Page 91 - 1897-11
P. 91
•NTr. 265 -1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
In ce privesce soliditatea întreprin- lei. Tot-odată d-1 Procopie Casotti, on frate chiar şi f6me alăturea ou copiii noştri, nu resultatul oel mai mare. Cătră finea impe
derei, numele fundatorilor subscrişî al răposatului, dărui sooietăţii bogata bi putem ajunge nici măcar în slujba de mă riului franoes an fost 11 institute de aoeste
în prospect, cari sunt tot atâţia bliotecă şi. mobiliarul regretatului defunct. turători şi îngrijitori ai drumurilor nostre? şi de atunoî s’au înmulţit aşa de tare în-
fruntaşi bihorenî cu reputaţiune şi Lioitându-se mobiliarul, s’a inoassat suma Cuget a fi destul ou atâtea jăluirl. oât acjî numai în Paria sunt peste 150 bi
bine cunoscuţi în cercurile româ da 1649 fl., âr biblioteca formeză astăcjl Datorinţa nostră este, de-a ne pune pe rouri de oăsătoriă şi fiă-oare din aceste bi
nesc!, ofer cea mai sigura garanţă. unul dintre decorurile localului societăţii. lucru şi în unire să impunem duşmanului rouri în timp de 8 luni mijloossoe 202 că
O listă pentru subscrierea ac D-1 Prooopie Casotti încă este unul dintre respaotarea dreptului nostru de a trăi şi a sătorii.
ţiunilor este depusă şi la adminis sprijinitorii oei mai cu inimă ai acestei so ne desvolta în paoe şi tihnă pe acest pă 0 poveste ramantică din claustra ţ>ia-
traţia clarului nostru. Subscrierea se cietăţi; d-sa mai făcu în acest an socie mânt strămoşesc. nu-da. rul „AUg. Ztg.“ enarâză următorele: In-
pbte face pe lângă observarea con tăţii şi un dar de 7B fi. tr’nn claustru din sudul Germaniei se în
diţiilor prevăzute în următorul: Societatea a moşteuiţ în aoest an şi tâmpla de ourând un episod oam "rar în
dela regretatul br. Urs de Margine suma
P r o s p e c t felul său şi oare ar pntâ servi oa meterial
de 100 fi.
'pentru înfiinţarea unui institut de credit şi bogat centru un roman modern. Sunt mai
Ou ooasiunea adunărei generale din Budapesta, 9 Decemvre. In şe
•economii, societate pe acţii, în Oradea-mare mulţi ani de oând două inimi tinere se
aoest an, societatea a numit oa membrii dinţa de acjî a dietei, oposiţia kos-
(Nagyvărad) sub numele „Bihoreana". iubeau împrumutat Amândoi «mant’i erau
onorari ai săi pe D-ni Vladimir Vasile de suth!stă a atacat vehement guver
1) Subsorişii fundatori Juăm iniţiativa de religiune deosebită şi părinţii lor, pe
Renta vicar general gr. or. în Cernăuţi, şi nul, invinuindu-1 cu vătemare a con
pentru întemeierea unui institut de bani, Virgil Oniţiu, director gimu. în Braşov; stituţiei. Intregă şedinţa a fost fdrte lângă tâte rugăminţile din oansa diferenţei
pe timp nedeterminat, sub firma: biho âr ca membrii emeritaţl pe d-nii: Dr. N. sgcimotdsă. Deputatul kossuthist de religiune, nu se învoiau la căsătoria ti
reana institut de credit gi eoonomii, so nerilor. Şi tinăra fată nu voia să încheia
Comşa, Dr. Al. Fodor-Oreţulesou, Dr. G. Barabâs a declarat, că oposiţia kos-
cietate pe aoţii, în Oradea-mare (Nagy- suthistă va folosi tote armele posi Dgătura veoînioă a căsătoriei fără bine
Iuliu Anoa şi Dr. Al. Borza.
vârad)“. cuvântarea părinţilor. Astfel tinerilor nu
La tote ooasinnile şi îu tot timpul bile, ca proiectul noului provisoriu,
Scopul societăţii este a deştepta spi le rămase alta, decât să sa despartă oen-
societatea s’a nisuit a sprijini pe membrii se nu devină nicî-odată lege. Obs
ritul da economie în t6te ola&ele sooietăţii, tru totdâuna, oeea oe si făcură. Tină»
săi lipsiţi de mijlâoe, oferindu-le împrumu trucţia s’a declarat în tbtă forma.
prin depuneri spre fruotifioare şi 'prin des rul, care era oatolie întrâ într’un dans-
turi, ajutore, prânej şi cină gratuită la
chidere de credite solide, a înlesni orl-ce BucurescT, 9 Decemvre. Nota tru şi deveni oălugăr, âr tînăra fată ră
„mensa aoademicâ**, preoum şi locuinţă
lucrare onestă pe terenul agrioulturei, in colectivă a puterilor în afacerea pa mase neraăritată, întrând în serviciul îu-
gratuită, după cât i-au permis mijlâcele.
dustriei, comeroiului şi altor afaceri eco gubelor suferite de sudiţii strein! în grijitorelor da bolnavi. — Trecură ani.
Activitatea pentru înfiinţarea „Inter
nomice. urma turburărilor de Duminecă, a In celula olaustrului tîoărul călugăr singur
natului academic român din Viena , ce se
a
2) Societatea se înfiinţâză cu un ca fost presentată guvernului prin de îşi oăuta ârăşî liniştea initnai sale. împli-
proieotase din incidentul aniversărei de 25
pital de 200.000 fi. sâu 400.000 oordne. canul corpului diplomatic, amba nindu-°I on mare zel datorintale de oălu
d9 ani a societăţii, se află în desvoltare sadorul rusesc Fonton. Represen-
8) Capitalul social de 200.000 fi. res- găr. Intr’o (fi se presantă la abatele ol aus
încă. Comitetul speră, că sub energica con
peotive 400.000 oorone se împarte îu 2000 tantul Germaniei nu s’a asociat, de- trului o damă frumuşică, elegantă de o
ducere a d-lui Dr. Sterie Ciurcu, aoâstă în orece nic! un supus german n’a su
acţii de câte 100 fi. sâu 200 oorâne. etate ceva înaintată, ou rugarea. oă ar
treprindere va pută fi resolvată cât mai
4) Subscrierea aoţiilor se înoheie ou ferit pagube. Se susţine, că guvernul dori b trece dala religiunea protestantă Ia
’! curând.
'
■cjiua de 15 Martie 1898 st. n. ar fi admis pretenţiunile cuprinse cea catolică. Abatele după puţină cugetare
Din partea speoială a raportului no
5) La subscrierea aoţiilor sunt a-se în notă. se învoi ou planul damei şi cu iustruoţ'a
tăm, că societatea a avut în anal şoolar
plăti lO°/ din valorea nominală a acţiei, trecut 34 membri ordinari din diferite părţi Praga, 9 Decemvre. Deputatul în oele oatolioe înored'nţâ pe unul dintre
0
adeoă după fiă-oare aoţiă câte 10 fi. seu 20 ceh-tiner Gregr a ţinut un discurs călugării cei mai aptî, cu numele pater
ale Ardeiului, Bănatului, Ungariei, Buoo-
oorone şi 2 fi. sân 4 oorone dela fiă-oare la o adunare din Laun, în care a Silvester. După două cjhs oălugărul dis
vinei, României, Macedoniei 6tc. Sooietatea
acţie, ca spese de fondare. rjis, că Cehii au putut esperia şi de păru din claustru on eleva sa.
a ţinut 11 şedinţe ordinare, 2 estra-ordi-
La 30 de (file după adunarea gene astădată, că nic! un bine nu le pbte
nare, 1 festivă şi 2 literare. Biblioteca nu înşelat. Când regina Assiriei, Semi-
rală constituantă vor fi a-se plăti direc veni din Viena. Absolutismul mo
mără ou finea anului 1095 opuri. Averea ratnis — oare după mârtea soţului ei, Ni-
e
ţiunii 20°/ din valârea nominală a aoţiilor, dern, 4i° Gregr, face mai mult
0 societăţii în 30 Septemvre 1897: 10,082 fi»
adeoă după fiă-oare acţie câte 20 fi. sâu ac}! în Austria, decât o constituţiă nus, ajunse ea regentă pe la 2000 înainte
în obligaţiuni şi 6771 fi. bani gata. Veni de Ohristos, — lăsa să i facă o oriptă, pe
40 corone. cu Wolf şi Schonerer. Debre-ce Ger
tele societăţii au fost în anul trecut 1521 fi., uşa acesteia s’au soris următârela: „Cnrora
Eră restul de 70°/ va fi a-se plăti spesele 1223 fi., rămâne deci un saldo de manii nu voesc se se înţelbgă cu
0
la provocările direcţiunii; însă direcţiunea Cehii, aceştia trebue se lupte, ca în d'ntre următorii regi le trebue bani, să
298 fi. deschidă oripta, si să-şi ia cât voesoe *.
1
nu va pută pretinde plătirea îu rate mai întrbgă Boemia limba oficiosă se fiă
Mai tânjiu când Daria regele Perşilor des
mari de 10°/ şi în termini mai sourţl de numai limba cehă.
0
câte 3 luni. Corespondenţa „Gaz. Trans.“ făcu cripta, nu află mol un bau, oi văcju o
Viena, 9, Decemvre. Majestatea a doua insoriptiune de următorul cuprins :
6) Fundatorii îşi susţin dreptul de-a
BRAN, 9 Deoemvre 1897. Sa a dăruit 1500 fi suboficerilor şi „Dâoă tu n’ai fi fost un om rău şi iubitor
alege prima direcţiune, pe trei ani. (Legea ostaşilor, car! cu ocasia turburărilor
•comercială §. 183). Onorată Redaoţiune! In 20 Noemvre din Praga. au suferit răniri. de argint, n’ai fi oonturbat liniştea mor
7) In caşul când s’ar subsorie mai o. s’a făout în comuna Tohanul-vachiu ale ţilor**.
1
1
multe decât 2000 acţii, reducerea se va gerea unui „deputat * pentru „dieta * co Brunn, 8 Devemvre. Ieri s’a
efeptui în proporţiune dela aoeia, oarl au mitatului Făgăraş. Candidat a fost d-1 făcut aic! o manifestaţiă antiger- L â î e r a i s f l r ă a
subsoris mai multe aoţii. George Urdea, solgăbirăul oeroului Bran, mană din partea studenţilor Ceh!
Adunarea generală constituantă p6te care de sine înţeles, a şi fost ales ou ma radical!. Au traversat stradele ora D 1 Virgil Oniţiu, direotor la gimna-
a
decide însă şi ridicarea capitalului sooial joritate de voturi, oontra d-lui Dr. Ioan şului cântând „Hej Slovane , la siul român din loc, a soos în editura libră
până la suma subscrisă. Şanohea, bărbat independent, oapabil de-a ceea-ce Germanii au respuns cu riei N. I. Ciurcu un volum de schiţe şi
apăra interesele românesol din acest co contrademonstraţii. Poliţiei i-a suc novele întitulat „De t6te . Volumul se es-
K
Oradea-mare, 23 Septemvre 1897.
mitat. ces a împrăscia pe demonstranţi. Au tinde pe 200 pag. format ootav. El ou-
Iosif Vulcan redactor şi proprietar,
La aoâstă alegere, oa la t6te câte fost arestate 24 persbne. prinde următârele piese: O serată literară-
Toma Pacala protopop, Nicolau Zigre adv.,
i-eu precedat, ou esoepţiunea Tohănenilor musioală-deolamatorică în Şunturug.— Fără
los. Roman adv., Dr. Coriolan Pop adv., Lemberg, 9 Decemvre. In tea
vechi —- veohî şi în păoate — fârte putini nume.—Epistola ad Corobatium. — Praf
T. Kdvari preposit oapitular, Petru Mihuţiu trul naţional polon de aic! au fost
alegători s’au presentat de prin comunele şi cenuşă. —Tempi passati.— Notarul Sourtu.
protopop gr. cat., Dr. Florian Duma adv., demonstraţiunî ceho-polone. Musica
înveoinate; preoţi şi învăţători însă nici — La ţâră. — Singur. — Amintiri din viâţa
Samuil Oiceronescu prof. prep., Dr. Aurel a cântat între acte imnul naţional
unul. de student 1) Tanda şi Manda. 2. Bron-
Lazar adv., Andreiii Horvath presbit°r, ceh, apoi s’a cetit o telegramă a
Alegerea a fost condusă de notarul chiti8. — L'nda Raia. — Tâte aoeste piese
Petru Pantea comerciant (toţi din Oradea- primarului Pogtipny din Praga şi a
din Tohanul-vechiu, un Uogur ca toţi Un sunt sorise într’un limbagiu româneso uşor
mare); G. Pop de Băsesd proprietar în Bă- directorului teatrului naţional ceh
gurii, âr oa votanţi s’a presentat o com si curgător, oferind cetitorului momente
sesol, Vasilie Ignat advooat şi proprietar în Schubert. Telegrama lui Podlipny
panie de notari, primari, vice-primarl şi is- de-o plăoută distraoţiă prin abundenţa va
Beiuş, A, Palladi preot şi proprietar în (ţice, că solidaritatea Polonilor şi
prăvnioeii dela tote cancelariile comunale. rietăţii şi prin imaginaţia viuă, oe autorul
Feneş, Dr. Gavril Cosma adv. şi proprietar Cehilor se va sferşi cu învingerea
Ou escepţiunea unui singur oârciumar a soiut să pună în ele. Volumul merită în-
în Beiuş, A. Cosma, director eseoutiv al causei cehe.
rătăcit, nu s’a presentat nici un Ungur din tr’adevăr să fiă cetit si noi îl reoomandăm
„Silvaniei în Şimleu, Dr. Iustin Popp o.
u
acest oero; dâr soiţi pentru oe? — pentru ou plăcere tuturor iubitorilor de leotură.
adv. şi proprietar în Ţinea, Dr. I. Nichita
că soiau ei bine, oă noi Româuii suntem *
adv. în Şimleu, Victor IlJyes proprietar în
patrioţi bani, soim să le facem trebile şi
R.-Cristur, Mih. Veliciu adv. îu Chişineu, Calendarul revistei Lumea Ilustrată
gustul pe spesele nostre; apoi ei, chiar Un tată precaut. Dionisiu tiranul dădu
Nic. Vuia direct, instit. „Viotoria** în Arad.
de-ar fi venit, unui Român, fiă chiar şi odată Spartanului Lisandru două costume pe an. 1898 a apărut la Buouresol în edi
solgăbirăul, pentru lumea asta votul nu fârte pompose ou rugarea să-şî alâgă unul tura librăriei Ig. Hertz (Hotel da Frauoe)
Societatea „România Jună.“ şi-l dau. din aoele două pentru fiică-sa. Lisandrn fiiiud fârte bogat, mai ales în ilustratiunl-
In el aflăm portretele tuturor ospeţelor şi
Din Viena primim raportul anual al D-1 Dr. Şenohea, neajutorat de ni însă luâ ambele costume cu el, r]iceod: familiilor domnitâre din Eurapa, ou scurte
sooietăţii aoademioe soctal-literare „România meni, a obţinut totuşi peste 40 voturi; „Fiica mea mai bine soie să alâgă decât notiţe biografice; apoi portretele tuturor
K
u
Junâ pe sl 27-lea an administrativ' (1 dovadă, oă simpatia Românilor buni era mine . deputaţilor de afli ai României, precum şi
Oot. 1896—30 Sept. 1897). Din partea ge pentru d-sa. Birouri de căsătoria. Aşa numitele bi
alte portrete, biografii şi ilnstraţiuul în
nerală a acestui raport, subsoris de d-1 Dâr pentru Dumne4en, d-lor preoţi, rouri pentru a mijloci căsătoria între âmenî,
număr mare. Tex ul înoâ este bogat. Pre
f
preşedinte al societăţii Cornel Comanescu, învăţători şi toţi câţi vă numiţi domni: s’au Introdus mai întâifi în Franoia. Primul
ţul 1 leu, pentru provincia 1 leu 30 bani.
însemnăm următâr-le: nu vedeţi odată primejdia, oe ne stă birou de felul aoesta a fost inventat îndată
La 28 Ianuarie n, o. a răposat unul înainte? Nu vedeţi şi nu simţiţi făţişa in- după revolnţiunea franoesft ou scop bun *
dintre cei mai oălduroşî sprij’nitorî ai so tenţiune, de-a ne pnne băţul de cerşitor („pour le bon motif**) de-a mijlooi cunos-
In editura 1*brăriei Storck & Miiller
oietăţii, Alesandru Casotti, privatier în Viena, în mână şi a ne îndrepta pe oalea peirei? oinţa între tinerii cetăţeni şi tinerele oetă-
din Buouresol (Calea Viotoriei. 53) a apărut:
oare până a fost in viâţă urma ou deose Oe moştenire voiţi să lăsăm oopiilor noştri: ţene. Prima egentură matrimonială („Agenoe „Cătră un nou ideal", de N. Fdipescu.
bit interes activitatea sooietăţii, dându-i cârja de oerşitor şi veelniou! blăstăm? Nu matrimoniale *) publică, a fost introdusă de
1
Furm. 8° de 200 pag. Preţul 2 lei.
întotdeuna sprijiunl său moral şi material, vedeţi bre, oă din bunul nostru oomun, un anumit de Foy, un prietin al lai Ale
Ar la morte testa sooietăţii suma de 5000 adunat ou munca palmelor nostre, răbdând xandru Dumas-tatăl şi oare agentură avu