Page 86 - 1897-11

jPagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 264—1897.

fia amânat şi, după cum se vede din întâiu olasselor pentru desbatere prealabilă. Boemia şi in multe oraşe mai mici din se despart. Venus se departă de pământ»
declaraţiunile de mai sus, amânat Aoestea îşi spuneau părerile înaintea dietei Austria turburările continuă. In Bribram er Marş sa apropie.
va şi remânâ pană când Banffy nu prin raportorii lor. In oei două-4“oî de ani au fost sparte ferestrile sinagogei ovreeacl. 44
, Călindarul Plugarului , edat de ti­
va isbuti cine scie prin ce intrigi şi din urmă diata n’a luat refugiu niol-odată Iu Hermanetz o câtă de demonstranţi a cu- pografia „A. Mureşianu din Braşov şi
44
uneltire se-şî asigure o majoritate în la acest organism intern al ei. triaret oraşul oântând oânteoe naţionale şi întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­
congres. In desbaterea olasselor iau parte toţi spărgând ferestrile la 30 de oase jidovesc!.
vire la trebuinţele poporului nostru agri­
Deputaţii serbî din dieta ungu- membrii parlamentului. Ele represintă viaţa, De-asemenea s’a întâmplat şi în Jung- col, are o parte literară şi economică
rescă nu de geaba au lins şi ling fiind-oă cuprind în sme întrâgă represen- bunzlau. fârte variată şi bogată, cuprindend mai
tălpile lui Banffy, căci etă cum scie tanţa ţării cu diferitele ei păreri. mulţi articull bine aleşi, novele, poesii
acesta sS resplătescă acum poporului Vapor cufandat. Societatea de navi- etc. La început biografia lui Alesandru
sârbesc linguşirile lor! gaţiune Adria e forte nenorocită ou ve-
pârele ei. In scurt timp i-s’a cufundat Roman, apoi o introducere de autor,
un articul întitulat: Alegerea carierelor;
acum al treil» vapor. Din Fiume se tele-
Din dieta ungară. — 27 Novembre, v. grafâză, oă vaporal „Băthory s’a cufundat Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de
44
N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de
— Noul provisoriu. — înmulţirea gendarmeriei. In budgetul alaltăerî. El era înoăroat ou mărfuri în va-
anului viitor, la posiţia oheltaelilor pentru lore de 350,000. Personalul de serviciu al va­ C. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul
In şedinţa dela 7 Decemvre n. a dietei lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr.
14
„susţinerea siguranţei publice , este prevă- porului a putut soapa norooos la timp,
s’a început desbaterea asupra noului pro­ Eleftereseu; însurat de două-orl, (novelă
4ută o urcare a cheltuelilor cu 323,000
visoriu, sâu a aşa numitului proieot de lege poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­
fl. Aoesta o motivâză ministrul unguresc de Logodnă. Dl loan Stoian, student în
44
despre „ocâllo randelkezâs . nomică, redactată de I. Ceorgescu, începe
finanţe prin aoeea. oft a trebuit să se în- litere şi drept la universitatea din Buou-
Franoiso Kossuth şi-a înoeput vorbirea cu un articul: Economia înţeleptă ; urmâză
mulţâsoă gendarmeria în anul aoesta ou re8oî, s’a logodit ou d-ra Dido Nemescu.
anunţată deja în şedinţa precedentă, cn Rotaţiunea în cultura legumelor; Inoolţirea
200 feciori, er în anul viitor se va înmulţi
aoeea, ca proiectul să fiă prede.t mai întâiu Rechiămarea ambasadorului Mohren- sămenţelor; Bolele animalelor de casă; în­
ou 400 feciori. — Soim, că de oâţî-va ani
spre studierea classelo*• (o esplioare asupra heim. Baronul Mohrenhem, fost ambasador grăşatul porcilor; Animale folositâre şi stri-
înoâce numărul gendarmilor e în oontinuă
aoestei instituţii parlamentare dăm mai jos rusesc la Paris, a fost reohiămat din acest căciâse grădinăritului şi plugăritului. La
orescera, mai ales pentru Ardeal. Se vede,
— Red.) cari pot să se dedare în cestiune post, rămâDând însă membru al oonsiliului urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse,
că se ţine anume semă de-a se înmulţi nu­
fără genă de disciplină de partid. imperiului. Ia looul lui, Ţarul a trimis pe Ciume etc. apoi câte-va câle de anunţuri.
mărul gendarmilor în proporţia, în oare se
Continuând Kossutk deolarâ, că după IJrusov, fost ambasador la Bruxela. Baro­ Preţul 25 cr ; trimis prin postă 30 cr. La
înmulţeso şi legile şi ordinaţiunile nouă
a lui părere, votarea primului provisoriu a nul MohrenhUm a representat Rusia în 10 esemplare comandate de-odată unul se
pentru magh’arisarea nâstră prin fier şi foc.
fost o grăbire. Priu acâsta statul maghiar Paris dela 1883. dă în cinste. De vendare la Tipografia „A.
44
a fâout ofert Austriei, dâr Yiena i-l’a res­ Jeszenszky şi „Cdrâna României . Mureşianu în Braşov.
44
u
pins. Ni-am desohis inima înaintea Austriei, „Budapesti Ktizlony , monitorul ofioial un- Vacanţele de Crăciun la universitatea
să ne sugă puterea de viâţă, dâr ei nu i-a gureso, în numărul său de Sâmbătă a pu­ din Budapesta vor începe în 20 Decemvre
trebuit sângele nostru. Este evident, că blicat decretul regal uugureso, prm oare n. şi vor dura pănă în 8 Ianuarie. Prele­ Provocaţmnile Evreilor în România.
Austriaoii nu prea an voiă de-a încheia ou Jeszenszlty este autorisat a purta însemnele gerile vor începe în 9 Ianuarie.
u
44
noi paotul vamal şi comeroia!, Der oe dâr de mare oficer al „Cortinei României , pe „Epoca din Buourescî, arătând
să forţăm o stare nefirâsoă ? De ce să ne basa brevetului regal româu ou data de Resuliatnl examenelor de oficer în asupra provocaţiunilor îndrăsneţe
oferim dreptul nostru de dispunere de sine 12 Octomvre. reservă. Dună raportul ministrului de hon- ale Evreilor din România, earî au
ved . ou sfârşitul anului de serviciu 1896 iritat mult spiritele şi cari au pre­
if
Austriei atunci, când după trei-deoî de anî
Oprirea întrunirilor evreesci în Ro­ — 97 s’au presentat la esamenul de oficer gătit aşa rjicend demonstraţiile an­
facem primul pas pe terenul regulării uni­
mânia. D l Ferekide, ministru de interne îu reservă 1202 voluntari dela armata co­ tisemite de Duminecă, scrie urmă-
laterale şi oând nici însu-şi guvernul nu
român, a adresat prefecţilor de judeţe şi mună şi 243 dela honvedl. Dintre cei din- tdrele:
orede, că putem să intrăm la toomell o’o
poliţiei oapitalei următorul ordin: „Pe tim­ tâiu au depus esamenul cu suooes 891, âr
Austriă constituţională. In împrejurările ac­ Acelora oe ar voi să întindă răspun­
pul din urmă, îu diferite oraşe din ţâră d’ntre honveql 212. N’au reuşit la esamen
tuale nu putem forţa lucrul deoât prin pa­ derea celor îatâmplate la populaţia buou-
Evreii străini au ţinut întruniri ; guvernul 253 voluntari dela armata comună şi 28
ragraf împărăteso. Constituţia maghiară însă resoeană, vom răspunde reproducând aci
dela înoeput ar fi putut să împedeee ase­
nu recunâsoe ast-fel de paragraf.. . dela honvedl. 39 voluntari dela armata co­ câte-va estraote din cuvântările rostita de
menea întruniri, întemeindu-se pe disposi- mună s’au retras dela esamen, bolnavi au
Henialler: Nici împărat! o luDă înoâoe de căpeteniile Evreilo .
ţiunile positive ale art. 26 din Constitu- fost dela liniă 18 voluntari, âr dela hon­
F. KosSUth esplioă apoi, între sgomote, Ne mărginim la câteva scurte oitatii,
ţlune, care nu dă dreptul a se întruni de­ vedl 2. Uu voluntar dela liniă a fost ares­
că în Austria constituţionalismul a pierit pa cari le-am putâ, însă. la nevoie, pre­
cât Românilor, şi dâoă acâsta nu s’a făcut, tat Dintre voluntarii, cari n’au reuşit la
aşa de tare, încât nu se mai pâte oonvoca lungi cât de mult. Ictr’on interwiev apărut
s’a ore4ut că aceşti străini nu vor abusa esamen 56, servesc anul al doilea la liniă âr
nici Reichsrethul. In ast-fel de împrejurări în „Dreptatea dela 25 Ootomvrs, d-l doo-
44
de toleranţa oe li-s’a acordat pănă a pro­ unul la honvedl. In anul 1895—96 au sar-
a forţa uu pact, ar însemna a sări în apă. tor Feresfer se 6sprimă astfel: „Evreii
voca disordiuea. vit anol al doilea 112 voluntari la liniă şi
Se rentâză ore a susţine un status quo, sciu, că drepturile nu se cer, că drepturile
„Astăd* însă, oând întrunirile an de­ 25 la honvedl. Dintre aceştia cu sfârşitul
care nouă nu ni-e folositor, ăr Austriei se capătă şi cum ale devin o condiţie „sine
venit atât de provooătâre, dând loc la anului 1896—97 s’au presentat la esamen.
nu-i trebue? qua non de existenţă în România, e firesc
w
excesele regretabile pe cari am avut mâh­ 25 voluntari dela liniă, dintre cari 12 au
Oratorul continuând d’ > a sosit nirea de a le constata în Capitală, sunt oădut din nou la esamen. Dintre oei 3 ca Evreii sâ us^ze de ttite mijlticele, pe cart
oe
timpul disposiţiumlor permanente. El nu instinctul de conservare le ptite inspira. Des­
nevoit, conform şi cu declaraţia făcută în voi. dela honvedl, oarl s’au presentat la
orede, că Corona ar pune piedeeî. Dâoă tul am sperat, destal am petiţionat, trebue
faţa Parlamentului, oa în interesul liniştei esamen, 2 au reuşit, âr al 3-lea a oădut
44
Corâna a sanoţionat căsătoria civilă, care sâ facem ceva mai mult .
şi pe viitor. în mod absolut, să interdioetî din nou.
se opune tradiţiilor şi sentimentelor ei perso­ In întrunirea studenţilor evrei, ţinută
orl-ce întrunire ce vor voi a ţină străinii,
nale; decă Corona a putut suferi domnia fănându le ounoscut, că acest drept na le Reuniunea de patinat din Braşov a la 24 Oct. în localul Dolioîinioei din strada
cehă în Austria, deşi dinastia e germană: este recunoscut de legile târâi . deschis Marta trecută ^terenul de natinat. Bradului, d-l Stern, s’a esprimat astfel:
44
atunci ar fi q vătămare a ei afirmaţiuuea, In fiă-oare Duminecă şi serbătâre după „Dâcă nu se va face dreptate, propun tipă­
că inima n’ar trage-o spre interesele Un­ Comitatul Somogy şi maghiarisarea nu­ amâdl musioa militară va concerta în pa- rirea de memorii în mai multe limbi spre a
gariei... Stânga estremă nu oere un lucru melor. Lui „Bud. Hirlap i-se scrie dm viloncl reuniunei. fi trimise colegilor lor din străinătate
14
imposibil de realisat, ci va împiedeoa un Kaposvâr următârele: Comitatul Somogy La Congresul Israeliţilor pământeni,
plan, care vrâ să nimioâseă o binevenită este unul din comitatele oele mai maghiare Din cercul astronomiei. Din 8 pănă în ţinut în Buourescî, la 26 Oct., s’au din, în­
ocasiă. şi cu tâte aceste numărul celor oe pârtă 14 1. c. se pâte vedâ diminâţa (înainte de tre altele următârele: D-l Ghelerter (Iasî) :
Ministrul Banffy cjise, oă e întrebare, nume străin, e fârte mare. Pentru aoeea răsăritul sâreiui ou o oră) pe orisont îu arată, oă Evreii, deşi n’au drepturi politice,
ce se va îutempla ou proiectul. Să se dea fişpanul Talbân Gyula şi vice-şoanul Moar partea sud-osticâ un fenomen din oele mai pot trage mare folos organisându-se poliii-
el âre olasselor ? (Vool: la austriacl!) Fiind­ Gyula ai acelui oom'tat, pătrunşi de gra­ frutnâse şi fârte rar. Anume: diminâţa ticesce şi amestecându-se oa orl-oa partid
14
că proiectul nu oonţiue deoât susţinerea vitatea şi îusemuătatea naţională a lucrului, bo'ta ceresoă este înfrumseţată cu trei lu­ politic, în luptele partidelor .
statului quo, nu e nevoie să se mai dea au dat o ordinatiune oătră totî şefii dera- ceferi. Aceşti luceferi sunt planeţii: Venus, Dr Ferester: Să facem un memoriu
olasselor, oi comisiunii financiare. gătorielor de stet oa aceştia să facă presiune Uranus şi Saturnus. Planetul Venus este şi cătră bărbaţii politici din străinătate", şi
în cercurile lor asupra funcţionarilor, oa nu ni-sa va putâ obiecta, oă suntem calum-
După acestea Banffy părăsi sala. După în mijloc, âr de-a drâpta Uranus şi de-a
sâ-şî maghiariseze cât sâ pote de mulţi nu­ nistorî ai ţării, căci, ori suntem consideraţi
el eşi Tisza Kalman şi alţi deputaţi gu­ stânga Saturnus. Ou sfârşitul anului curent,
mele. — Apoi să mai dină cineva, că tur­ ca, Români, şi atunci sâ ni-se dea drepturi
vernamentali. Venus se perde în radele sârelui, âr Ura-
Discuţia se continuă încă. Au vorbit barea maghiarisării n’a isbuonit ou furiă nus şi Saturn înaintâză tot mai mult spre cetăţenesd, ori suntem consideraşi ca străini,
— Barta Odon propunând, ca proieotul să prin tâte organele statului ? vest. reservându-şl pe mai mult timp rolul în care cas avem dreptul sâ ne plângem la
u
se dea unei comisiunl ad hoo, cum s’a în­ de luceferi de diminâţe. De-esupra acestor străini .
Pădure furată. DiD Sigetul-Marmaţiei :
tâmplat şi sub Franciso Deâk, Olay Lajos trei planeţi, îa o depărtare de 75°, se pâte Nu credem să fiă ţâ ă în lume unde
se anunţă, că pădurea comunelor Ripin şi
sprigini propunerea lui Kossuth; de ase­ vedâ strălucind Jupiter. In 30 1. o. Ju- s’ar tolera uu asemenea limbagiu. Nesooo-
Maidan a fost pustiită ou desăvârşire. Pa­
menea şi Pichler, Gytiry Elek, Papp Elek piter trece, în momentul când răsare titul străin, oare neavând nioî dreptul de
guba se uroă la 600,000 fi. S’a pornit oer-
şi Hollo Lajo3. sârele, meridianul budspestan la o înăl­ a participa la întruniri, ar avâ şi outezanţa
oetare în oaueă şi s’au oonstatat luorurl
Desbaterea se va continua acjî. Sunt ţime peste orisont de 44 grede şi 59 mi­ sâ vorbâseă astfel, ar fi arunoat peste gra­
surprindâtâre. Jupanul solgăbirău Rislco a
anunţaţi în aeâstă cestiune 26 de vor­ nute. După acâsta planetul Jupffer se pâte niţă în 24 de âre.
fost suspendat din post, âr contra fisolgă-
bitori. vedâ bine în fiă-oare nâpte după 12 âre. Nu au cuvânt dâr Evreii, oa să se
* birăului Vajna s’a introdus oeroetare disci­ In 22 1. o. cu ajutorul telescopului se plângă de manifestaţiile studenţilor, oând
plinară. Notarul Reviczky a fost arestat,
Ce este der instituţia parlamentară pâte vedâ pe Jupiter fasa întrâgă a în- ei, timp de o lună, au aţîţat spiritele prin
de-asemenea şi proprietarul Jacob Fixler
aşa numită a olasselor? tunecimei de sâre, oausată de lună. Di- asemenea provoo&viucl.
din Maidan. A mai fost arestat şi solgă-
Este soiufc, că fiă-oare deputat se îm­ minâţa la 2 âre 16 m. se vede umbra lu-
birăul Risko din Okortnezo. — Toţi aoeştl
parte la o olasă. Ca totul sunt 9 olasse. uei trecând peste Jupiter, oa un punot ne-
44
„patrioţi maghiari, în unire şi înţelegere ELiiupgia maghiară.
F â-oare îşi alege preşedinte, secretar, şi gi"U dela stânga spre drâpta. Mai este de
oum se bănuesce, au pustiit pădurea şi
raportor. Classele acestea făceau mare ser­ amintit, oă tot în 30 1. o. planetul Marş Mult hărţuita cestiune a litur-
banii i-au „ocrotit în pungile lor.
44
viciu în timpurile mai vechi, oând viâţa îşi începe tura sa pentru acul 1898—99. giei maghiare preocupă mereu cer­
parlamentară era aşa d' ® ^ numai în faşă. Bemonstraţium îu Austria şi Boemia. Iu diminâţa aeelei d'le Marş se întelnesoe curile şi cjiaristica ungurescă. „Alhot•
0
1
F'â-oare proiect da lege sâ trimetea mai Iu Prega spiritele s’au liniştit, dâr îu ou Venus pe o distanţă de 40 minute, apoi mâny“ dela 8 Decemvre publică sub