Page 87 - 1897-11

STr. 264 —1897J GAZETA TRANSILVANIEI

titlul de mai sus un articul în care M.-Oşorheiu, 20 Nov. v. 1897. Atunol marele om, părăsit, trădat de rea, răspunse Diogene, dâcă ea când e de
combate cu argumente tari mişcarea Prea stima,te D-le Redactor! Pentru amicii săi, va fi urmărit, cu mare perdere, faţă nici nu o simţim.
pănă în propria sa capitală, de marile na­
ce s’a început în sînul Maghiarilor lămurirea afaoerei. ou csărddsul din Egerseg, — Pofta de bani e fortărâţa tuturor
pentru Introducerea liturgiei ma­ îmi permit a Vă declara următârele: ţiuni europene. In looul lui vor fi restau­ relelor, 4’se odată Diogene cătră nisoe ce­
ghiare în biserici. Estragem din acest în programul pentru sânţirea biseri • raţi Regii din sângele Oapeţilor. tăţeni avari.
articul următdrele: oei a fost luat: a) însu-şl aotul sântirei, El, osîndit la exil, în aoâstă mere din
care eşise de tînăr, şi lângă looul naşterai — Diogene merse odată la baiă ; aflând
Nu este om, nu esistă. adevărat pa­ b) banchetul şi c) o petrecere poporală.
sale, va rămânâ aoi unspre-flaoe luni ou însă apa din baiă prea murdară, ohiămâ
triot în Ungaria, care n’ar dori din inimă, T6te aceste s’au făcut şi au deeurs în
oâţl-va din suita sd, adevăraţi amici şi sol­ pe antreprenor şi-i 4ise: Spune-mi, t,e rog,
oa limba maghiară să-şi ooupe looul ce i-se oea mai perfectă ordine, aşa precum s’a
daţi. După trecerea oelor 11 luni, el şi ade­ oei ce se scaldă aiol, unde se spală?
cuvine pe tote terenele. Puţini însă îs! dau descris în N-rul 127 al „Tel. Rom. Dâr
w
renţii lui se vor imbaroa şi vor pune pi­ *
sâmă despre aceea, că aoâsta este aprâpe tote aoestea îndeosebi şi petreoerea po­
ciorul pe Franţa celtică.
imposibil în biserioa romano-oat.olică. Bi­ porală ţinută în curtea parochului, s’au ter­ De natura aoâsta sunt aprâpe tâte răs­
Şi va intra âr în marele oraş, unde
serica romano-oatolică, ţinând să păzâsoă minat pănă la 7 ore sâra şi — eu pe vre­ punsurile lui Diogene. Nu e mirare deal,
şede Regele din sângele Oapeţilor, care
sfintele tradiţii aşa oum le-a primit dela mea aoâsta, încheind tot, ce fusese oficial, dâoă Alexandru Marele, cunosoându-1 mai
va fugi, luând cu dânsul ornamentele re­
Ohistos şi apostoli, e evident, că nu p6te mă găteam de ouloare acasă. de aprâpe, esolamâ: — De n’aşt fi Alexan­
gale. Şi marele om, restaurat în vechiul
nici să ie adăugă nimica, nici să ia din ele Mulţimea de tineri şi tinere însă, au dru Marele, aşi vrâ să fiu Diogene!
său imperiu, va da poporului seu legi ex­
nimic. Urmeză dâr de sine, că la textul insoeuat intr’o oasâ alături peste drum dela Bl aş iu.
celente.
sfintei Scripturi, primită dela străbuni, ea casa psrochială si un fel de „bal , la care
u
Apoi, va fi gonit din nou de o tri­
nu numai trebue să se alipâscă, oi trebue îşi vor fi petrecut.
plă alianţă a naţiunilor europene, după NECROLOG. D-l Droc Barcian din
necondiţionat să nisuâscă a da urmaşilor Fârte bine au făcut. Er dâoă aoi
totul, cum a primit dela înaintaşi. preoţi de ai noştri vor fi jucat şi „oeârdâs*, o sută de 4^6) âr îu locui lui se pune Giurgiu ne anunţă, că fiiul său Octuyian-
erăşl Regele din vechiul sânge al Oa­ Ioan a răposat îa 24 Noemvre v. în vârstă
Ar fi dâr ceva imposibil, dâoă fiă- eu nu pot să sciu şi aici le voiă face ju­
peţilor. de 3 ani. — Condolenţele nâatre!
cărei limbi vii ’i-s’ar da liturgie deosebită. decata. Oeea-ce voiţi să constat- este, oă
Şi el va fi cre4ut mort de poporul
Arunci biserioa unitară romano-oatolică s’ar tot ce se va mai fi petrecut, nu s'a ţinut
său şi de soldaţii săi.
rope în atâtea părţi, oâte limbi vii esistă de actul oficial al sântirei bisericei,
pe întreg pământul. Biserica romanocato- Ou profundă stimă: Colţii şi Francesii se vor sfâşia ÎDtre
lioă ar fi ori şi oe, numai păt^itârea tradi­ N. Maneguţiu, ei, oa nisoe lupi şi nisoe tigri. Sângele ve­ Bucurescî, 8 Decemvre. Ministrul
ţiilor apostolice şi a moştenirei lui Christos prot. chilor Capeţi va fi oausa unor negre tră­ plenipotenţiar al Rusiei, în numele
nu. De ce ? Fiind-că limbile vii se des- dări. Oei răi vor fi desamăgiţî şi masacraţi
prin foo. Florea de crin va fi menţinută, colegilor lui, a representanţilor Fran­
vdltă mereu, aşa dâr singuraticele cuvinte
Napoleon preijis în veacul 16. ciei, Angliei, Austro-Ungariei, Tur­
nu numai că se mvaoheso, oi adese-orl dâr cele din urmă rămăşiţe ale veoh'ului ciei şi Italiei, a declarat primului
primeso astfel de înţeles, care diferă mult în vâoul al 16-lea trăia în Franţa un sânge vor fi în primejdie. ministru român, că cu regret a con­
de original, şi aşa ar fi aprope imposibil medic şi aroheolog uum’t Filip Noel Oli- Atunol se vor bate între ei.
stat devastările de Duminecă, cari
de a-se păc}i spiritul şi înţelesul original... varius, oare se ocupa şi ou neoromantis­ Atunol un tînăr răsboinic va înainta
n’au fost împiedecate de poliţiă. Mi­
Să nu uităm, oă un preoedent cum e mul. El a lăsat un manusoript, a cărei co­ contra marelui oraş, purtând un cocoş şi
nistrul rusesc a presentat guvernului
liturgia maghiară, ar da ansă la mari şi pie ajunse în mâinile împăratului Napoleon un leu pe zaua sa. Şi lancea îl va fi dată
o notă a despăgubirilor de acordat
multe încurcături. Să ne însămnăm, oă niol după încoronarea sa, în următârele îm- de marele principe al Orientului. Ya fi aju­
supuşilor străini.
Croaţii n’au primit decât concesiunea, ca prej urări; tat de poporul răsboinic al Franciei Bel-
liturgia să şl-o eitâscă în limba glogoliticâ, Intr’o sâră, Napoleon intră fârte agitat gice, care se va uni ou poporul Parisului Atena, 8 Decemvre. Se anunţă
adecă veohiă-slavă, care e înrudită ce-i la soţia sa Josephina şi-i întinse un ma- pentru a împăca pa soldaţi şi pentru a mari lupte între Români şi G-recî în
K
drept cu limba croată, însă nu e. identică nusoris veohiu datat din 1542. stabili paoea . satele Grolua, Adela şi Smisa din
cu ea- — Oitesoe. ( Drap. ) Epir. De ambele părţi au căcjut mulţi
u
n
Aid dâr nu s’a întâmplat nici o ino- Josephina începu să-l citesoă, cu greu, morţi şi răniţi.
vaţiune. oi în locul limbei vechi ou drept de âre-oe manuscrisul era în franţuzesoe
Berna (Boemia), 8 Decemvre. Ieri
de rit propriu, s’a permis folosirea unei vechiu. Din vieţa lui Diogene. s’au produs mari esces© în contra
alte limbi morte, N’a suferit deci nimio prin­ „Franoo-Italia va da nascere unei
cipiul străbun nihil movetur. fiinţe supranaturale. Acest om, forte tînăr — Magistraţii din Atena prinseră odată (Germanilor şi Evreilor. — In Lain
pe un hoţ furând din visteria statului un s’a produs o esplosiune de dinamită
La Români şi la Ruteni înoă s’a în­ înoă, va eşi d’n mare şi va adopta lim^a-
pahar de aur. Tocmai când ’l duceau prin înaintea magasinelor evreului Frie-
tâmplat numai atât, că cu ooasia unirei din giul şi manierele Francesilor celtioî. In tim­
piaţă, îi întetnesoa Diogene, oare esolamâ drich Novac. Atentatorul a fost prins
Î641, respective 1790, li-s’a conoes, ca limba pul tinerelei sale îşi va oroi un drum prin­
cu mirare: — „Uitaţi cetăţeni, oum hoţii şi arestat.
lor liturgică folosită pănă atunci în bise­ tre mii de piedici, ajutat de soldaţi al căror
oei mari duo pe unul mio!“
rica lor creştină, să o folosâscă şi în bise­ general va deveni. Aoâstă oale ootită îi va
rioa catolică. prioinui multe suferinţe. El va faoe răsboiu, — Odată se adunară în jurul lui Dio­ D I V E R S E .
Limbile acestea aşa dârnu Roma le-a aprope de looul naşterei sale, timp de peste gene forte mulţi tineri răsfăţaţi, oarl îl bat-
ridicat la rangul de limbi liturgice, căol el9 cinol ani. jooureau în totă forma. După oe vă4ură, 0 peţit6re interesantă. Mosfcenifcârea
erau deja de mai înainte. Roma numai cât Va fi văcjut pe mări, coDduoând răs- oă nu-1 pot faoe altcum să se mănie, înce­ de tron & insulelor Fidzsi, Tono-Manftnn,
le-a tolerat, deâre-ce tolerarea aoâsta a bâele ou multă glorie şi vitejie; şi va res­ pură a striga: Grijiţl, băeţl, că ne muşoă de rassa Negrilor, va veni în Europa, na
resultat convertirea a milione de creştid. taura lumea romană. oânele! — N’aveţI frioă, le ră9puuse Dio­ aiot să-şî capete un bărbat. Frumâsa mos-
Dâr oe ar fi atunci, dâ^ă după litur­ Va da legi Germanilor; va pune ca­ gene, oă nici oânele nu se nutresoe ou bu- tenitâre de tron, nâgră oa oărbnnale, afară
gia maghiară s’nr ridica guvernul român, păt desordinelor şi terorei 'Franciei oeltioe ruenl! de proprietăţile mari, oe le are, mai oanăt.ă
bulgar, sârbesc, german şi oelelalt» gu­ şi apoi va fi numit, nu Rege oa de obicei, un salar de 80,000 fl.. âr oând va păşi pe
— Mergând Diogene odată la un is-
verne ş' ar oere liturgie naţională deose­ oi împărat, şi va fi aolamat de un mare tron, salarnl se va duplica. Fiitornl bărbat,
vor, vă4u pa un copil bând din pumni. Fi­
bită, le-ar face obligătâre şi prin acestea entusiasm popular. oare va lua de braţ pe nâgra prinoipesă
losoful atunol ou un fel de indignare soâse
ar nstionalisa în biserică pe cetăţenii de Va pune pe fugă pe principi, pe se­ Tono-Marnanu, trebue să fiă om oult şi
limbi deosebite? Lucru coreot ar fi aoâsta? niori, pe regi, timp de peste 10 ani. Apoi repede din straiţă paharul său de lemn şi-1 dintr’o familiă da frânte; el va avâ în
N’ar oonduoe el la contopirea Maghiarilor va crea noi principi şi noi seniori, şi arunca esolamând: — Băiatul acesta m’a fiitârea lai patriă funcţiunea de ministru şi
întrecut prin ieft-inătate !
din străinătate în naţionalităţile diferite...? vorbind de la înălţimea tronului său, va jude suprem.
Şi nu e’ar comite o sinucidere limbietioă şi exclama: O sidera, o sacra! — Veflend odată pe un tîoăr din fa-
tională tocmai în easa lui Dumnezeu? Va fi văcjut ou o armată de 49 ori miliă bună purtându-se necuveninoios, Dio­
Dâcă aderenţii liturgiei maghiare nu-şî 20,000 omeni de infanterie, cu de 7 ori 7 gene 4ise: Griji, tînărule, să nu scoţi sabiă L i t e r a t a i r ă »
trag sema ou soâsts, atunol Roma negreşit mii de cai, încălecaţi de omeni ou săbii şi de aramă din teaca de os de elefant! „Caloudariu pe anul comnn dela
oă da. lănci, ou de 7 ori 2.000 de 6menl, oarl vor Christos 1898“. Intre oălindarele apărute pe
CeDsa liturgiei maghiare mai are înoă maDevra nisoe maşini teribile. — Vă4end odată pe un bă'at nele- anul 1898, pe oarl le-am anuntat la timpul
şi acel cusur, oă în fruntea ei nu stau greeo Va purta în mâna sa drâptă un vultur, ginit erunoând eu petrii asupra mulţ’mei său, mai avem şi Călindarul apărut în edi­
ori romano-catolicl, oi bmeDî în mare pbrt,e semn de victorie în răsboiu. Va da multe do popor adunată în piaţă, Diogene îi 4'se : tor» şi tiparul Tipografiei archidiecesane din
de altfel de confesiuni, oarl voeso să re­ teritorii naţiunilor, şi fie-căreia din ele va Bagă de sâmă, băiate, oă lovesol pe tatăl Sibiiu. Acesta e col mai veohifî între că-
formeze o religie străină nu pe sâma lor, da pace. tău! lindarelo nâsfcre, întrând deja în anul al
oi pe sâma altora... Va veni în marele oraş, oreând şi di­ — Plato, filosof greo şi ooetan ou Dio­ 47-lea. Pe lângă obicinuitele date calenda­
Liturgia n’are ohiămarea de a ma- rijând proiecte mari, bastimente, poduri, gene, făcu odetă definiţiunea omului astfel: ristice, poştale eto., el ouprinde Şematismul
ghiarisa, ci să deştepte zel religios. Cel oe porturi de mare, apeducte, canale. bisericei ort. or. române din Transilvania
Omul este un animal cu ăouS piciâre şi fără
merge la biserică nu demonstră pentru na­ Va avea două femei. pene. Lui Diogene i-a plăcut definiţiunea şi Ungaria pe an. 1897, ou date amănun­
ţionali te te a sa, ci vre să-şl înalţe inima la Aoi Josephina se opri. aoâsta. El s’a apucat odată şi a nrins un ţite şi cu înşirarea toturor numelor bărba­
Dumnezeu. De ce trâbă e dâr a-se face ţilor, cari consţitue actualmente diferitele
— Urmeză, cjioe împăratul, oăruia nu-I ooooş, l’a ciupit ou totul de pene şi mer­
oestiune naţională din liturgia maghiară ? foruri şi oorporaţiunî ale Metropoliei ro­
plăoeau întreruperile. gând ou el în soâla, unde ţinea Plato pre­
mâne gr. or. La urmă se află o indioaţiune
— „Şi numai un fiu! Va merge să se legerile, îl arunoâ în mijlocul salei dioeod:
a agendelor oficiilor paroohiale şi proto-
Sfinţire de biserică şi — csârdâs. răsboâscă în locul unde se îneruoişezâ liniile Etă omul lui Plato\ — Plato, supărat de
de longitudine şi latitudine (?), timp de 55 batjocura asta, adause la definiţia de mai presbiterale pentru fiă-oare lună; Disposi-
ţiunl normative pentru esaminele private
Sub titlul acesta am publicat de luni. Atunol, duşmanii vor arde marea sus cuvintele: „şi cu unghii late“.
din oerourile pedagogioe; Un eatras din Re­
în nr. 253 a. c. o corespondenţă cetate, şi el va intra într’însa cu trupele
— Un astronom ţinea odată prelegeri gulamentul pentru facerea esamenului de
despre sfinţirea bisericei gr. or. din sale. El se va retrage, când cetatea va fi
publice despre descoperirile sale privitore oualifioaţiune învăţătoresoă eto. Două poesii
Egerseg, în care se spunea, că nisce redusă în oenuşe, âr armata va fi ruinată.
la corpurile ceresol. Diogene a tot ascultat, frumâse de Goşbuo; Un bogat material
u
preoţi români au jucat şi „csărdăs . Er trupele sale, neavând nici pâne nici
la urmă însă, pierflendu-şl răbdarea, îi 4ise: pentru biografia lui Alexandra Roman; Bu­
Spre lămurirea afacerii cu „ceâr- apă, vor fi decimate de un mare frig, oare
Dâr tu de mult ai venib din cer?
c
1 âs‘ ul dl protop. N. Maneguţiu ne va fi atât de groznio încât două treimi din nica Mărie, o frumâsă novelabă de I. Chendb
Apoi târgurile, anunţuri eto.
jgă se dăm loc următorei decla- armată vor peri, âr jumătate din rămăşiţă — Un alt filosof a întrebat pe Dio­
’aţiunî: 1se va resleţi. gene: Este rea mortea? — Cam să fiă *