Page 9 - 1897-11

Nr. 244 — 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

nomică, redactată de I. Georgescu, începe Tote casele sunt asigurate contra in­ doctrinei zeiste, adecă a doctrinei
cu un arfcicul: Economia înţelâptă ; urmâză cendiului (focului) şi a inundaţiunei plătind . -j, • : . HiaiElTA. • • • •. ‘ ‘ ' care cji ©- că pelagra provine numai
c
'
Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea o forte mică sumă anuală. din nutrirea cu porumb stricat.
-sămânţelor; Bolele animalelor de casă; în­ Dumineca şi sărbătorea satul întreg 0 b<Slă a ţeranilor. Eu, în timpul de patru luni cât
grăşatul porcilor; Animale folositâre şi stri- iese cu stâgul societăţei pe pajiştea verde am alergat aprăpe prin tăte provin­
-căciâse grădinăritului şi plugăritului. La să petrâcă: bărbaţi si femei, copii dela De Dr. 1. Neagoe. ciile Italiei bântuite de pelagră, m’am
urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse, şcolă asemenea cântă în cor cântece naţio­ (Urmare.) informat la deosebiţi confraţi, am
'Glume etc. apoi câte-va câle de anunţuri. nale, recitâză poesii patriotice; cei mai di­ Eată în scurt resumat părerea cercetat o mulţime de mori mici,
Preţul 25 cr ; trimis prin postă 30 or La baci cetesc cu glas tare soiri din diare, dată de profesorul Monselise: — locul unde s’ar putâ măcina po­
10 esemplare comandate de-odată unul se descoperiri şi reţete pentru bolele omeni- 1) Porumbul (cucuruzul) stricat şi rumbul stricat — m’am uitat în cji-
dă în cinste. De vencjare la Tipografia „A. lor şi ale vitelor. Au un teatru popular mucedpt pe cale naturală, er nu artifi­ lele de terg (bâlciu) prin pieţele de
Mureşianu" în Braşov. unde se jocă piese uşâre şi hazlii. Flăcăii cială ca în experimentele lui Lom- cereale, der purumb stricat nu am
şi fetele se întrec a trage la semn, cu arme broso, controlate şi combătute de pro­ văcţut.
Medicii s’au declarat fârte favorabil şi cu arcuri ca în vechime. Alţii lucrâză
asupra uuturei de Dasoe Zoltan Leberthran, fesorul Cioto, se pote folosi pentru In Suzzara vorbind cu D. cava­
care, orenum de obşte e onnosout. este o la aparatele gimnastice, şi din timp în alimentare, decă mai înainte va fi bine ler Gianotti asupra cestiunei, ’ml
doftonă fârte fo'ositore. E recomandabil timp se prind ou toţii la hore şi la dan- uscat prin aierisire, întindere pe cercef cjise, că pe valea Poului de vale nu
a se introduce şi la noi sistemul eng'eseso, ţurl frumâse. Astfel petreo sărbătorile lo­ (lepedeu) şi uscare la sore, apoi venturat s’a pomenit de 12 an! recoltă com­
de-a da copiilor de 2— 3 ani să bea untură cuitorii satului olandes Broeh. şi cernut. Der valorea lui nutritbre promisă de porumb, der pelagra
de pesoe. In modul acesta se pâte îtnpe- Ţăranii din Broeh nu sciu ce este cresce, nu se micesce. Şi numitul
deoa ou suooes desvoltar©a suferinţelor de este mult mai mică decât a porum­
pulberea pe uliţe în timp de secetă, nici confrate exercită de 30 de ani
scrofule. Prin întrebuinţarea acestui mijloc bului bun, de 6re-ce prin procesul
copiii se desvâltă robuştl şi tari. noroiul în timp de plâie, căci nici una nici mucecjirei a perdut din substanţele praxa medicală pe valea inferiără a
alta nu esistă. Săra satul răsună de cân­ albuminoide (azotate) şi glicoside Poului.
tece cu gura şi cu tot felul de instru­ (zaharbsă), este înse destul de bogat Asemenea răspuns am primit în
Scrisori din Holanda. mente. în substanţe grase. provincia Parma, în Reggio di Emi­
Etă câte-va prinse din fugă din mi­ 2) In nici una din cele trei lia, dela D. profesor Tamburini, în
„Gazeta Ţăranilor" mai publică ur- nunata Holandă. mostre de porumb nu există pro- Ferrara dela sub directorul asilului
mătârea scrisore: alienaţilor, în Toscana, Padova, dela
ducţi ai descompunerei, cari să fie
Iubite prietene! Nu departe de ma­ D. profesor de bălele mintale Te-
Rlulţămita publică. de natură păgubitdre pentru să­
rele şi renumitul oraş de port Amsterdam nătate. baldi şi mai în tote locurile unde
găsii în drumul meu satul Broeh. Uliţele Din incidentul retragerei mele în pen­ 3) Ast-fel nici substanţele strich- am fost.
satului sunt pavate cu pietră; fântânele siune după o activitate de 35 ani pe ca­
nice şi alcoloide, cari compun pre­ Faţă cu dovecţile sciinţifice ale
lucrate în piâtră şi adumbrite cu pomi ro­ riera învăţătorescă, fraţii colegi din Să-
tinsa „pelagrozoina“ a D-luI profe­ lui Lusanna, Cioto şi Monselise, faţă
ditori. Curţile acestor locuitori asemenea cele ca membri ai conferinţei ad binevoit sor Lombroso, nu s’a putut constata. — mai ales — cu doveŢile clinice
pavate cu piâtră, un fel de lespedi cum se în 16 Oct. a-şi arăta iubirea lor colegială Mai târcţiu, jla propunerea ami­ ale lui Landouzy, Bouchard, Hameau
găsesc în România la munte. Satul acesta în mod sărbătoresc prin Jubileul ce mi-l’au cului meu Giussepe Manzini, — om fiul, Caposi, precum şi ale altor cli­
este aşecjat pe fundul unui lac mare, pe pregătit şi prin Tabloul comemorativ, ce bine meritat în combaterea pelagrei nician! şi fisiologî, cari ne-au arătat
care Olandesii prin mijlâce de sciinţă l’au mi-l’au predat ca suvenire.
— prefectul provinciei Udine, a or­ existenţa pelagrei chiar şi fără po­
secat şi l’au transformat în loc de locuit. Primâscă deci stimaţii colegi sincerele donat o anchetă oficială în tbte co­ rumb, — der în număr rar — pe­
Stradele satului sunt plantate pe amândouă mele mulţămiri şi recunoscinţa mea eternă munele numitei provincii, provocând lagră sporadică — şi cari ne-au de­
părţile cu pomi roditori. Fiă-care casă are pentru jertfele aduse, precum şi On preoţi, primarii a răspunde la următărea în­ monstrat, că nici cânele nu trăesce
două etaje; albe ca zăpada, casele sunt cari au luat parte la banchet, dimpreună
trebare: „pelagroşii din comuna res­ cu un singur fel de mâncare; faţă
aliniate; tote au porţi de piâtră, grădini cu cei ce m’au felicitat pe cale privată.
pectivă nutritu-s’au ori nutrescu-se cu dovecţile pe cari ni-le dă întin­
cu tot felul de legumi, locurile de arătură i'satulung, 30 Octomvrie 1897.
cu porumb stricat?" derea geografică a pelagrei, care nu
despărţite de locurile de livecjl şi liveclile Ştefan Dragomir, La acăstă întrebare au răspuns este egală cu întinderea culturei po­
de locurile de păşune, numai cu pomi ro­ învăţ, pensionat.
toţi primarii celor 179 de comune, rumbului, care lipsesce în ţări şi lo­
ditori.
cari formeră numita provincie, şi calităţi unde recolta porumbului este
Fiă-care ţăran olandes are lângă lo­ care provincie număra 8.964 de pe- mai des compromisă, de exemplu în
ULTIME SOIRI.
curile de păşune păduricea sa cu speciele lagroşî constataţi. Transilvania, Ungaria Nord-ostică şi
de arbori ce’i trebuesc pentru clădiri şi Fiume, 12 Nov. Partida autono- In 137 de comune nu se con­ anume în comitatele Arad, Bihor,
pentru lucrat lemnul în templăriă, dogăriă miştilor din consiliul comunal, care sumă nicî-odată porumb stricat. Satu-Mare, Maramureş, Silvania şi
«trungăriă etc. Să înţelege, că pădurea este partidă lupta în contra uneltirilor In 21 de comune se consumă în multe alte comitate muntăse,
lucrul mânilor sale. Livadea sa mică cam maghiare, în numer de 47 repre- arareori. unde porumbul se consumă şi se
de 12 prăjini, este pe 6 ori cosită pe an, sentanţl în frunte cu podesta (pri­ In 21 de comune se consumă cultivă în mare grad, şi âr de altă
îi dă 72 prăjini la olaltă. Ierba din livade marul) şî-au dat dimisiunea în şe­ mai des, er întinderea pelagrei este parte există în localităţi unde în
e semănată cu trifoi, luţernă, ghisdei etc. dinţa de acfî între ovaţiunile sgomo- asupra alor 102 comune. urma căldurei tropicale, nici vorbă
Aceste livedi sunt supuse irigaţiunei, t6se ale publicului. După şedinţă s’a Tot în acest sens s’au anchetat nu pote fi de „verderame“ orî „verdet“,
un şanţ mare la capul livedei adună apa făcut primarului un conduct de şi asupra celor 23 de comune pe- nici de ^pelagrozoină*, căci recolta po­
ploilor de unde plecă mici şi cotite şenţu- torţe. lagrbse din provincia Mantua şi re- rumbului nu păte fi atât de mult
leţe prin livede, udându-o neîncetat. Paris, 12 Noemvre. piarul „Fi- sultatul a fost cu desăvârşire nega­ compromisă, de esemplu în Algeria,
Satul are felinare aprinse noptea, er garo“, vorbind despre visita minis­ tiv, adecă nu se consumă porumb Mexico şi Peru; faţă cu dovecţile
garda său paznicii de nopte au arme în­ trului comun de esterue Goluchowsky stricat. practice că: atât în Italia, cât şi
cărcate, şi să schimbă de două ori pănă la la regele Italiei, 4>ce, că punctele se­ Şi primarii comunali din Italia chiar la noi, în locuri unde ţăranul
diuâ. Locuitorii sunt înscrişi toţi în socie­ crete, ce legă între olaltă pe Germa­ sunt dmenî cu bun grad de cultură, nu se nutresce aprâpe exclusiv cu
tăţi, şi comuna Broeh are o bancă popu­ nia, Austro-Ungaria, Italia şi p6te şi mulţi din ei cu studii universitare; porumb, de esemplu în Italia, în
lară cu 300,000 fr. fond social. Toţi locui­ pe Anglia, n’au se producă de loc administraţia — mai ales în Italia Piemont, afară de unele comune din
torii mai în verstă de 19 ani şi mai tineri îngrijiri în Francia, debrece dela în- de Sus — este fărte bună, în cât provincia Torino (Lombroso sulla
de 50 de ani fac de bună voe în sat ser­ cheiarea alianţei franceso-rusescî în- se p6te asemăna cu a Germaniei şi pellagra nella provincia di Torino)
viciul de pompieri; fiă-care sătean are un c6ce, nici un fel de înţelegere nu e a Austriei; prin urmare o ast-fel de în provinciele Napolitane, în Sicilia
vas de pompă şi o mică stropitore de in- în stare se strice pacea. anchetă are valărea ei hotărîtă şi şi Sardinia, în Elveţia în Canton
ceudiu (tulumbă). este un puternic argument în contra Tissin, la noi în judeţul Brăilei şi

nâsoă ere septe vooale adecă a, e, i, o, u. înoăruntian, d© oând la noi un copil de 6 Balet, âră greoesoe D'lta’, 1 evreesoe Jod, că semnele sorisorii de pe hârtia oea scrisă
■4, l şi 20 de consuuante adeoă, b, c, d, t, ori de 7 ani pote acuma scrie şi ceti. Ne­ greoesoe Jota! T evreesoe Tav, greoesoe sunt mulţimea de oohl, de urechi şi de
g. h, i, l, m. n, p, q, r. $. t, x. y. v, z. va spus de mare folos a adus aşa dară băr­ Tau şi aşa mai departe. Dela Greoi lite­ limbi, cu oarl minunata hârtie ţâţele vede,
să d’^S la loo 27 de litere său su­ batul aoela care a isoodit sorisârea ou li­ rele au venit apoi la strămoşii noştri Ro­ tâte le aude şi le spune mai departe. Des­
a
nete, dâr cuvinte sunt în fiă-care hrubă d oî tere, şi aşa a înlesnit soirea şi oetirea în- mani, şi dela Romani ele s’au răspândit pre sorisârea ou litere se mai spune şi o
de mii. Acuma pâte prioepe orl-oiDe, că tr’atâta, încât în dina de astăcjl le prioep sâu s’a lăţit în tâtâ lumea. Istorie fârte hazlie. Un domn diD ţâra
Aste tare uşor a îuvăţa 27 de litere cu oarl şi copiii. Dâră oine a fost acel bărbat, asta Sorisârea ou litere a adus atâta folos Mexico în Amerioa oi oâ a trimis odată
poţi scria apoi orl-oa ouvent. dâr este ne­ nu se soie cu bună sâmă. Se cj'ee că fi omenimei, încât folosul aoela niol nu se pe un rob sâu sclav la un prietin al său
spus pe greu a învăţa să faci câte un semn fost un om din ţâra Fenloiei anume lăut, pâte spune cât e de mare. Nnmai on aju­ oa să-i ducă o cutie de smoohine coapte
său câte o ioâoă pentru fiă-care cuvânt, oare să fi trăit cam pe la anul 2000 îna­ torul scrisorii acesteia cetim noi acuma şi o epistolă. Mergând sclavul ou outia în
pentru-eă atunoia ai trebui să înveţi vre-o inte de veniraa lui Isus Christos. Egiptenii oeea oe s’a intemplat sâu oeea ce e’a scris mână pe drum. a vrut să soie oe-i întrânsa
"25 pănă la 30 de mii de semne sân ioâne, însă di°i ei fi oe« dintâi cari ar fi înainte da mii de ani, şi sorisârea aoâsta a luat aşa dâră oapaoul şi văcjând smo­
Q
adecă atâtea semne oât ouvinte are limba. aflat sorisârea ou litere. La dânşii a şi ră­ păstrâză pentru tâte timpurile şi pentru chinele oele frumâse. a început a gusta din
fj>i în adevăr aşa era odată la loouitorii mas 8ori«ârea aoâsta pe lângă oea ieroglifloă toţi âmenii şi gândirile precum şi tâte lu­ trânsele, pănă oe le-a mâncat tâte. Ajun­
pin ţâra Oh'oei. Ei adeoă din început nu oare însă o prioepeau numai preoţii. In crurile oeie măreţe ale omenimei din cjiua gând după aoeea la domnul la oare era
aveau litere, oi aveau pentru fiă-care cu­ ţâra greoâsoă să fi adus sorisârea ou litere de astăjl. Sorisârea ou litere este un lnorn trimis şi dându-i numai epistola, domnul
vânt un semn deoseb't sâa o figură deo­ un om din Fenicia anume Cadm, oare să aşa de mare, încât unele popâră oredeau aoela l-a întrebat: da unde-s smochinele,
sebită, şi Bşa pe oând noi trebue să în­ fi trăit oam pe ia anul 1500 înainte de că ea nu-i isoodire omenâscă, oi iscodire de oarl vorbesoe epistola? Atunol pe solav
văţăm numai .7 vocale şi 20 de consonante Isus Christos. L'terile Fenioienilor sâmână mai pe sus de firea omului. Indianii bună­ îl ouprinse frică nespusă. Ou oohl mari se
ca să putem scrie şx oeti tâte ouvintele, ou oele evreesol şi ou cele grecescl. şi aşa- âră nu se puteau desbate de cap, oam uita el la epistola din mâna domnului,
Ohioesii trebuiau să înveţe atâtea semne dârâ în oele ce se spun despre Cadm tot pâte să eoie un om din Europa dintr’un oretjând că ea îl o fiinţă viuă, fiind că l-a
câte cuvinte avea limba lor, adecă vre o pare că este ceva adevăr. A al nostru se răvaş ceea-oe se întâmplă în depărtare, şi dat de gol, oă a mânoat smoohinele pe furiş.
’20 până la 25 de mii de semne. Cine sciea chiamă bunăâră evreesce Alef, âră greoesoe de aceea ei ţineau răvaşul la ureohie oa
tote aceste semne, va să cfică cine soia a Alfa\ B se chiamă evreesce Bet, âră gre­ să asculte de nu le va spune şi lor oeva.
scrie şi ceti, aoeîa la ChinesI era om în oesoe Beta ; G se chiamă evreesce Ghimel, Alţii nu ţi-ar fi atins o hârtie scrisă să le
văţat. Dâră pănă la aoâstă pricopsâlă mulşi âră greoesoe Gama’, D se ohismă evreesoe fi dat lumea întrâgă, pentru-oă ei oredeau