Page 85 - 1897-11
P. 85
„Saseta'* iese ii fla-care li.
A'uonaiBiitB paatru Austro-Dugaria:
iăiiiffi?;. '«teî;s aa&'ip# 3®,
Pe un an 12 fl.. po şoae iunl
M'K‘z>v>.-'. a&h-tMaM asa 50 6 fl., pe Mei luni 3 fl,
v*ft»s»e, ~ ass&soMiîteîtf ca 4» N-rii de Dtimlnooă 2 fl. po an.
•'nfcfltefwi Pentru România si străinătate:
J*Sî:fiAT6 se ţiS*M03ti Is A3ml-
sidiVaţlu.'isîiî iiiraţov ţi ia as» Po un an 40 franci, po şdso
3K3tfi<aio Bfrwri *» ««'jbbIuîî: luni 20 fr., pe Moi luni IO fr.
tu Ticna; X Caia», JSmrtsk N-rii do Duminecă 8 franci.
Ş'ihthk, Jiudoif .ifat»».. 4. (Wofcto Se prenumără la tâto ofioiele
ifauhfolgor; ,4ato» Ogpalik, J. poştale din întru oi din unirii
.Shmubcr. în Budapesta: A, f, si la dd. colootori.
d’jiâbcrsery, lifkntiKn Btmai; în Ai'i’Mntul narau Brasor
3aenrosoi: Jpama iiaeai, 3uo» administraţiunea, piaţa mare,
=suisftie do Sisanutnio; în Ham- tărgul Inului Nr. 30 etagiu
atcrţ,; Karofa •& L&ibmatm,
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul inserţluRlter: o sos'ă luni 5 fl., pe Mei luni 2 fl. 50 cr.
jamcnd pe 9 soidaă 8 ax, îi Cu dusul în casă: Pe un an
•îOc*. timbra (dm o pcbli- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe Mei luni
i' oîo, PabUoări snui -Jeeo da?& 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
t-srjifi şi Învoiala. său 15 bani. Atât abonamen
Itaolamo pn padina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
itsriâ 10 ost, bou 00 baaî. a se plăti înainte.
Braşo?, Vineri 28 Noemvre (10 Decemvre)
Armata şi echitatea. actele oficiale, însâmnă o respectare cătră tâte cluburile germane, decla tut împlini chiămarea, de-a elabora un sta
a principiului dreptăţii şi al echi rând u-le de nesuficiente. Refusul acesta tut unitar, său mai bine cj.* de-a pertraeta
s
In şedinţa de alaltă-erî a dele- tăţii ? nu a surprins pe nimeni, deârece se statutul unitar luorat de oomisiunaa însăr
gaţiunei austriac© s’a vorbit între Dăr nu-i numai atât. Armata e aştepta, ca Germanii, fidel! atitudi- cinată ou acest lucru. Nu şl-a putut îm
altele şi despre spiritul naţional în compusă din omeni, ăr âmenii au nei lor, ee nu facă nici o concesiune. plini chiămarea din causă, că mandatele, ou
armată. Faţă cu acusaţiunea, ca în ochi de văc|ut şi urechi de aucjit. Proiectele lui Gautsch cereau, oa escepţiunea a 6—7, le-a obţinut aşa nu
mijlocul agitaţiunilor naţionaliste de Cum s’ar pută âre, ca fii! unei ar Boemia se se împartă în trei te- mita partidă reunită radicală şi liberală.
acjî 9’ar fi molipsit şi armata, în si mate, chiămate a-şî vărsa sângele ritorii de limbă: ceh, german şi Ou ce mijlâoe a obţinut ea mandatele, se
nul căreia s’ar ivi din când în când pentru apărarea şi fericirea patriei, mixt. pdte închipui, decă vom soi, oă unul din
chiar şi anumite manifestaţiunî, cân- se se însufleţescă de sfânta lor chiă- Proiectul aoesta (jiee, că în cercurile tre mijldcele lor de agitaţiune a fost aţî-
tându-se cântece naţionale etc., mi mare, când văd cu ochii persecuţiile curat cehe limba ofioiâsă să fiă limba cehă, ţarea în oontra Ungurilor. Au afirmat adecă,
nistrul comun de resboiu, baronul îndreptate în contra fraţilor lor de în cele ourat germane, oea germană, în cer- că după primirea noului statut, chiar şi în
Krieghammer, a ţinut se declare, acasă şi aud cu urechile ţipetele de ourile mixte să fiă şi cehă şi germană. Cer biserică va trebui să se introducă limba
„că-şî ţine de cea mai sfânta dato- durere ale părinţilor lor, loviţi col curi mixte se consideră acelea în cari 25°/ maghiară.
0
rinţă de a împedeca în modul cel nic în consciinţa, dreptul şi demni dm poporaţiune e de altă naţionalitate; Membrii acestei partide au pretins în con
mai energic ori ce încercare de-a in tatea lor naţională din partea ace cero curat ceh ori german este aoela a că gres, ca să stabilâsoă ordinea de 4i pentru
troduce în sînul armatei certele şi lora, car! săvîrşesc aceste crime toc rui poporaţiune diferită atinge cel mult oifra durata întregului congres. Fiindcă acâstă
politica de naţionalitate . Ministrul mai basaţ! pe scutul armatei ? de 2O°/ . Funcţionarii de stat în Boemia
11
0 unică dorinţă a lor n’am putut’o accepta,
asigura tot-odată pe membrii dele- E frumăsă declaraţiunea d-lui să fiă obligaţi a înţelege amândouă limbile, am fost nevoit să reourg la amânarea con
gaţiunei, că „fiă-care regiment, în- baron Krieghammer, că va lupta cu şi pentru învăţarea limbei, ce n’o ounoso, gresului. La cas contrar oposiţia unită şi-ar
tregescă-se el din orî-ce naţionali cea mai mare energia pentru a scuti li-se dă un termin de 15 ani. fi ajuns scopul, de-a alege comitetul ese-
tate, îşi va face datorinţa atât faţă armata de vârtejul certelor şi poli Acesta modificare în proiect a outiv înainte de desbaterea statutului şi
cu inimicul intern, cât şi estern. In ticei de naţionalitate. Der nobilele respins’o partida germană sub cu prin acâsta ea ar fi hotărît şi sortea statu
armată“, adause ministrul, „fiă-care na lui stăruinţe vor rămâne zadarnice vânt, că decă proiectul s’ar primi şi tului. In noul statut însă se cuprind im
ţionalitate se bucură de-o potrivă de stimă şi asigurarea de egală stimă şi iu din partea lor, atuncî Austria n’ar portante principii, cari dâoă ar fi fost ao-
şi iubire 1,1 . bire a naţionalităţilor în sinul ar mai fi un stat unitar. captate, oposiţia n’ar mai fi putut face nimic,
Fără îndoelă, că enunciaţiunile matei rămâne fără de valăre, pe cât Cehii însă nu vor cu nici un şi puterea, ce ea a voit să şl-o îusuşâsoă
acestea ale baronului Krieghammer timp principiul dreptăţii şi echităţii preţ se se lase de acest proiect. sub cuvântul uuor interese naţionale, i-ar
sunt cât se pote de frumose. In ele nu va fi deplin respectat, şi încă nu In urma acesta guvernul n’are fi scăpat din mână.
se esprimă principiul, fără de care numai în armată, ci şi înafară de încătrău: trebue se suspendeze con
După amânare, ministrul-preşedinte
o armată nu p6te se prospereze, nu armată, în vieţa publică a cetăţeni stituţia. O telegramă din Viena, cu Banffy a convocat la o eonferenţă pe
pote se fiă tare şi puternică. Mai lor, din mijlocul cărora e recrutată data de 7 Decemvre, cţice, că acum
câţiva membri ai congresului, dâr fiind-oă
ales în armata unui stat poliglot, armata. urmeză guvernarea absolutîstică, ce se ou s’a putut ajunge la o înţelegere, a fost
cum este monarchia nâstră, princi baseză po §, 14 din legea imperiului. rugat patriarchul, ca într’o eonferenţă mai
piul stimei şi iubirei împrumutate, funcţiona, şi
Obstrucţia maghiară. După ob- Parlamentul nu mai pdte restrînsă să încerce încă odată de-a sjuDge
pe care i’a accentuat ministrul co ne mai funcţionând, guvernul va dis
struoţia din. parlamentul vienes, urmâzâ la o resolvare paoînioă a lucrului, Dâr
mun de resboiu, este atât de indis pune pe propria sa răspundere.
aomn obstrucţia din dieta ungurâscă. Ea s’a nici în acestă eonferenţă nu s’a putut
pensabil, încât fără de el nu i-ar fi
început deja în şedinţa de alaltăieri prin dis ajunge ia o înţelegere din causă, oă opo-
cu putinţă armatei de a-şî valora un
cursurile kossuthiste. Intrâgă şedinţa acesta siţia a stăruit de-a se faoe anumite oouoe-
singur moment puterea sa, de-ar ave Cehii la monarch. „Politilc“ orga
a folosit’o stânga estremă, care a sulevat siunl din drepturile hierarohioe, ceea ce
e
încă de 4 0C0 -° î P atâtea tunuri şi nul Cehilor bătrâni, faoe apel cătră toţi
r
cestiuneo, că la care oomisiuDe să se tri însă hierarchia nu voesce. Astfel s’au de
pusei cu repetiţia. Gehîi, oa din sinul poporului să se con-
mită proiectul lui Bşuiffy despre provisoriu. părtat şi dela acâstă eonferenţă în spe
stitue un comitet, oare să redacteze un
Vorba e însă, că pe lângă prin Guvernul şt partida lui îl trimit la corni- ranţa, oă acuşi se vor întruni ârăşl, der
memoriu în care să sa înşire tote suferinţele
cipiul stimei şi iubirei împrumutate, stunea financiară, partida estremă a lui nu sunt multe semne de-a se mai întruni.
Cehilor şi causa adeveraiă a turburănlor din
mai este şi un alt principiu mare, Kossuth cere să se trimită olasselor. Că oe sa
Fraga. Memoriul acesta se fiă înaintat mo- După vederile mele individuale, 4*
care stă mai pe sus de t6te celelalte sunt olasseie, esplîcăm la alt loc al foiei
narchului printr’o deputaţiuue. mai departe Nikoiicî, congresul, dâoă cum
principii şi de care baronul Krieg mostre. Apponyiştii şi cei din partida po va s’ar întruni ârăşl, din nou ar trebui sâ
hammer, după cum se vede, şî-a porală tac de-ooamdată, ei vor să stea pe
fiă amânat. Resultat n’ar putâ avâ, mai ales
uitat se facă amintire. E principiul două scaune, şi ou pui şi ou ouă şi ou Serbii şi Bulgarii. Din Belgrad fiind-că şi între liberalii, cari au fost uniţi
dreptăţii şi al echităţii, fără de care olocă grasă — oum cjice Românul. Obstruo- se tslegrafâză, că cabinetul serbeso şi-a
pentru moment, au început a-se ivi neîn
nieî nu se pâte închipui o stimă şi ţiunea urmăresoe scopui, oa guvernul să nu dat, pe neaşteptate, dimieia, Se orede, că
ţelegeri. Der guvernul nu are intenţiunea de-a
iubire adevărată. Cum s’ar şi pută potă vota proiectul din Gestiune pănă la 1 în fruntea guvernului va veni Bovacovicl.
convoca din nou Congresul. Nici n’ar prea putâ
crede, ca cine-va se porte o sinceră Ianuarie 1898, mai scurt cjis, să facă impo- — Fostul regent Bistid o fost ehiămat la se-1 oonvooa, deâreoe fondul naţional n’ar
stimă cătră acela, care-1 nedreptăţesce, s bilâ opera pactului cu Austria. Situaţia curtea sârbâsoă, unde regele !-a oerut sfa mai avâ de unde plăti pe deputaţi. Din
şi cum ar fi cu putinţă ca cine-va parlamentară a forte încurcată şi Banfiy tul asupra neînţelegerilor ivite cu Bulgaria. eausa ssta şi Wekerle a refusat odată de-a
se iubâscă pe acela, care îl asu- ameninţă la rândul său pe adversarii lui ou RisticI a făcut ateut pe regele, să se re
permite convocarea congresului.
presce? ordinaţiunl ministeriale, decă nu se vor li ţină dela orl-oe paş grăbit. Gu tote acestea
Acestea sunt declaraţiunile ba
Acest principiu al echităţii este nişti şi vor încerca să-i zădărnicâscă pro- circulă soirea, că un consiliu militar a ho-
ronului Nikoiicî. Din ele reese clar,
deci şi pentru armată sorgintea, din ieotul prin discursuri a lâ Lecher. tărît, să concentreze la Niş armată contra
că congresul a fost amânat numai
care singur pot se isvorescă virtu Bulgariei. — Din Sofia se scrie, că acolo
din causă, că majoritatea au avut’o
ţile militare. a produs o mare iritaţiă soirea foilor ser- în congres Sârbii naţionaliştî, ai că
Absolutism în Austria.
Decă şi întru cât se mai res besol, că regele Serbiei a protestat contra ror deputaţi au format oposiţia unită.
visitei principelui bulgar la claustrul-Hilendar
pectă aijî acest mare principiu în Soirile, ce vin din Austria pre- Al doilea, statutul unitar, pe care
Agentul bulgar din Belgrad a fost somat
sînul armatei nâstre, nu vrem se sentă situaţia ca fârte gravă şi es- guvernul ar voi se-1 impună Sârbilor,
să câră imediat dsla guvernul sârbesc des-
esaminăm aici. Ne mărginim numai cepţională. conţine disposiţiunî absolutiste, cu
minţirea aceste soiri.
a da espresiune îngrijirei nâstre, că Ministrului-preşedinte br. Gautsch ajutorul cărora oposiţia pâte fi pa-
în mijlocul estremei netoleranţe şi nu i-a succes se ajungă la o înţele ralisată în tot momentul, rămânând,
a fanatismului de rassă, de care gere cu partidele din parlament. In cestiunea congresului naţional ca representanţii guvernului ungu
sunt conduşi guvernanţii noştri deia Comitetul esecutiv al stângei a bisericesc a! Şerbilor. resc se dispună după plac asupra
mic pană la mare, cu greu se va avut alaltăieri o întrunire pentru a bisericei sârbesc!.
mai pute susţine şi în armată res vota asupra proiectelor, ce ie-a îna Baronul Fedor Nikoiicî, care a Decă în congres ar fi fost ac
pectarea acestui mare principiu. intat guvernul pentru sanarea stări funcţionat ca comisar regesc la con ceptat noul statut chiar dela început,
Avem şi pănă acum puternice şi nu lor parlamentare sdruncinate. Besul- gresul naţional bisericesc al Sârbi după cum a pretins comisarul, atuncî
ar a
merose indicii de-a ne îndoi în pri tatul votărei înse a fost nefavorabil pen lor, a făcut înaintea unui 4i i t deputaţii congresual! s’ar fi dat cu
vinţa acâsta. Orî dâră, ca se nu mai tru guvern. Răspunsul de refus a fost nisce declaraţiun! cu privire la is mânile legate şi tâte lucrările ulte
amintim de altele, măsurile mai comunicat îndată ministrului-preşe- toricul şi viitorul congresului, al că rior© ale congresului ar fi mers după
nouă luate în sînul armatei comune, dinte. ror cuprins îl reasumăm în urmă- porunca representanţilor d-lui Banffy.
de-a se maghiarisa numele tinerilor Proiectele guvernului privitâre la tărele: Fiind-că acesta nu li-a succes ma-
ostaş! în tote protocâleie, hârtiile şi ordonanţele de limbă au fost respinse de Congresul, (fise Nikoiicî, nu şl-a pu ghiaronilor, congresul a trebuit se
