Page 83 - 1897-11
P. 83
Nr. 263 -1897.1 GAZETA TRANSILVANIEI Pagroa 3
colectei pentru monumentul lai Ianou a unguresc s’a ivit o ori°ă parţială. Ministrul sa folosi de ocasiă a spune, oă guvernul
ULTIME SOIRI.
avut ca resultst arestarea d-lui Tit Liviu croat Emeric Josipovich şi-a dat dimisia din prusian a pricinuit prin atitudinea sa ne-
Albini, oare ac}! 80 «flâ în înohisore pre oausă, oă a ajuns la neînţelegeri ou minis mulţămira şi amărăciune între Poloni. BucurescT, 7 Decernvre. Mai
ventivă pentru „defraudare de bani publici". trul de finanţe. Desbaterea asupra proiectului continuă. mulţi studenţi universitar! s’au în
Cercetarea pornită în Alba-Iulia s’a estins trunit aseră în localul Societăţii din
Uragan în Italia. Soi vi din MtRzzo,
soum şi asupra Sibiiului. „Telegraful Ro strada Academiei. Câţi-va dintre ei
Masaina, Poroici, Sassari, Santantroco din
14
mân , oorautfioă în privinţa acesta urmă- NECROLOG. „Oravioiaua" societate au propus se se voteze o moţiune,
provinoia Reggio, Oalabria şi Palermo anunţă
torele: „D-l Godry, judele de instrucţia pe aoţii, institut de credit şi eoonomii în prin care se se mulţămâsoă minis
oă furtuni violente uu oausat pagube câm
din Sibiiu, reoeroat prin tribunalul r. din Uraviţa-m., ou profundă întristare aduce la trului Ferekide pentru atitudinea fa
piilor şi loouinţelor. Gomunioaţiunile ou dru
Alba-Iulia, a cercetat dilela treoute la „Al ounosoinţa publioă, că Nicolae Braia, prin vorabilă, ce a manifestat’o în ca
murile de fer sunt întrerupte ou Iglesias,
bina": cine a deous bani sub numele „Mo o munifio«ntă fundaţiuue de stipendii de meră. Mulţi dintre studenţi au pro
Oagliari, Anoona şi Porto-Civitanova. In
numentul lui Ianou" ? câţi şi când i-a de venit neuitat binefăcător al neamului său, testat, cerând se nu se voteze mo
mai multe punote din Sardinia o plbiă to a
pus? cine şi când i-a ridicat? Intr’adevgr, fost distins membru el iuspeoţiunii la in ţiunea 4i°e d'. că e de datoria flă
renţială continuă de 20 de ore.
lucru neprioepnt-, cum amioii d-lui Albini, stitutul nostru, în 22 Noemvre (4 Deoemvre) cărui ministru român de a apera po
09
d-nii Slavici şi Brofce, despre cari sa 4' ) 1897, în etate de 73 de ani, a trecut la studenţi. Cu tote acestea moţiunea
că ar fi luat în administrare fondul „mo Budgetul Ungariei pe 1898, cele eterne. înmormântarea mult regreta a fost primită. Cu ocasia acâsta au
numentului lui Ianou , prefer a lăsa în tem tului defunct s’a întâmnlat Luni în 24 fost excluşi câţî-va studenţi socialişti
14
Ministrul unguresc de finanţe a făcut
niţă pe amicul lor Albini, decât a trimite Noemvre (6 Deoemvre) c. în morminţii din din Societate.
în şedinţa de alsltă-ierl a dietei un pxpo- Tiofaniu-mare, după ritul gr. cat.
banii la destinaţinnaa lor, sân oel puţin la Rectorul Ti tu Maior eseu a adre
seu asupra stării financiare a Ungariei. Bud
un institut de bani din patriă". Fiă-i ţărâna uşâră şi memoria bine sat cătră comitetele tuturor asocia-
a
getul se înoheiă şi de rândul ao sba ou un
cuvântată ! ţiunilor studenţesc! o scrisâre, prin
Salarîsarea preoţilor. Foile din Buda prisos de 73,721 fl, Acest prisos însă ho- Direcţiunea „ Oravicianei . care îndemnă pe studenţi, ca în
a
pesta spun, oă ministrul ung. de culte va tărît, că o mai mult. o seducere a opiniei împrejurările de faţă se păstreze
presenta camerei în filele proxime proiectul publice, fiind-oă tot-dânna se ivesc cheltuelî t6tă moderaţiunoa posibilă. Ideia
de lege privitor la şalarisarea preoţilor di neprevăzute', anul acesta de pildă suma L i t e r a t u b » naţionalităţii —c}ice s c r i s â r e a — n u
feritelor confesiuni. Proiectul privesoe pa acestor cheltuelî s’a ridicat la 21 milidne fl. înfierbântă numai inimile, ci înalţă
In Imprimeria „Epooa" din Buouresoî
tote oonfesiunll8 din ţâră, prin urmare şi In budgetul anului viitor remarcăm (Str. Clemenţei 3) a apărut: Statistica şi minţile. Invită apoi pe studenţi
1
pe Românii şi Serbii gr, or. Eso9pţiune nroarea din nou a dărilor — cn 5 /, mi- Română de Chr. D. Staicovid, fost şef de pe c]iua de Luni la o sfătuire în
;
fac numai preoţii romano-catolioî şi greco- lione fl. D n suma aoâsta vine : contribuţia casa secretariatului.
oatol'cî (români şi ruteni) pentru cari e directă 120 000 fl; dare de consum 800,000 biurou la Statistioă şi F. Robin biblioteoar Bucuresci, 7 Decemvre. „Timpul
44
reservată aşa numita congruă, sâu dotare fl ; timbre 855,000 şi monopolul tutunurilor la Ministeriul Domeniilor. Conţine date sta află, că guvernul a comunicat alal-
din fondurile catolice. 469.000 fl. tistice amănunţite cu privire la starea Ro tăerl d-lui P. Aurelianu, că între
Budgetul ministeriului de interne pen mâniei din punctul de vedere al popula-
Tinerimea română, serbă şi slovacă ţiunei, al învăţământului, al d feritelor sta rupe orî-ce tratative de împăcare cu
tru anul viitor reclamă sume mai mari, ca
dala universitatea din Budapesta va îna bilimente oulturale, industriale, eoonomice, grupul aureliauist. D-l Sturdza a
oel din anul trecut. Pensiunile se uroă cu
inta (jilolo acestea un memorial oătră rec oomeroiale ; anoi justiţia, armată, căi ferate, declarat consiliului de miniştri, că
337.000 fl.; ministeriul de interne are lipsă
torul universităţii, oa răspuns la sorisorea poşte şi telegraf etc. eto. Paralel ou textul se bucura de încrederea ţerii şi că
de 606,656 fl. mai mult; matricolele oivile
acestuia în oestiunea lui Alexics. Slovaoii român se află şi text franoes. Preţul 5 lei. n’are nici o nevoiă de a mai tracta
reeer ou 103,000 şi gendarmeria cu 323,000
vor suleva în memorial lipsa unei catedre * cu nimeni.
fl. mai mult. Se urcă salariile funcţionarilor.
de limba slovacă la universitatea din Bu
Diferitele biserioî confesionale vor primi Duioase este ti tul unui nou volum de BucurescT, 7 Decemvre. Toţi co
dapesta., er Serbii se vor provooa la drep
664.000 fl. ajutor, adeoă ou 50,000 mai poesii, datorite d-lui Radu D, Rosetti. Este mercianţii supuşi străini, cari au su
turile autonome ale biserieei lor naţionale.
mult ca în anul precedent. Şcblele coofe un volum tioărit elegant, pe hărtiă de lux ferit pagube în urma devastărilor
sionale vor primi ajutore în sumă de o ju de Duminecă, au reclamat la con
Osîndit pentru colorile săsesc!. Con Editura librăriei Leon Aloalay din Buou-
ducătorul reuniunei săsesol din Bistriţa, d-l mătate milion, cn 42,000 mai mult ca pănă resol (Calea Victoriei 37). Preţul 3 lei, sulii şi miniştri plenipotenţiari res
acum etc. pectivi, cari au intervenit pe lângă
Dr. Gustav Lang, a fost osindit din partea *
Preliminarul întreg pe 1898 face guvern, cerând despăgubiri bănesc!
poliţiei de acolo la o c$i de închiso're şi 10 „Albina", revistă enoiolopedioă po
498,240, 570 fl. pentru supuşii lor, cari au suferit
fl. amendă din oausă, oă din partea reuniu porală. oe apare în fiă-oare Duminecă în
Ministrul mai spune în exposeul său. daune.
nei s’su arborat colorile săsesc! albastru- Bucurnscî strada Mântulâsa Nr. 9 sub di
că legea privi ţâre la contribuţiumle directe
roşu în scopul, de-a arăta când e deschis recţiunea unui comitet de redacţie, oon- Pribram (Boemia), 7 Decemvre.
va fi reformată. Ne temem, oă şi acâstă
terenul de patinat. Aousatul a înaintat re stiîtor din 8 membri, Nr, 8 (an. I) are ur Erî nâpte au fost bombardate cu
reformă va fi spre îngreunarea poporaţiunei.
curs, „Bistritzer Zeitung" c}’Q i oă acâstă mătorul ouprins interesant: I. Găvănesou: pietri sinagoga şi trei case ovreesol.
0
care şi aşa îmbrâuoesoe sub povara dărilor
prooedere a poliţiei a provocat între Saşi — Bpţia. Carroen-Sylva : — Cugetări. P. Turburările s’au repetat în Jung-
grozave.
o amărîoiune cu atât mai mare, fiind-câ de Dulfu: — Din sciinţa fericirii. X.: — O bunzlau şi în Chrudien, prin spargeri
25 de ani reuniunea de patinat a arborat serbare şcolară, V. S. Moga: îngrijirea va de tereştrii la casele Jidanilor.
încontinuu aceste colori, fără să fi fost pen Sporirea marinei de resloom cilor de lapte. G. C. Ataoas’u : — Cum se
tru asta oprită, ori trasă în oeroetnre. germane. făcea focul în vechime şi oum se faoe as-
tădl. St. G. Carpen: — Arendaşul prioeput
0 carte de folos. D-l G. Bengescu, mi In şedinţa dela 6 Deoemvre a Reich Ecou. St. Oălinesou: — Cătră redacţie. Po- Legenda lai Noemvre. pilele se mic
nistrul român la Bruxelles, a scos la lu stagului din Berlin s’a început desbaterea nesou Glâmbooel: — Ţiganul la naş-so.— şorezi din oe în oe, Serile se fac lungi
mină un mare şi însemnat volum întitulat : asupra sporirei flotei germane de răsboiu. Fiţi blântjl! G. Ionescu: :0 faptă vrednică Sorele de-acum nu ne va mai lumina deoâh
Essai d'une notice bibliographique sur la ques- Desbaterea şi-a luat începutul sub imediata da imitat. Maria Todoresou:— Soovă. etc. 8 ore şi 22 m. Va sâ tj'oă, fliua descreşte
00
lion d'Orient. Acâstă operă—cfl „Epoca" influenţă a vorbirii împăratului Wilhelm ou IlustraţiunI : 1) Vacă de lapte. 2) Taur. 3) ou 1 orâ şi 47 m: 44 minute ditninâţa si
— care dă indicaţiunî despre tote cărţile care a desobis camerele. împăratul german Vacă românâsoă. Abonamentul pentru Aus- 33 sâra. Temoeratura s’a r&oit de tot. Am
privitore la oestiunea Orientului apărute de a fost arătat asupra problemei principale a tro-Ungaria pe an este 8 fl. mai vorbit la luna August de stelele oare
la 1821 — 1897, este o fală şi pentru auto adunării imperiului, adeoă votarea proiec * oad. Sâ oomplaotăm aoi istoria acestor in
rul eî şi pentru ţâra pe oare o represintă tului de sporire a marinei. teresanţi meteori vorbin do apariţia lor în
ou atât prestigiă d-l Bengescu în străină Cancelarul Hohenlobe luâ cel dintâiu „Foia pentru toţi", revistă enciclo Noemvre. Cele mai multe din aoeste stele
tate. Dâr pe lângă mândria, oe ne prici- cuvântul. El dise, între altele, că flota ger pedică poporală şi pentrn familiă. oe apare oe se observă pe la jumătatea lui Noemvre
nuesoe, aoâstă operă ne aduce şi un folos mană a fost slabă pănă acum, şi nu putea în fiă-oare Duminecă în Bucuresci, sub di Dar a pleoa din acelaşi puuot de pe cer
real. Partea bibliografică privitâre la Ro să ţină faţă neoesităţilor imperiului. Ger recţiunea d-lui Dumitru Stăncescu anul I situat în constelaţia Leului. In Noemvre
mânia şi în deosebi la oestianea naţională, mania însă are nevoie de-o flotă puternică Nr. 49 are următorul ouprins interesant şi 1833 o minunată pl6ie deştele provboă oar-
e făoută cu o îngrijire deosebită. Sunt în de răsboiu pentru susţinerea posiţiei do bogat: Idei şi fapte: Iubirea do patriă de oetările astronomilor. Nu se mai vârjuse
semnate pâte 40 ori 60 de volume orî bro mare putere, oe i-a oâştigat’o armata. Gh'ca dela Olănescî (învăţător) Zbucium aşa lucrul dela 12 Noemvre 1799» Astro
şuri, cari t-ratâză despre situaţia Români Cancelarul deolarâ în oumele guver (poesiă) de I. Dragorairesou. Novele, po nomul Obers făcu observaţii şi văcju că
lor din Ungaria. Intru cât altă bibliografia nelor confederate, oă pnvesoe oa o inevi veşti eto.: Pa pământ primitor (novelă mi aoeste ploi se repetă la fiă-oare 33 de ani.
a oestiunei Orientului nu es’stă, toţi d’ulo tabilă neoes tate sporirea marinei pe cale litară) trad. de I S. Spartali. Florea din De aoeia anunţă oă va avea loo uua în
maţii vor avă neapărat cartea d-lui Ben- legală. Proiectul cere, oe-i drept, jertfe în- Zamora (fantasie) de G. Demetresou — 1866 de Drofeţia sa se împlini. Va sâ (}' >*■
gesoa în biblioteca lor. Folosul oe-1 vom tr’o privinţă ore-oare, însă respeotă influ Mugur. Târgul ou ochiul de stmlă. O ani în 1899 va avea loo âr o p!6ie de acestea
trage astfel, pentru ţâră. răsare în mod enţa edunării imperiului asupra activităţii versare: Nicolae Bălcescu după'„Gaz. Sat." care e un speobaool prea frumos. In Noem
destul de evident. Opera e închinată memoriei ministeriului marinei. Decă proiectul va fi Cronica musioală. Tinera regină a Olandei. vre semănăturile trebue sâ se fi sfârşit.
f
răposatului mare natriot şi orator român primit, atunoî îi vor fl legate şi manile gu Legenda lui Noemvre. Chestii practice. Erna vine. Pământul se aoopere ou un
Alexandru Lahovari. vernului, oare n’are de gând să emuleze în Plâns fpoesiâ) de I. Minulescu-Nirvan. Ori linţuloi alb; oopao'i goi de fruntje îşi ri
privinţa puterii maritima cu alte state mai gine, cale. datine : Burta de popă de C. dică trist braţele oătră oer. Pământul se
„Banca Poporului" din Bucuresci, Luni mari în armata marină. Cosbuo. Educaţie: Din scrisorile unui tată odihnesoe de obosela oe i-a impus lucră
s’a făcut în localul Ligei — spune „Dra cătră fiul °ău de Emile LeLvre. Care e
Sooialdemooratul Schonlaulc află de torul. El oorrţasce oontra frigului semin
pelul" — susoripţiunea pentru „Banca po omorîtorul? (roman de Alph. Mouraux.
oava forte oaraoteristio, oă numai acum se ţele, soeranţa recoltei viitore ascunse îu
porului". In câta-va bre numai, întreg ca Urmare), trad. de I. S. Spsrtali. Cronică
descopere greşala în aoest sistem, oă po sânul său. Natura se oulcă şi adorma.
pitalul a fost subscris şi s’a şi efectuat pri agricolă de C. C. Datoulesou. Pedagogie:
poral este înfrioat ou fantome de grozâ, Ra4ele lui Kontgen şi moda. Este lu
mul vărsămâut. La orele 11 şi jumătate Voinţa. Carnevalui în Canada. Reţete, sfa
pentru-oa să potă deştepta în el dorul faţă cru cunoscut, oă în^ălţămintela şi ou d^o-
■subscripţiunea a fost deja închisă. Suooesul turi eto. Povestea unui sinuois. Ilustraţii: seb’re a sexului frumos nu oara corespund
da gloriă. Cum se potrivesce acesta, întrebă
pe oare l’a obţinut încă da la început „Bowhngul" un nou joc amerioan de po formei naturale a pioiorului. Unul, oare se
oratorul, cu declaraţiile împăratului? El numi
„Banca poporului", dovedeme marea nece pice. Uu oimitir de veoinioă odihnă. La interesâză de lucrul acesta a fotografat di
proiectul, un eflux al guvernului personal.
sitate, oe se simţea şi folbsele pe oarl aoâstă Fontaine. Abonamentul la „F6ia pentru ferite picibra desculţe si încălţate. La pi-
Schonlauk a fost combătut de seore- oiorele încălţate se pot vedâ bine, oum pi -
instituţinne le va aduce populsţiunei nostre toţi" pentru Austro-Ungaria pe au costă
tarii de stat Posado'wsky şi Biilow. oiorele stau strînse în încălţăminte. Se cjioe,
orăşenesol speoulată în modul cel mai ne 6 fl. pe jumătate 3 fl. oă pe basa aoestor esperienţe, se va îmro-
Clubul polon a deolarat, prin rostul
demn de cătră cămătari. duce o nouă modă pentru încălţăminte şi
deputatului Jazdzewski, că Polonii nu vor
«nume moda* „cismelor normale".
Dimisia ministrului croat. In cabinet» primi proieotul în textul lui de acum. Ei
