Page 89 - 1897-11
P. 89
Mtflm, AdMBisîrâtosî, „Şareta" iese în 2&-care ii.
?! W
Â&onameaie pentru Anstio-Dngaria:
Smm, şîaţa ©ae® Sfe $5, Po tua an 12 fl.. pe şese i-unl
6 11., pe tioi luni 3 O,
ăasisoel sieftiMttca'is ?c
g2t%ix». — tfawwee&t* îi a i% N-rii de Dumlneoi 2 II. pe an.
. r.'i-iJTtşt
Pentru România st străinătate;
IsafiiftYe se {itftfnssa la ASkiI^ Pe nn an 40 Tranol, po ş6ne
aîslrsţlusa Jn Rwmjov ţi la ar- luni 20 fr., pe trei iuni 10 Ir.
».it<Sralo Birouri d» aw-artur!: N-rii de Dumînocă, 8 franol.
ta Tisa»: Jf, Jhikss, SMivimii
Behăiţi, Sadolf Mosst, .1. Oşţpiiitis Se prenumără la tdte ofioiele
A4'H,<îiifolge3!; iîtlo» (TjţwJii;, J. poştale din întră şi din aiară
.O'irncbcr, în Budapesta: A. T, si la dd. ooiectori.
Ucldliorgerg, ScitUin Meifiat: In jjionameitul pentru Brasor
Bueureooi: Agsticc Havan, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
narsaie de Koumanio; in Ham» târgul Inului Nr. 30 etagiu
Iiij.ts,: Karoiyt dk Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Creţul tnaerţlunller: o ieşi;'; luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ţaîniond pe « oolonă 8 es, ţi Cu dusul în casă: Pe un an
3001. fcimbna peutrru o frabli- A 1 T T J L 12 fl., pe 6 luni 6 11., pe trei luni
caso. Publicat! mr.i da*s 3 fl. Un esemplar o or. v. a.
Î-. ir ii a şi învoială. sâu 15 bani. At.ftt abonamen
Eoolamo pe pagina a 6-a o tele cât şi inaerţiunile şunt
suriă 10 os. a&xi 30 bani. a se plăti înainte.
Ir. 265. Braşov, Sâmbătă 29 Noemvre (11 Decemvre) 1897.
Sub zodia ordonanţelor. şi ai săi. Orî şi cât s’ar svîrcoli însă însă Ungaria nu este competentă la aoeea, Ungaria aşa dâră atât din punct pe
oposiţiă maghiară, vorbind de buna oa aoum ea să-şi reguleze după plăoere ra vedere vamal şi economic, cât şi din punct de
Pas de pas am ajun9 frumuşel ocasiune de-a se rupe de Austria, portul ei cu Austria. Pănă oând guvernul vedere al băncei, este legată. Ungaria nu pâte
în monarohia nostră eră-şî la pragul totuşi nu-i va crede nimeni dintre uugureso se mulţamesoe cu atâta, ca pac nega, că în 1867 Austria a luat aşuprăşl
unui period de guvernare numai prin cei ce cunosc bine raporturile dela tul vamal şi eoonomio să se amâne pe un saroina de 70% cvotei numai ou consi
a
ordonanţe. noi şi cari sciu, că nici atunci, când an, nu pe oale de pact, ci independent, derare la pactul vamal şi comercial, şi acest
Dincolo, în Austria, s'a şi anun Maghiarii ar fi îmbiaţi de cei din pănă atunci disouţiunea asupra hotarălor mod al purtărei sarciuelor ^îşl pierde în
Austria cu uniunea personală, aceştia dreptului maghiar n’are însemnătate prao- ţelesul, dâoă cele două state se înstrăinâză
ţat printr’un comunicat oficial ne-
nu s’ar întrepune în serios pentru tică nemijlocită, deşi proiectul este cea mai prin ruperea reciprocităţii eoonomioe.
succesul tuturor încercărilor de-a
realisarea ei. Causa este simplă şi forţată lovitură, ce s’a dat vre-odatâ contra Independenţa ungară ar provoca în
face posibilă prelungirea provisorică
a pactului cu Ufigaria pe cale par noi am indicat’o mai de multe-orî. monarchiei dualiste. Dâr fnnd-oă în proiect afară cele mai îngrijitâre încuroăturl faţă
lamentară şi s’a pus hotărît în ve Ungurii nu vor să pună în joc se vede şi intenţia de-a ameninţa ou regu cu numărâse state europene, ar nimici re
dere aplicarea §-lui 14 al constitu supremaţia lor, pe care cu ajutorul lare de sine definitivă, trebue să esaminăm, forma valutei, ar sgudui afaoerile finan
ţiei spre regularea afacerei proviso- Austriei şi-au stabilit’o, nu vor să-şî că âre posedă Ungaria aoea independenţă, ciare, ar faoe nesigur creditul şi, în urmă
riului printr’o ordonanţă împărătâscă. pericliteze în timp de patruzeci şi pe oum vrea s’o validiteze atât de de rile ei, ar provoca o orisă, oe nu se pote
opt de 6re visul de unitate naţio parte? prevedâ atât faţă ou Austria, oât şi faţă cu
In Ungaria, cu tdte silinţele ce
nală, care i-a electrizat şi electriseză Ungaria. Sperăm înoă la o resolvare, şi la
şi-le-a dat guvernul, de-a pregăti aşa Asta n'o posedă! După pactul vamal şi
de un şir lung de ani. aoeea, că Ungaria se va retrage dela ri
4isa confirmare a statului quo, prin comercial, convenţiile încheiate ou statele
tr’o orânduire de sine stătătdre a Cu tâte acestea se va produce străine sunt de-opotrivă obligătore atât pen dicarea securei oontra posiţiei de mare pu
tere a monarchiei şi oontra bunăstărei ei
dietei, lucrurile stau pentru moment în dietă simulacrul unei crâncene tru Austria, oât şi pentru Ungaria. Am în economice.
ast-iel, încât este deja mare temerea, lupte în contra guvernului Banffy şi cheiat pe basa aoâsta convenţiunl cu state
că guvernul nu va isbuti a scdte la ce mai sci, dâcă din manevrările străine, dintre oarl cele mai însemnate sunt Articulul fâiei vienese a produs
liman proiectele sale de lege în tim acestea ale oposiţiei nu se va nasce Germania, Italia şi Elveţia, cari rămân în mare consternare în tabăra guver
pul recerut şi va fi constrîns, cu nici o încurcătură neprevă4ută. valăre pănă la 1903. Prin urmare Ungariei namentalilor maghiari. Foile oficiose
voiă orî fără de voiă, de cătră opo- Orî şi cum ar învîrti’o însă şi îi sunt legate manile pe 6 ani prin dispo- ale guvernului din Peşta fac apel
siţiă, se pornâscă şi el pe calea re- ar suci’o guvernul, pentru-ca să nu siţiunila aoestor convenţii, şi din punot de la oposiţiă maghiară, ca în faţa gra
gulărei numai prin ordonanţe a afa iasă din status quo, să nu sgudue ni vedere ai dreptului ginţilor ea nu pote vei situaţiuni, se pună la o parte pa
cerilor cu cealaltă parte a monar- mic din instituţia dualismului, totuşî aduce o vamă independentă contra concu siunile vechi şi se dea sprijin gu
chiei. resultatul real va fi, că acestui dua renţei austriaco,.. Prin introducerea vămilor vernului de-a trece norocos peste
44
lism se va da, prin procederea a acestă mare cestiune. „Peşti Naplo
In caşul acesta s’ar restabili din partea Ungariei faţă de Austria, ea ar
parte a Ungariei, o lovitură de 4ice: „Nu ne temem, că Maghiarul
echilibrul dualistic şi ar merge strună deveni câlcătore de pact şi s’ar pune în con
morte. se va nebuni. Acesta nu e obiceiu
spre „absolutismul modern , de care trazicere şi cu acele obligamente, ce le-a luat
41
a fantasat Cehul tîner Eduard Grregr asupră-şl... naţional la noi. No temem însă cu
mult mai tare, că Austriacul va că
e
într’un discurs, ce l’a ţinut 4^ l© Să presupunem, că s’ar aplioa de fapt 44
n(
c
acestea în Boemia, 4i © I, că un O lecţiune Maghiarilor. aoâstă independenţă. In oaşul aoela Austria păta minte .
ast-fel de absolutism ar plăti a4î şt Ungaria ar deveni două teritorii vamale
Raporturile dintre cele două ju
mai mult în Austria, decât actualul deosebite, şi ar figura din tote punctele de
mătăţi ale monarchiei devin pe 4i §. 14 în Austria.
constituţionalism cu Wolf şi Scho- vedere, oa două state cu totul străine. In
ce merge tot mai încordate. Pănă
nerer. caşul acesta Austria, în înţelesul clausulei Situaţia din Austria a ajuns
de curând se certau între ei nu
Dâr şi în Ungaria, va recundsce mai estremii oposiţionalî, acum în naţiunei celei mai vaforisate, n’ar permite acum la o limpe4ire mai mult seu
orî*ce om nepreocupat, ar fi de mai cep şi oficioşii guvernamentali a-şî cerealelor, lemnăriilor şi vitelor nngare şă mai puţin definitivă. S’a împlinit de
mare preţ un astlel de absolutism, face unii altora complimente puţin între la noi fără vamă. Dâcă am lăsa aoest fapt ceea-ce pănă acum se esprima
decât constituţionalismul, care aco graţiâse. tavor statului unguresc, aoâsta ar putâ-o numai prin combinaţiunî.
pere tdte volniciile şi călcările de Vă4ând îndraznâla cu care Ma pretinde şi oelelalte ţări cu oarl avem oon- O telegramă din Viena comu
lege, ce numai se pot cugeta. venţii. Fiind însă, oă de-ooamdată nici an nică soirea, că ministrul preşedinte
ghiarii păşesc tot mai mult pe tere
parlament austriac nu este aplecat, oa In
Intr’aceea, acţiunea în contra nul de separaţiune faţă de Austria, br. Gautsch a rupt cu desăvârşire per
troducerea produselor rusesol şi amerioane
provisoriului pare a se fi transplân- cercurile guvernamentale din Viena tractările cu partidele din parlament.
să se taoă iârâ de vamă, Austria ar fi silită
tat din Yiena la Pesta. De-ocam- încep a-le da să înţelegă, că totuşî Br. Gautsch a invitat alaltăerî
dată ea s’a început piano, pentru a nu merge după nasul d-lui Banffy în mod inevitabil, ca produsele agrare din Un la sine pe Funhe, seniorul şefilor
deveni tot mai forte şi pană la fortis- şi cohorta lui de tăte nuanţele. Aşa garia sâ le îngreuneze c’o vamă corespuncţâtore partidelor din stânga, cu care a con
simo, decă este se credem asigură „Neue Freie Presse dela 8 Decemvre celor rusesol şi americane, Aşa dârâ Austria sultat timp de o oră. Gautsch a de
44
vrând nevrând, ar răspunde independenţei ungu-
rilor, ce se fac din sînul kossuthiş- publică un articul fârte semnificativ, clarat lui Funhe, că guvernul nu se
tilor. prin care în termini deschişi dă o rescl c'un întreg şir de taxe vamale pe pro află în posiţiune de a mai face propuneri
dusele ei economice. Clausula „naţiunei celei
„Vremuri istorice epocale stră bună lecţiune celor din Peşta. Etă oposiţiei privitor la ordonanţele de limbă.
mai favorisftte“ ar fi o mare lovitură pen
bate acum Ungaria. Ar fi trebuit se ce se 4i° în acest articul: In urma acestei declaraţii, nuĂff
e
tru Ungaria, şi mol scărirea tarifelor n’ar
credem, că decă vor sosi astfel de Pertractările pentru pact se urmâză mai p6te fi de-ccamdatâ vorba de func
putâ-o reoompensa de pierderile oe le-ar
vremuri, ca Ungaria să-şi pdtă re de ani de cjd®) şi din causă, oâ ovota nu ţionarea parlamentului, aşa-der pactul
suferi îu urma vămei austriace. Dâr Un
câştiga drepturile, atunci ea va ave se pâte stabili definitiv, tâte hot&rîrile d9 şi provisoriul budgetar va fi intro
garia are vre-un avantaj din aceea, oă Aus
pe toţi fiii săi într’una şi aceeaşi ta pănă aoum au devenit îndoiâse. Acum dus prin ordonanţă imperială pe basa
tria încă sufere pagubă?... Introducerea de
bără. Dâr ce vedem ?“ etc. Banffy dă Austriei nn termin de patru luni §. 14.
fapt a independenţei ungare ar fi un aten
Cu aceste cuvinte a caracterisat, pentru resolvarea tuturor acestor cestiuni. Se afirmă, că guvernul a rupt
tat neju8tifioab.il contra dreptului ginţilor
în şedinţa de erî a camerei, deputa Terminul de 1 Maiu aşa-dâr& este o în pertractările cu partidele din stânga
şi cuprinde un serios perioul pentru isbuc-
tul PoloDyi mersul ideilor, de cari cercare, ca guvernul acstriao să fia despoiat, în urma unei botărîrî, ce a luat’o
nirea cnsei politioe şi eoonomioe în amân
sunt stăpâniţi în momentul de faţă prin termin de timp, de deoisinnea lui li într’o consfătuire cu conducătorii
două statele monarchiei.
Ungurii din estrema oposiţiă. beră. Voesc sâ împiedece cu forţa, de-a refusa Cehilor tineri. Cebii-tinerî au de
„Se ne recâştigăm drepturile aoum concesiuni, ce au dat in privinţa ur- Posibilitatea independenţei nngare este clarat, că în cestiunea ordonanţelor
acum, când ni se oferă ocasiunea oârei ovotei, şi de-s nisui la corectarea pac fârte problematică şi în cestiunea băncei, de limbă ei au făcut cele mai es-
44
neaşteptată! In adevăr, că dând cu tului pe sama Austriei. Guvernul austriac dâcă ea vrâ să respecte ou lealitate şi ones treme concesiuni, din care causă
getării o astfel de direcţiune, nu va să făptuâseâ adecă totul sub presiune, de- titate convenţia monetară ou Austria, care posiţiunea lor e fârte dificilă, fiind
fi greu de-a produce şi între Kos- 6reoe el stă aoum înaintea alternativei. Ori e valabilă pănă la 1901, aşa cum se obiel- că poporul ceh consideră proclama
sutbiştii de diferite categorii o fier supunere pănă la 1 Maiu, ori nu va mai fi nuesoe între poporele, oarl trăeso în rapor rea statarului în Praga drept o mă
bere, care să dea de gândit guver pact. turi amicale. Ungaria nu pote nega, oă sură nedreptă.
nului Bauffy. Condiţia principală a acestui plan este convenţia monetară esohide orl-oo disposi- Cei mai mulţi deputaţi au pă-
1
E posibil, ca în adevăr agitaţia acea vedere a guvernului ungoreso, după ţiune unilaterală referitor la circulaţia banc răsit deja Viena erî.
estremilor, în scop de-a ridica un oare lui îi stă în drept a regula da sine notelor. Dâcă Ungaria şi-ar înfiinţa bancă Este interesant de a-se sci, că
deosebit teritoriu vamal pentru Un raportul Ungariei faţă de Austria. Decă independentă, oare ar pune îu circulaţia monarcbul, după ce a conferit cu
garia, separându-o astfel cu totul oorecfc este acesta din punot de vedere al bancnote de hârtie, atunoî aoâsta ar în br. Gautsch şi după ce a convorbit
economicesce de Austria, să producă constituţiei maghiare, nu vrem a studia ecjl. semna un amesteo în circulaţia bancnote cu Funhe, a primit într’o lungă au
un resultat îngrijitor pentru Banffy Din punct de vedere al dreptului ginţilor lor de hârtie, ceea oe pactul interejioe. dienţă pe contele Francisc Thun, băr-
