemvre : necă. In tâte ţările se întâmplă asemenea
risarea numelor de comune şi localităţi. — să se aplice numai nume maghiare. Ministrul „A sosist timpul, să scuturăm de pe fipte regretabile, mai ales oând e vorba
să ia apoi măsuri, ca legea să nu rămână noi tot blăsiămul dependenţei servile. Dăm de apărarea Gestiunilor naţionale în contra
In şedinţa de Luni a dietei unguresol,
literă mortă, ci să se eseoute fără amânare. mulţăm’tă provedinţei, oă ni-a adus aoest
în oare, preoum văcjurăm mai sus, oposiţia străinilor. Dovadă oă asemenea exoese s’au
Muniicll Aurel: îşi esprimă mirarea, timp. Lupta de trei decenii a partidei in­ petrecut şi în ţări ou mai multe mijlooe
maghiară a întâmpinat aşa numitul proiect
că unele oerourî electorale au îndemnat pe dependente o justifică acum evenimentele, de reprimare seu de împedeoare: oum e ia
despre regularea independentă a afacerilor
representanţii lor din parlament, să luoreze Ea ar oomite mare păcat, dâcă n’ar trage
vamale şi finanoiare ale .Ungariei, cu stri­ Londra, Berlin şi mai ales ia Praga.
oontra proieotului. Cercurile acestea sunt învăţătură din aoeste evenimente.
u
gări de „Eljen a filgettlen Magyarorszăg Oeea-ce putem spune însă e faDta), oă
sâsesol. Dâr nu numai în Ardeal sunt Saşi, „Pretindem independenţă şi cârmuire de guvernul şi autorităţile au luat tote mă­
(Trăâsoă Ungaria independentă !) — s’a luat
01 şi în Sceouş, şi totuşi aceştia n’au în­ sine stătătore pentru stat şi naţiune şi încă surile peufcru ca scenele de erl să nu se
la desbatere proiectul de lege despre ma-
treprins nimic contra proiectului. Deputaţii pe t6tă linia, Ne basăm pe lege şi lupta
ghiarisarea numelor de comune şi localităţi, mai potă ou niol un preţ repeta. Comer­
Saşilor ar trebui să lumineze poporul, oă ce vom duce o ou guvernul, va fi lupta
proieot, oare a stârnit deja atâta amără­ cianţii pot să-şi redeschidă în linişte ma­
ce scop are proieotul. S’o facă aoâsta aşa, pentru cele mai sfinte dreptar! şi adevăruri
ciune şi justă indignare în sinul naţiunilor gazinele şi garantăm ou persona nostră, că
oum au făcut cei de prin nordul Ungariei. ale naţiunei.
nemaghiare. absolut nimio nu se va mai întâmpla.
Fiind-oă au întrelăsat lucrul acesta, le de- „Nu © de suferit, oa întrâgă ordinea
Raportorul Paul Ruffy, reoomandâud
trage înorederes. Primesoa proiectul. statului maghiar să sa oufuude în turbn-
sore primire proiectul (fise, oă 0 l ar 6 ne " Qa'isa din Austria,
Preşedintele: Ne mai fiind nimeni anun­ râla adâncă a stărilor anarohioe. Voim să
oesar mai ales din punob de vedere al in­
ţat la ouvânt, închid desbaterea. garantăm ord’nea de stat. Aoâsta însă nu­ De oâte-va (file mai ales ministrul-
tereselor naţionale maghiare. Multipla nu­
Urmând votarea, numai deputaţii Saşi mai aşa se va putâ, dâoă, folosind sohim- preşedinte br. Gautsch oontinuă pertrac­
mire dela poştă şi telegraf, dă loo la nu-
au fost contra proiectului. Desbaterea pe pa- barea fundamentală a raporturilor, vom tări ou partidele din camera austriacă. In
mărose difioultăţl şi neajunsuri. Sunt co­
ragrafl s’a început ieri. crea statul maghiar pe deplin independent şi cercurile parlamentare se crede, că orisa
mune, cari au câte 2 — 3 numiri, pe oând
din punct de vedere al dreptului public se va resolva în curând, îndată-oe în clu­
multe oomune deosebite au numai o nu­
faţă de Austria — pe o singură basă înţe- buri 3e vor lua deoisiunl definitive. Vede­
mire, Din camera română. lâptă şi aooeptabilă: uniunea personală.
Frideric Sclireiber, deputat sas (Mare rile baronului Gautsch s’au apropiat mult
In şedinţa dela 24 Noemvra v a oa- „Pe ruinele dualismului să înfiinţăm sta­ de cele ale partidei din stânga, şi nu mai
sgomot): Nu trag la îndoială, că guvernul
merei române din Bucuresci, ministrul-pre- tul maghiar independent, idealul fiă-eărui bun are nevoie acum, deoât de câştigarea unşi
a fost în drept să presente camerei aoest
şedinte D. Sturdza a depus proieotul de şi oinstit patriot. părţi a majorităţii.
proiect de lege. Motive practioe fac nece­
lege pentru aprobarea convenţiei comerciale „Pentru aoest scop înalt lupta nu nu­ „Politilc" din Praga (fio i oă Cehii-
0
sar proieotul, dâr ou t6te acestea mă
între România şi Turcia cerând urgenţa asu­ mai oă e demnă, dâr este şi o sfântă da­ tinerl au declarat, că ar putâ să primâsoă
văd silit a deolara, ca aşa cum este pre-
pra lui. De asemenea tot ministrul-preşe- toria, Dela împlinirea aoestei datorii nu ne acea basă a modificării ordonanţelor da
sentat dietei, nu l pot primi. Proieotul trece
dinte a depus proieotul de le^e asupra înr vor înspăimânta nici ameninţările, niol forţa limbă, oare în privinţa limbistioă împarte
peste marginile, oarl statul nostru trebue
văţămâutalui secundar. brutală**. Boemia în trei părţi. Amănuntele aoestei
să le respeoteze în virtutea oaraoterului său.
Ministrul-preşedinte luând anoi ârăşî Acest ton îndrăzneţ oaraoterisâză situa­ oestiunl nu sunt ounosoute încă, dâr e pro-
După proieot, fiă-oare comună p6te avâ
OQvântul <fice, că în şedinţa trecută s’a vo­ ţia gravă de faţă în Ungaria. pabil, oă partida majorităţii şi mai ales
numai un nume, se 'nţelege, nume maghiar.
tat oomisiunea pentru răspunsul la mesa- Gehii-tinerl şi marii proprietari boemi snnt
(Voci: Vecjl bine, se ’nţelege! Dute în
giul de tron ou 56 voturi, — fiind 57 bile gata a arăta faţă de Nemţi cea mai mare
Saxonia!) Cine a fost causa turburărilor din
albe. Yotarea aoâsta aduce pe guvern în- conoiliaţiune.
Preşedintele: Mă rog linişte!
tr’o situaţiă anormală, căol ea ar avâ aerul Bucuresci ? Clubul polonilor rămâne pe lângă de-
Fr. Sclireiber: Aoâsta e ooreot, însă
de-a spune indirect, oă majoritatea nu ar oisiunea de a nu trimite în noul oabinet
disposiţiunea aoâsta îngrâpă binişor oomu- In şedinţa dela 6 Deoemvre st. n.
voi să discute răspunsul la mesagiu ou ac­ nici un membru din partida lui. Din con­
nele ou limbă nemaghiară. Ar fi necesar a oamerei române, deputatul Marghiloman
tualul minister. Se impune deci o lămurire tră doresoe, oa în minister să facă parte
deci, oa în oărţile de învăţământ nemaghiare a interpelat guvernul în cestiunea turbură-
pentru-ea guvernul să soie oe să crâdă. un funcţionar polon de rang mai înalt,
să se pună pe lângă numirile maghiare şi rilor din Bucuresci şi a demonstraţiilor oon­
B. Eourescu (fioe, că în urma cuvin­ O soire telefrafioă din Viena afirmă,
numirile nemaghiare, căci altfel singurati­ tra jidovilor. Ministrul de interne Pherehide
telor rostite de preşedintele oonsiliului şi că îu oercurile parlamentare s’a răspândit
cele naţiuni niol nu vor avâ cuuosoinţă a răspuns declarând, oă pricina turburărilor
pentru înoetarea orl-cărui echivoc, 75 mem­ soirea, oă dâoă baronului Gautsch îi va suc­
despre esistenţa singuraticelor oomune, sâu au fost înşi şt Jidanii, oarl au provooat pe
bri ai adunării deputaţilor propun moţiunea, cede a-se înţelege ou partidele, Reichsrath-ul
loourl. Acesta o cer şi pentru-oă altmin­ studenţi oând ei se sfătuiau în linişte asu­
în urma căreia „camera să declare, că are va fi redeschis Vineri.
trelea ar oieri din inima poporaţiunii ger­ pra unei oestiunl dela ordinea (filei. Etă
deplină încredere în guvern şi este hotărîtâ *
mane aceea ce numim Heimatssgefilhl (dor oe efise între alteia ministrul:
a-i da tot concursul pentru a-1 pune în Praga este aoum cu desăvârşire liniş­
de patriă). Din causa acesta îşi reservă Nu e adevărat, oă studenţimea a să­
posiţ’une să realiseze programai partidului tită. Prelegerile în scole s’au reînceput.
dreptul de a oropune la desbaterea spe­ vârşit acele aote de vandalism ; din contră,
naţional liberal şi trece )a ordinea (filei". Monarchul încă s’a pronunţat asupra
cială modificări. toomai studenţii au fo9t oei oarl au dat
D-l Epurescu oere, că biroul să pună turburărilor din Praga. ţ)iarele scriu, oă la
Sânilor Jozsef: apreoiază proieotul din ajutor agenţilor forţei miblioe pentru a-se
imediat la vot aoâstă moţiune. Yotarea să prândul oe s’a dat la ourtea din Yiena în
trei puncte de vedere: al neoes’tăţii, aoli- împrăsoia mulţimea-
se facă prin apel nominal, dâoă vor oere onârea delegaţiunilor, Mnjestatea Sa să fi
oării şi în fine din punotul d9 vedere, cum Deplângem vandalismele săvârşite, însă
15 deputaţi aoest procedeu. (fis oătră deputatul oeh Herold, oă pricina
pe calea legii urmările lui s’ar pută intro­ de cine au fost provocate, oine sunt oro-
Aflându-se 15 deputaţi de părerea ca turburărilor a fost primarul Podlioni.
duce şi în opinia publică. Primasoe pro­ vooatoru? E so'ut. oă între Români şi Evrei
să se voteze nominal, se procede îndată la Efeotul cuvintelor monarohului s’a vă-
ieotul. asistă un antagonism eoonomieo-sooiel si
votare. Resultatul este acesta: Votanţi 101. cjut îndată. In şedinţa consiliului comunal
Carol Eofcvos: Prin aoest proieot nu nu voiu vorbi acjl despre el. însă Evreii ore-
Pentru 96. Oontra 5, S’au abţinut 27. de alaltăerl s’a făcnt o mare manifestaţia
voim să maghiarisăm ţâra aoâsta şi popo- (jendu-se la adăpostul legilor ţărei, oare
S’au abţinut adecă Aurelianiştii şi pentru primar, S’au cetit mai multe tele­
raţiunea ei de limbă nemaghiară. Scopul garantâză dreptul de asociaţie şi de în­
Flevişiii, şi la proolamarea votului, oei din- grame de aderenţă oe le-a primit Podlipni
lui este uniformitatea în tote ramurile ad­ trunire, fără să înţelâgă, oă aoest drept îl
tâiu au strigat: bis. din Laibaoh, dela Cehii din Chioago şi
ministraţiei publice. E cu totul greşit ceea au numai cetăţenii români, au organisat
ce se (fioe în oererea oraşului Braşov, oă întruniri nublioe la oarl n’avenu dreptul, dela reuniunea socialiştilor din Paris etc.
Podlipni a fost felicitat prin strigări de
adecă am voi să maghiarisăm prin aoest „Fiigettlen Magyarorszâg". ba ÎDeă au treout marginile permisului, au
proieot. Nlmerui nu-i treoe prin gând să lansat manifeste în cari ne ameninţă cu nazdar şi prin aplause furtuno3e.
traduoem pe unguresoe astfel de nume, cari La alt loc al foiei nâstre facem cu­ străinătatea, fapt oare ou drept ouvânt a Se orede. oă stat&riul se va ridica
au origine germană, ori slavă. Astfel minis­ noscut proieotul, oe l’a înaintat ministrul trebuit să indigneze pe studenţimea nostră. înainte de sărbătorile Crăciunului.
trul de interne nu va traduoe pe ungnriă Banfty în şedinţa de Luni a dietei privitor Esoesele întâmplate nu sunt datorite
3QIBILE OILEi,
nume oa Ciongrad, Alibunar etc. Promon- la aşa numita „ănăllă rendelfa'zăs , adeoă studenţilor, ei 8U ţinut întrunirea pentru a
u
tor, rămâne tot Promontor (YocI: Budafok! regularea afacerilor oomune cu Austria în protesta în oontra ameninţărilor Evreilor,
Ilaritate!) mod independent si unilateral. oarl vor să lupte în oontra legilor ţărei. — 26 Novembre, v.
In fixarea numelor de localităţi tre­ Pressa guvernamen'alâ ungurâsoă sal ă Despre agitaţiile dm cursul săptă- Cercetări în causa colectei pentru mo­
+
bue oa dreptul şi autoritatea statului ma­ de buouriă şi salută proiectul în termini mânei, cţiae ministrul, că într’adevăr s’au numentul lui Iancu. Seim, oă oeroetarea por­
ghiar să se simtă. Oererea oraşului Braşov ditirambiol, preamărind în acelaşi timp pe împărţit manifeste şi un efiar violent, dâr nită de tribunalul r. din Alba-Iulia în causa