Page 90 - 1897-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 265—1897.

bătui de încredere al nobilimei ele- banoă numai atunol pote fi independentă, în „Tribuna" de acjl, oă în urma avisulai Logodnă. Din Arad ni-se anunţă lo­
ricale-feudale, — care e considerat ca deoă duce la o rupere. procuratnrei din Clnşiu, fişpanul oomitatului godna d-lui luliu A. Herbay ou d-ra Lucreţia
„om al viitorului". Nu se p6te nega, oă interesul eoono­ Sibiiu a provocat pe administraţia „Tri­ Tămăsdan.
v Neue Freie Presse“ anunţă, că mio de stat atât al Austriei cât şi al Un­ bunei", ca în termin de trei 4*1® plătâscă Honved Şi {ţiwist. Oraşul Debreţin e
de6re-ce cele două guverne nu s’au gariei este, ca pe lângă oondiţiunî echita­ suma de 616 fi., oăcl altfel va fi confisoată
ţinut în mare agitaţiă din oausa unei bătăi
putut învoi în cestiunea cvotei, mo- bile şi drepte să se susţină teritoriul vamal din cauţiune. Aoâstă sumă e amenda de sângerose, oe s’a întâmplat 4*1®!® aoeste
narchul va decide în privinţa acesta. oomuu. Firesoe, oă dâcă cealaltă parte ar 500 fi., la oare a fost condamnat d-l Balteş între un ofiţer honved dela husari şi între
Decisiunea prea înaltă asupra statu­ ridica astfel de pretensiual, oarl ar fi pă- în ultimul prooes, în oare, cum se soie, d-l
uu 4*an®t maghiar. Marţi sâra, la repre-
lui quo, adecă asupra proporţiei de gubitâre pentru patria ndstră, atunol ar Balteş a fost graţiat. „Tribuna", oara e de sentaţia teatrală ofiţerul Ios f Szlâvy, în­
:
70:50, se va estinde pe un an. După trebui în contra a ori şi oe să ne folosim părere, oă graţia monarohului s’a estins şi
cepu să converseze cu vâce înalta ou coi
decisiunea în cestiunea cvotei se vor de dreptul, ca legislativa se procâdă pe asupra pedepsei în bani, numeaoe prooede- oe şedeau lângă el, aşa oă publicul începu
intruni ambe delegaţiunile, ca se basa teritoriului vamal deosebit. rea proourorului „o sfidare a graţiei -împă
să devină impaoient. Când oonversaţia de-
stabilescă şi voteze legea comuna In genere cjis, e de oel mai mare in­ rătesol".
veni prea de tot 9upărăoi6să pentru audi­
financiară. teres al patriei nostre, oa contemplând şi înmormântarea admiratului br. Ster- tor, 4*® istul Măr6 Bela, oolaborator la
r
* viitorul, să nu pornâscă din parte-ne nimio
neck, Mani a răposat în Viena admiratul „Debreezeni Ellenor", 4*°® ofioeriului: —
întreruperea pertractărilor, cel ce ar pute să înflainţeaa în mod păgubitor flotei austro-ungare br. Sterneclc, Itnormân- Mai înoet! La acesta Szlâvy răspunsa: —
puţin pentru timpul cel mai apro­ asupra susţinerii de mare putere a monar-
tarea lui s’a făcut Joi în Viena cu mare Ce trobă ai? — Şe4l mă rog! d*se Mâro.
piat, resultă clar şi limpede din ur­ ohiei austro-ung&re, fiind-oă susţinerea po- pompă militară. A asistat şi Majestatea sa Szlâvy se depărtâ iritat şi in trecere 4* ®
s
mătorul comunicat oficial, ce s’a pu­ siţiunei aotuale favorabile a statului ma­ mouarohul. Osămintele admiralului au fost 4iaristului, — Vino afară! — Voiu merge
blicat Mercurî săra: ghiar, reounosaută pretutindeni de îusăm-
transportate la Pola. între acte! De altmintrelea, deoă te vei
„D-l ministru preşedinte a declarat în nată, îşi află espresiune tocmai în aoeea,
atinge de mme, te bat oa pe un oâue!
decursul c^ilei de acb atât Esoelenţei Sale oa lumea să se oonvingă, oă în Ungaria se Arestări în Praga, De Marţi dimineţa
Intre acte Mâro a eşit, dâr abia 4* ® oâ*
â
deputatului cavaler de Jaworshy, oa pre­ pote afa cea mai sigură guranţiă, oe o are pănâ Joi s’au făcut în Praga 64 de arestări.
te-va ouvinte, şi Szlâvy îi aplică câte va
şedinte al oomitetului eseeutiv al majorităţii, monarohia austro-uagară în posiţia sa de Dintre aceste 24 pentru furt, 6 pentru bă­
palmi. — Murim, d-le locotenent, dâr nu
cât şi deputatului Dr. Funke, oa preşedinte mare putere europână recunoscută oa ne­ nuiala de-a fi jăfuit, şi pentru spargeri de
s
ne vom da! 4> ® Mâro isbind binoolul în
al oonferenţei conducătorilor stângei, oă cesară. fsrestri. Au mai fost arestaţi 17 oalfe de
faţa ofioeruiui. La aoâsta Szlâvy soâse sabia
ia ou mulţămire la ounoscinţă împărtăşirile tapiţierl bănuiţi cu spargerea ferestrilor
şi aplica o straşnică lovitură in capul lui
oe le-a primit dela dânşii privitor la inau­ dela spitalul public.
Românii şi Bulgarii. Mero, oara voi să soapc, dâr ioootenentul
gurarea de desb&teri liniştite parlamentare. ii bătu atâta cu sabia peste oap şi membre,
Ministrul croat Josipovich, despre oare
D l ministru-preşedinte a declarat mai de­ Oposiţiunea liberală din Bulgaria, al pănă oe oâcju jos. Atunci se ivi şi poliţia
parte, că pentru acuma trebue să considere căreia şef este d. Radoslavof, a publicat un am anunţat, că şi-a dat dimisia, — va ră­ şi medicii, cari luară pe Mâro în îngrijire.
ca îneheiate convorbirile asupra acestor afaceri. manifest în oare se aousă greu ministerul mână totu-şl ia postul săn. Se 4io®» oă oou- Mâro a primit mai multe tâiâturl la cap
Redeschirea parlamentului in anul acesta este StoilofF. fliotul, ce l’a avut cu ministrul unguresc de şi la faţă; dintre cari una adâncă şi forte
deci definitiv esclusă. Provisoriul paotului, In acest manifest, între altele, se (jioe finanţe s’a aplanat. primejdiosă.
adeoă susţinerea în status quo a raporturilor următdrele: Prăvăliă românâscă în Deeş. Primim
economice ou Uugaria, se va enunoia în „Dâr relaţiunile nostre cu statele ve­ următorul avis, pe oare-1 recomandăm de­ Spiritiştii din Ungaria vor să sa oon-
curând prin ordonanţă împărătâsoă pe basa cine, cari erau odiniâră esoelente şi oare osebitei atenţiuni a Românilor din ţinutul stitue in sooietate. B^ronul-spiritist Ioan
/ '
§ 14 al constituţiei. Deoă şi când va fi din au devenit ostile? România, ou oare sun­ Deeşului: Sub firma „ Mercur*, sooietate co­ Milcos a adresat un apel cătră toţi spiri-
nou oonvocat parlamentul, nu se pote spune tem ataşaţi prin legături tradiţionale, nu mercială pe aoţii, în Deeş, îşi va înoepe tiştii, învitându-i să se siringă înbr’un
în momentul de faţă". este 6re rău dispusă cătră noi? Oui să atri­ în 12 1. o. aotivitatea, noua prăvăliă româ- oorp, ca să potă lua posiţ'iă faţă ou ini­
Comunicatul de mai sus, vorbind buim aoâstă atitudine, deoă nu politicei lui nâsoă. Deci se atrage atenţiunea inteligen­ micii lor.
de-o întrerupere a convorbirilor gu­ Stoiloff?“ ţei române şi ou deosebire a preoţimei şi
„Câlindarul Plugarului", edat de ti­
vernului cu partidele „numai pentru Simţim o adevărată mulţumire — cjice învăţătorimei din acel comitat, oa să infor­ pografia „A. Mureşianu" din Braşov şi
acuma“ — se conchide, că br. Gautsch „Drapelul“ — văcjend că opiniunea liberală meze poporul despre noua deschidere, unde întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­
are în vedere a relua pertractările din Bulgaria reoundsoe fără reservă, că nu se află spre vân4are, pe lângă cele mai mo­
vire la trebuinţele poporului nostru agri­
într’un termin mai îndepărtat. Cu din oausa nâstră s’au răoit 6re-oum pentru deste preţuri, toţi artioulii apărţinâtorî ma­
col, are o parte literară şi economică
alte cuvinte, nu se gândesce de a câtva timp relaţiunile nostra ou statul nufacturai, speţeriei şi ferăriei. Direcţiunea.
forte variată şi bogată, cuprindând mai
guverna timp mai îndelungat fără bulgar. mulţi articull bine aleşi, novele, poesii
parlament. Der ca se potă fi erăşî Noi am fost uu asii şi o scâlă pentru Incompatibilitatea profesorilor. Minis­ eto. La început biografia lui Alesandru
reîncepută activitatea parlamentului, Bulgari. In vremuri grele, în timp de res­ trul Wlassics a lausat de curând un ordin Roman, apoi o Introducere de autor,
e de lipsă se-i premergă aflarea trişte, noi i-am primit frăţesoe şi în soolele aspru, prin oare inter4'oe profesorilor dela un articul întitulat: Alegerea carierelor;
unui modus vivendi între Germani şi ndstre i-am învăţat oarte. soolele medii unele ocupaţii laterale. In Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de
Cehi, ca se nu se mai întâmple Mai mult, la vreme de grea cumpănă sensul ordinului profesorii n’au voie să par­ N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de
ticipe la înfiinţarea şi dirigiarea institutelor
ceea-ce s’a întâmplat. am luptat alături cu Rusia pentru emanci­ G. Coşbuc; Bogatul şi săracul îu spiritul
parea Bulgarilor. de bani, de depuneri, a societăţilor pe ao­ lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr.
Vrem şi suntem în drept a ne aştepta ţii şi în genere a întreprinderilor de oâştig; Elefterescu; însurat de două-orl, (novelă
Tisza Kâlman despre situaţia. Ia gratitudine, la recunosoinţă din partea nu au voe să ocupe la institute de aoeste poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­
Bulgarilor. posturi împreunate cu salar fix, dividende nomică, redactată de I. Georgescu, începe
Piarul maghiar „Szabadsâg* din sâu ou remuneraţii. Ordinul însăroinâză pe
Noi nu ne îndoim de sentimentele
Oradea-mare publică o întrevorbire, inspectorii şoolarl la oontrolă severă în pri­ cu un articul: Economia înţelâptă; urmâză
amicale ale poporului bulgar. Nu putem
ce a avut’o un redactor al seu „cu vinţa aoâsta, având a raporta ministrului în Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea
însă cjioe aoelaşl lucru despre guvern. sămânţelor; Bolele animalelor de casă; în­
cel mai de frunte bărbat de stat t6te ossurile.
Campauia duşmană dusă de cjiarele
maghiar", — cu Tisza Kalman, care grăşatul porcilor; Animale folositore şi stri-
oficiale bulgare contra nostră este cunos­
s’a pronunţat astlel despre situaţia Nou comandant al marinei austro un­ căciâse grădinăritului şi plugăritului. La
cută. E soiut, că ou soirea şi aprobarea
din Ungaria: gare — după cum anunţă „Neues Wiener urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse,
guvernului s’a făout o întregă campanie Tagblatt" — va fi numit vioe-admiralul Glume etc. apoi câte-va câle de anunţuri.
se
Situaţia este fârte seriosă — 4* pentru a dovedi, oă Dobrogea se cuvine Spanu.
„marele bărbat de stat“ — şi ruinarea şi Bulgarilor. Preţul 25 cr.; trimis prin postă 30 or. La
10 esemplare comandate de-odată unul se
periclitarea posiţiei de mare putere a monar- Mai mult: din îndemnul oelor de la Manifestaţiunl da simpatia pentru Ger­ dă în cinste. De vândare la Tipografia „A.
chiei austro-ungare numai aşa se va pută Sofia s’au rătăcit Bulgarii din Tuloea, oare manii Austriei, au început să se pună în
înounjure, dâoă vom dovedi, dâoă nu vom s’au pus în revoltă contra autorităţilor şi scenă în Germania. Manifestaţia, oe era plă­ Mureşianu" în Braşov.
;
lăsa nimio, seu nu vom nega nimio din nuită a se faoe la Berlin, soim, că în urma
legilor nostre soolare.
drepturile şi datorinţele nostra stabilite în Dorim din t6tâ inima ca orî-oe umbră intrevenirsi guvernului prusian, n’a fost
sancţiunea progmatică, esplicate şi înşirate de neînţelegeri să dispară dintre noi şi ve- permisă. Manifestaţiile le araujâză cunos­ Nouă bancă românâscă la Oradea-
^ în art. de lege XII din 1867. oinii noştri. Dorim să trăim, prietenesc9; cuta reuniune pangermană (Alldeutscher- mare-
Drepturile nostre ni-le susţinem, orî-oe însă pentru acesta trebue oa guvernul bul­ Verband). Acum voesce să arangeze, în Publicăm mai jos prospectul
va faoe Austria, der ne vom împlini şi da­ gar să nu mai provooe şi să au mai încu­ 4*ua de 14 Deoemvre în omşul Mainz o pentru înfiinţarea noului institut de
torinţele. rajeze porniri rele contra nostră. astfel de manife3taţiune pentru Germanii credit şi economii, pe care Românii
Articulai de lege XII dela 1867 are Să sperăm, că vooea liberalilor bul­ din AustriB. bihorenî vor se-1 înfiinţeze în Oradea-
două părţi ou totul deosebite din punct de gari va fi ascultată de guvernul bulgar.
Cum a fost primit Badeni în Galiţia ? mare.
vedere al dreptului public. Una, care isvo-
Fostul ministru-preşedinte, contele Badeni, După cum se vede din prospect,
resoe în mod obligător din sancţiunea prag­ a sosit Mercur! la moşia sa în Buso (Ga­ noul institut de banî e proiectat în
matică (de pildă armata comună), alta, care fSaiHSLE Olt.Ei. liţia). El n’a trecut prin Lecoberg. Pe tâtă stil mare, cu un capital social de
se susţine în § 68 a srt. de lege XII — linia însă dela Cracovia pănă în Przemisl i-s’au 200,000 fi. Românii bihorenî au
— ‘i8 Novembre, v.
1867 referitore la dreptul regulărei inde­
făout sâra târdiu în trecerea sa multe ova- simţit de mult lipsa unei asemenea
pendente depline a ţării (de pildă uniunea Aniversarea luărei Plevnei. Acji Vmeri
tiunl din partea poporaţiunei polone. Mai bănci. Sanşele, în cari ea se înfiin-
vamală şi banca). Cea dintăiu nici nu p6te a 20-a aniversare a luărei Plevnei, un Te-
t,6ta oraşele, pe unde a trecut trenul, au ţâză, sunt fârte promiţetore. Oradea-
să vină în dr scufă. Deum va fi celebv&t la ârele 10 şi jum.
fost iluminate. La gări şi la haltele ma' mare este un centru însemnat, în
Din oausa oelor oe s’au întâmplat în dim., la biserioa din Dealul Spirei, în pre- mioî s'au presentat deputaţiunl ale repre- care „Bihoreana" are se fiă singura
Austria, actualmente e neîndoios, că a so­ senţa M. S. Regelui şi a tuturor ofioerilor sentanţelor comunale şi districtuale, diferite bancă românâscă, chiămată a scuti
sit timpul, oâud regularea legislativă inde­ generali şi superiori din garnisână. După reuniuni, cele mai multe ou musioă şi nu poporaţiunea română din acel co­
pendentă se pare a fi o necesitate neîolâ- ceremonia religiosă, M< S. Regele va privi public fârte număros, oare a salutat pe mitat de esploatarea cămătarilor
turabilă. defilarea trupelor. Serbarea e anunţată, în oonte ou aolamărl entusiastice. In Tarnov, străini.
cjorii cjilei, prin 21 lovituri de tun. Oraşul
Gestiunea e, oă oe pretinde interesul oonteie Badeni a mulţămit primarului Ro- Sperăm, că publicul român va
şi t6te edificiile publioe sunt pavoasate.
eoonomio şi poHtio al Ungariei, oăol este goyski, oare l’a întâmpinat în fruntea mai înţelege importanţa acestei bănci şi
Sâra se dă un prântj militar la palat.
un prinoipiu greşit, care pare a susţine, că multor deputaţiuul, pentru estra-ordinarele se va grăbi a face posibilă înfiin­
regularea afaoerilor nâstre economioe şi de Se cer cheltuielile procesului. Cetim dovedi de simpatiă. ţarea ei prin subscrierea de acţii.