Page 88 - 1897-11

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI» Nr. 264—1897.

In institutul de editură, Eqlian şi Ig­ CmpsuB Ba foug'sa din Viena.
nat Samitca din Craiova au apărut tocmai Din 8 D=oemvre 1897.
acum două opuri forte de valore. Unul din La prea înaltă poruncă a Majestăţi Sale
Renta ung. de aur 4% ... 122.80
aceste opuri este a se datori cunoscutului c. şl r. Apostolice, a
Renta de eorbne ung. 4% • - 99.75
nostru pedagog, d-1 M. Strainnu, profesor
Impr. căii. fer. ung. în aur 4%% 120.75
de limba română şi de filosofiă la liceul XIX. Loterie de stat c. r.
[apr. căii. fer. ung. în argint 4y / 100.60
0
2
„Carol 1“ din Craiova. Sub titlul; „Gestiuni
Oblig. căii. fer. ung, de ost. I. emis 121.-
literare şi pedagogice d-sa a dat la lu­
11
Bonuri rurale ungare 4% . 97.b0 pentru scopurile de binefacere ale armatei comune din monarchia.
mină un voluminos op, în care se cuprinde
Bonuri rurale eroate-slavone 97.90
o serie de studii aprofundate din domeniul
Ltaprum. aug. ou premii . 153. - Acesta Loterie de bani — unica în Austria legal concesionată —
artei şi literaturei, dintre cari parte mare
LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin 137.75 constă dm 7298 câştiguri îffl bani gata cu suma totală de
au fost publicate şi în „Convorbiri lite­
Renta de argint austr. . . 102 10 3 4 fi* f$ 8 4 C o r o n e -
rare . ]£tă capitul ele, de cari se tractezâ
11
Santa de hârtie austr. . . 102.10
în acest op: Principiul artei; Realismul şi Câştigul! principal s
Banta de aur austr.. . . 122.25
idealismul în literatura comtimporană: Es­
ho?urI din 1860 . . . . 143.50
tetica şcolei parnariene, Caracteristica poe-
Aoţii de-ale Bâticei austro-ungară 948— ! 6 O ■ O O Q C o r o n e .
siei timpului nostru; Poesia primitivă (Rig-
Acţii de-ale Bănceiung. de credit 388—
Veda); Basmele; Ce este poesia? care Pentru plată câştigurilor garantâză Direcţia c. r. a loteriei.
Acţii ds-ale Băncei austr. de credit 355.50
este influenţa ei morală şi misiunea ei în
Mapoleondorî........................... 9.55% Tragerea urineză fără amânare tu 16 IDecein. f §99.
dilele nostre? Un esemplu de prelucrarea
Mărci imperiale germane . 59.09 Un los costă 2 fh v. a.
poesiei poporane (Isprăvile lui Păcală de
London vista............................ 120.40
P. Dulfu); Despre Dante; Despre educa- Losuri se capetă: la despărţământul loteriilor de stat în
Paris vista . . . . . . 47.70
ţiunea de sine însuşi; Importanţa elemen­ Viena Riemergasse 7, la colectanţii de loterie, la oficiele de
Rente de eorbne austr. 4°/ 102 25
0
tului moral şi estetic în educaţiune. — dare, poşte-telegraf şi căi ferate, la case de schimb etc.
Moţe italiene............................ 45.50
Opul se estinde pe 323 pag. şi costă 3 lei PlaiiuB loteriei pentru cuniperător gratis.
(pentru Austro-Ungaria 1 fl. 50 cr. plus Losiarlle se -vor trimite libere d.e porto.
Cass'suE pieţei Braşov.
10 or. porto.) Direcţia c r. a loteriilor de stat
Al doilea op de valore apărut în edi­ Din 9 Decernvre 1897. Secţia loteriei «fie stat.
tura aceluiaşi institut este: „Manual de Bancnota rom. Cump. 9.49 Vend. 9.52
gimnastică" pentru învăţători, institutori,
Argint român. Oump. 9.43 Veud. 9.45
elevii şi elevele şcolelor preparandiale,
Napoleond’orî. Oump. 9.53 Vend. 9.55 SsSicăHi unui arsuaciu mai jbsmSî
pentru elevii gimnasiilor, seminnarilor etc., 6.65 A N U N C I U R I de se face scădement,
de Mihail 1. lonescu, institutor în Focşani. Galbeni Oump. 5.60 Vend.
Acest curs, atât prin întinderea şi siste- Ruble Rusesc! Oump. 127— Vend. ~ • 1 (inssrţimii şi reclame) caî»e cresce caa cât publicare
1
misarea cuprinsului, cât şi prin numSrbsele Mărci gemane Oump. 58.70 Vend. o m Saiinî a se aei^essa subscrisei se face mai de smsSie-oir ?.
sale ilusraţiunl, în număr de 151, e sin­
Lire turossei Oump. 10.80 Vend. — .— (aelmânisteatisaraL 3a caşul ssva- Administr. „Gazeta Trans.“
gurul curs complet de gimnastică în limba
Scris. fonc. Albina 5% 101.— Vend. 102—
română. Conţine o parte teoretică; care
arată importanţa şi; scopul gimnasticei,
Proprietar: Aurei Mureşianue
descrierea membrelor, metodul, reguli, hi-
gienice, comande etc, apoi vine partea Redactor responsabil: Gregoriu Maior, l u m a l
practică cu diferitele soiuri de eserciţii. p e © m e n
La fine vre-o 60 de jocuri gimnastice di­ DUP Numere singuratice
ferite cu descrierea amănunţită a lor. Un t i n e r î
esemplar, în mărime de 241 pag., costă 2 din „ Gazeta Transilvaniei
lei 50 bani (pentru Austro-Unparia 1 fl. ii 5 cr. se potu cumpera în îi interesâ- Injecţia Orientală a Dr. B 0 I T 0 N
25 cr., trimis prin postă 1 fl. 30 cr.) — ză a scii, că din IPag*£s
Pentru înlesnire ambele aceste opuri se librăria Nicolae Cinrcu şi în după întrebuinţarea de câte-va 4'1 leouesce şi cele mai înve­
Q
pot procura de-a dreptul şi prin adminis­ chite suferinţe. Oleill Santa! şi SSalsanfi Copaive de­
traţia „Gazetei Transilvaniei". tutungeria M. Gross. vine de prisos, de-6rece aceste mijloce strică stomacul şi nu
vindecă b6la.
P r e ţ u l u n e i s t i c l e B O I T O N I n j e c ţ i a 1 florin.
©
©© Lucrări de legătorie de cărţi. ©@ Deposit general! pentru Ungaria :
Âpoteca Z O L T A P I B E L A Budapesta,
W i l M m H a y d e c k e r V. Grosse-Kronnengasse Nr. 23. (Ecke Szechenyi-pîatz).

0 Se află în farmaciile mai. mari. Depou principal: ia farm soia Cari Schuster
in Braşov.
£ legăfor de cărţi, şi lucrător de galanterii, O Adresa pentru comande cu posta:
EMJ
0 8-60 Farmacia 2 OLT AN Budapesta.
Braşov, Strada Porţii Ur. 22. ST
0
Recomandă Onoratului public dela oraş şi dela sate §

CC Legătoria sa de cărţi, g i S o s i r e a ş i p l e c a r e a i r e n a r i l o r f l e s t a t r a i . u n g . i i B r a ş o v .
S Sf Valabil «fişau 1 Octombre st. n. fl©® ?.
1
ce esisiă de 94 am cu cei mai bun renume şi este £ Sosirea trenurilor în Braşov: Plecarea trenurilor din Braşov r,
IU 0 mult mărită şi aSistt eami arangiată cu © maşina «13™ Dela Budapesta la Braşov: Dela Braşov la Budapesta:
feiile. © I. Trenul accelerat (peste Arad) sosesce I. Trenul m xt la 5 bre 8 min, dimineţa
;
0 la 0 ore q ooin. diminua. (aoest tren merge până la Oluşiu ca
cfectBflesc tote lucrările ce cad în sfera legato-
s riei de cărţi, dela cea mai simplă carte de şc61ă legată, II. Trenul de persbne 1h 8 ore ditn. tren mixt, br de acolo mai departe-
n până la cea mai fină legătură de lux în piele, catifea, mă­ g a III. Tr. aooel. peste Oluşiu la 2 6. 9 m< p. m. ca tren de persbne).
IV. Trenul mixt la 10 bre 25 min. sera II. Tr. aooel. (peste Oluşiu) la 2 6.45 m. p. m..
(0 tase, pluş, pânză etc. esecutând cât se p6te de bine şi de (acesta dela Budapesta până la Oluşiu III. Trenul de pers. la 7 bre 48 min. sbra-
0
esact. e tren de persone, brdela Oluşiu pănă IV. Tr. aooel. (peste Arad) la — bre — avu..
0
Avend lucrători de t6te specia escelent pregătiţi, isaa aici tren mixt) *). sbra.
& acesta legătoriă de cărţi pete se esecute iute şi forte ieftin Dela Bucoresci la Braşov: Dela Braşov la Bucurescî:
tot ce se p6te cugeta mai bun în aceste lucrări. © I. Trenul mixt, care circulă numai Vinerea I. Trenul de persone la 3 bre 55 mm. c
© dela Predeal, la 0 bre 0 min. dim. II. Trenul accelerat (oe vine dela Arad;
fiucrâri ele galanterii, passepartont, car­
£ 123 S II. Trenul accel. la 2 bre 18 mia. p. ai. la — bre — mia. dim.
3 tonase etc. în tote esecuţiunile posibile. II. Trenul mixt, la 5 bre 20 min. p. m. III. Trenul mixt la 11 ore a. m.

£ Despărţement deosebit pentru legarea cărţilor comerciale, 1 IV. Trenul de pers., la 9 bre 8 min. sera. IV. Trenul accelerat (ce vine pe la Oradea-
protocâlelor pentru autorităţi şi oficiilor comunale, cu un as V. Trenul acoel. la — bre — min. sbra. Oluşiu) la 2 bre 19 min. p. m.
K i personal anume instruit pentru aeâsta; cel mai durabil şi tain Dela Kezdi-Oşorheiu la Braşov: Dela Braşov la Kezdi-Oşorheiu :
i cel mai practic mod de legat. O I. Trenul de persbne la 8 bre 25 m. d., I. Trenul de persbne la 5 bre 19 inin.
(are legătura îu St.-GeorgI cu Ciue»
Tipâresce inscripţiuni pe pantlicl de cununi şi la Szerda). dim. (are legătură ou Tuşned)
3 Ciuc-Szeredft. 2 o. 55 m.
steguri etc. II. Trenul de persbee la 1 bră 51 m. p. m.
0 © (dela prima Iulie păn la 31 August II. Trenul mixt la 8 6re 50 min. a. m.
!
o WILHELM HAYDECKER, va ave şi acest tren legătura cu St.-
Georgi ou Tuşnadul). III. Trenul de pers. la 2 bre 55 m. p. m«
Beg&tor «Se cărţi,
III. Trenul mixt, la 7 bre 3 min. sera, (are (are legătură ou linia Tuşuad-Giuc-
17—0 Strad-a, porţii IbTr. 22. Dgâtură cu Ciuo-Szereda). Szereda.
Dela Zernescî la Braşov (G. Bartolomeiu) Dela Braşov la ZârnescI (G. Bartolomeh
®© S f g r a d a i p © i * ţ i ¥ M p . 2 2 I. Trenul mixt 6 bre 22 min. dim. I. Trenul mixt la 9 bre şi 5 min. a. m.
II. Trenul mixt la 1 bră 9 miu. p. m. II. Trenul mixt la 3 bre 18 min- p. m.

Tipografia A. Mureşiami, Braşov.