Page 93 - 1897-11
P. 93
a, iese îi i-care ii.
şi TipiMi Alonamte pentru Austro-Ungana:
Jl iipv, $lip soare Stei 89. Fo un an 12 ii., pe şese urni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
KdS.’îO'îJ KX 5.'
f.i:!jaî*a", — WifBîWfJSSjstei a» N-rii de Dumlnsoă 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătaie:
IS8EHATE s« prssio»o ia Aiiiîţi- Pe un an 40 frunol, pe şădo
.««i/aţiuitaîu S;u4ov ţi ia ax- luni 20 fr., pe trei luni 10 ir.
»ii+-6re?.e Blrserf (in tawsfluri: N-rii de Duminecă 8 franol.
iu Yîeaa: X. £)um, SUeneA
Zlthcltk, Rutiolf .H'ftue» A. OvţialtHs Se pronumără la t6te onoiojo
poştale din întru şi din atare
ifacLfolges; iitios O&tlii, J. şi la dd. soieotori.
'hmnsbcr, iu Bndapesr.a: X. T.
iS.&bcrgcrg, Sohttnn Rimur; ţu A^iamntnl pentru Biam
Buouroaoi: Agenct .%)«, Sao- administraţiunea, piaţa mare,
oaîflaie do 2*>tuuaniG; Îîi Harc. târgui Inului Nr. 30 stagiu
bnTf,: l'arotyt <£ Lisbmtnn. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Frsţul lnsarţltmlior: o Kertâ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
sonsond ue 9 eolonă 8 «c. st? (^T“U-3^o.er d_e 2D"CL3ncLlrxecă, 4=0) Cu dusul în casă: Pe un an
BOoi. cimbuu pentru o puaii- 12 fl., pe 6 luni 6 8., pe trei luni
wo. Publicări naaj &r*e nu’?f. 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
Jantă ţi Învoială. sân 15 bani. Atât abonamen
âeoiaxne pe pagina (t 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
«siriis, 10 or. o'6u 30 bani. a se plăti înainte.
Ir. 266.—Anul LX. Braşov, Duminecă 30 Noemvre (12 Decemvre) 1897.
„Aşa voim, aşa poruncim!" stat, municipale şi comunale, în tâte cu oposiţia, care în cestiunea rnaghia- putâ avâ decât un singur nume: nu
şcâlele cu drept de publicitate, în risărei merge înainte. me maghiar, din rostul mai multor
Astă4i am primit scirea, că în t6te cărţile didactice şi în t6te ti Şi asupra modificărei propuse deputaţi unguri ’i-s’a strigat: Du-te
şedinţa de erî a camerei ungare s’a păriturile şi sigilele acestor şcole, şi de Pulszky au votat vre o două-cjecî în Saxonia! La cuvântarea deputa
desbătut şi pe paragrafî (în special) în t6te scrierile notariale — fără de deputaţi guvernamentali cu opo tului săsesc, ţinută în ton forte blând,
faimosul proiect de lege pentru ma- considerare, dăcă aceste scrieri, căiţi siţia, dâr totuşi ea a fost primită a răspuns deputatul kossutbist Carol
ghiarisarea numelor comunelor şi a tipărituri, sigile etc. sunt redactate cu 36 de voturi majoritate. Edtvos, şi răspunsul lui îl cuprindem
numelor altor locuri. în limba maghiară, ori în altă limbă Aşa s’a petrecut acest ne mai în aceste scurte cuvinte: ţera acesta
Precum era de prevecjut, s’au pri — trebue să se folosescă numele pomenit atentat asupra dreptului de are numai o limbă, numai o naţiune şi
mit toţi cei şese paragraf! ai aces oficial maghiar al comunei: la acest limbă al naţiunilor nemaghiare. Saşii acesta este cea maghiară. Vre să 4ică:
tui proiect de lege fără de nici o paragraf s’a făcut o propunere de au rămas nu numai bătuţi, der şi bat- altă limbă şi altă nuţiune afară de
modificare, ba disposiţiile de ma- modificare de cătră deputatul A. jocuriţi. Acesta a .fost recunoscinţa cea maghiară, nu suferim aici! Şovi-
ghiarisare s’au mai şi înăsprit prin- Pulszky; el adecă a cerut, ca în lui Banffy şi a lui Perczel, pentru- niştii maghiari au aplaudat pe Eăt-
tr’un nou adaus. cărţile didactice ale şcolelor cu drept că atunci, când erau în mare năcaz vos cu sgomot, că li-a vorbit din
de publicitate să se potă adauge în suflet. Când a ajuns rândul la vot,
De acesta nu ne putem mira. şi aveau neapărată lipsă de ajutor,
parentesă, pe lângă numele oficial proiectul a fost primit, votând pentru
Şovinismul în beţia lui de putere cei trei-spre-tjece deputaţi saşi, in
unguresc, şi numele istorice, seu el întrâgă dieta, afară de deputaţii
nu mai cunosce margini. Aşa voim, trând în partida guvernamentală,
obicinuite ale localităţilor. saşi.
aşa poruncim! Acâsta este lozinca li-au pus la disposiţiă voturile lor.
Ministrul Perczel s’a alăturat la
maghiarisatorilor din dietă. De esis- A ajuns la culme îndrăsnâla ma *
acestă modificare cjic&ad, că ea e
tenţa în acest stat a altor popbre, ghiarismului violent; nu mai vor să
cari au drept a pretinde se fiă res cuprinsă în proiect, numai nu cu cu vadă, nu mai vor să audă nimic, ci Pentru a protesta contra aces
vinte esprese. Tot-odată însă minis tui proiect de lege, s’a convocat o
pectate şi postulatele lor şi limba merg înainte orbesce, iâsă unde-or eşi.
trul de interne a susţinut şi propu adunare publică de alegători rămân!
şi obiceiurile lor, astăcfi vor se scie In faţa acestei năvale turbate a
nerea deputatului Ivanka, ca folosi la Sibiiu. Adunarea se va ţine
şi mai puţin ca înainte. maghiarisatorilor este timpul suprem Marţi
rea numelor maghiare ale localităţi în 14 Decemvre n. Sunt învitaţi a lua
Aveau dreptate Saşii ardeleni lor să se estindă şi asupra chartelor. ca naţiunile nemaghiare să se gân- parte alegătorii români din cercurile
când s’au alarmat de cuvintele, ce Deputaţii saşi Schreiber şi Karl descă serios a lua şi ele alte măsuri electorale Sibiiu, Cristian, Sebeşul-
le-a scris un înalt funcţionar ministe Schmidt din Braşov au propus mo mai energice, mai sistematice şi mai săsesc, Cisnădie şi Nocbrich. Con
rial, şovinistul Săcuiiî Bekszics, dificarea, ca cuvântul „osclusiv“ să unitare pentru a se apăra în contra vocarea e subscrisă de d-nii: Dr. I.
când: împăratul german e cu noi şi fiă şters şi ca, pe lângă numele ofi înoitelor atacuri! Saţiu, Ioan Droc protopresbiter, Ioan
sprijinesce nisuinţele nâstre, acum cial, să pdtă fi folosite şi numele is de Preda şi Dr. Nic. Calefariu.
putem face ce voim! torice, său cele ce sunt în us public,
Desbaterea asupra proiectului în administraţia internă a comune Revistă politică. *
de lege, despre care vorbim, dove- lor şi în cărţile didactice şi tipări Tot în contra acestui proiect de
desce, că în adevăr Maghiarii nu mai turile scdlelor cu drept de publici La începutul săptămânei aces lege au botărît să protesteze şi Ro
au în vedere, decât poftele şi vo tate. Propunerea lor, deşi au cerut’o teia s’a făcut în dieta ungurâscâ mânii din comitatul Hunedorei în Con
inţa lor. Deputaţii Saşi, cari s’au pentru susţinerea bunei înţelegeri, a desbaterea asupra aşa numitului gregaţia comitatensă, ce se va ţine
ridicat ca să ceră, nu delăturarea, fost însă brusc respinsă atât de mi proiect de lege despre maghiarisarea peste câte-va 4H în Deva. Spre
e
ci numai modificarea disposiţiilor nistrul Perczel, cât şi de unanimita numelor de comune şi localităţi. Con scopul acesta fruntaşii români din
aspre cuprinse în acest proiect, au tea deputaţilor maghiari. Numai Saşii tra proiectului şî-a ridicat cuvântul Deva şi Orăştie au adresat în unire
fost luaţi în rîs, trimişiîn Germania şi singuri au votat pentru propune la desbaterea generală, numai de cătră membri români ai represen-
învinuiţi, că păcătuesc în contra pa rea lor. putatul sas Schreiber. El a 4>s, că nu tanţei comitatense un apei călduros,
triotismului. S’a mai făcut de cătră deputa pâte primi proiectul, fiind că prin el în care îi îndâmnă să mârgă cu toţii
Incai cei dintâi patiu para tul Szentivanyi propunerea, ca dis- se înstreineză numele străvechi ale la Congregaţiă şi să-şi facă acolo
grafî nici nu au mai fost desbătuţi, posiţia §-lui 5 să se estmdă şi asu comunelor şi localităţilor nema datoria. Saşii din acel comitat încă
ci au fost de-odată primiţi La pa pra administraţiei bisericelor. Acestă ghiare. Când Schreiber şî-a esprimat vor protesta în Congregaţiă contra
ragraful 5, după care în t6te scrie propunere s’a primit, după ce jumă nemulţămirea, că în virtutea proiec proiectului.
rile oficiale, în tâte institutele de tate din partida guvernului au votat tului comunele şi localităţile nu vor *
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ pe ferâstră, pe unde intrase, cu to şi virtuosă, în etate de 19 ani, o dintre cei prinşi aveau să fiă omo-
tul nevătămat, spre mirarea tutu ceruse de soţia unul dintre dmenii î’îţî cu suliţe, cu măciuci, cu pum
ror celor de faţă. Obosită cu totul cru4b cari se aflau atunci la putere. nale, cu săbii, cu securi şi cartuşe.
Din „Morala Practică“ prin opintirile cele peste măsură, Ea însă, nevoind a deveni soţia Bietul Cazotte încă se afla în numă
pentru-că tată-său era mare de trup, unui om miserabil, care-şî pătase rul acelor nefericiţi. Deja soldaţii
cu precepte şi esemple culese din litera
ea însă tînără, delicată şi mică de mânile cu sângele atâtor dmenî ne îşi traseră săbiile pentru de a stră
turile feluritelor popore vechi şi moderne,
statură, şi de bucuriă că vă4use pe vinovaţi, respinse pe peţitor cu tdtă punge peptul bătrânului poet, când
de Ioan Popea. tatăl seu scăpat, leşină. După ce-’şi hotărîrea. Dâră acesta, aprins de fără de veste sări spre dânsul Eli
Pentru părinţii mei sunt în stare s6 veni în simţiri, îmbrăţişă pe tatăl- pofta de răsbunare, urzi îndată fel sa, îmbrăţişă pe tatăl-său după gru-
merg prin foc şi fum cu pericolul său şi 4ise: „Cât de fericită sunt de fel de învinuiri false asupra Eli- ma4b îl învăli cu corpul său şi
vieţei. tată, că te vă4 scăpat! La casă nici sei şi asupra tatălui ei, porunci a-i strigă: „Mie trebue se-mî străpun
nu mă gândesc, prefacă-o flăcările pune pe amândoi în fiere, a i trans geţi mai întâiu inima, înainte de
6. Honoria.
în cenuşe!“ Şi 4i°end acestea, săr porta la Paris şi a-i arunca aici în a omorî pe tatăl-meu nevinovat!“
In 4 Iulie 1811 a fost un toc mana fată nici nu observă, cum îi temniţa cea mai înfricoşată desti — Ca orbiţi de o lumină cerâscă
e
mare în satul frances Pontoise (ce- curgea şiroi sângele din răni şi că nată pentru tâlhari. Două 4^ şi ucigaşii se retraseră. Poporul, care sta
tesce Pontoas) lângă oraşul Noyon. rămăsese gâlă, ar4endu-i focul vest două nopţi petrecură ei aici pe les- împrejur, strigă: „Oraţie! Graţie!“
In o casă mică se afla bolind .greu mintele sale. Atât de mult ’şiuitase pe4i reci, în nisce odăi umede şi Bătrânul scăpă de astă-dată. „Spu-
0e
în pat un bătrân de 73 de ani, slab ca de sine gândind numai la scă întunecose, pănă ce fură duşi îna nene“, 4i ceata înverşunată, „spu-
şi orb, anume Gohard. Bieţii omeni parea iubitului său părinte. intea tribunalului de sânge. Frum- ne-ne, domnule Cazotte, cine sunt
familiari ai bătrânului îşi uitaseră seţea şi nevinovăţia Elisei făcură o inimicii tei! Răsbunarea nâstră va
Nici temniţa, nici săbiile, nici suli
în graba, spaima şi zăpăcela lor a’l impresie atât de puternică asupra cădea asupra capetelor mişeilor!“ —
ţele, nici cartuşele nu me pot abate
scote afară. Honoria, fiica lui de 18 cru4ilor judecători, încât în 26 Au Dâră Cazotte răspunse: „Nu sciu
dela dragostea cătră scumpul
ani, aducându şî aminte, că nu’l vă- meu părinte. gust ea fu declarată cu totul nevi cine mi-ar putâ fi inimic, în timp
4use ieşind afară, prinse curagiu, novată, şi eliberată din prinsore. Vă- ce eu n’am vătămat pe nimenea cu
intră pe o ferâstră spărgând geamu Elisa. 4ând însă Elisa, că tatăl-său rămâne sciinţa sâu cu voia“.
t
rile cu mânile, astfel că se sângeră In timpurile nefericite ale revo- tot închis, se rugă de judecători, Acâstă furtună trecu. Dâră o
forte. Răsbind pănă la patul unde luţiunei francese, în care nu era nici pănă ce ’i-se dete voiă să se întorcă altă nouă şi mai teribilă avea se se
zăcea tatăl său, îl îmbrăţişă bine pe un om sigur de viâţa sa, trăia în un erăşi în prinsore, spre a mângâia şi urmeze. — Danton, acel mo3tru, e des
la mijlocul trupului, îl tîrî după sine orăşel de lângă Paris, poetul Cazotte. a purta grijă de tatăl-său. Acum se tul de bine cunoscut, turba de mâ
şi’l scăse printre flăcări şi fum tot Pe fiica acestuia, o fată frumosă apropiâ 4i > în care sute şi mii nie, ca-i scăpă din mâni victima ho-
ua
I
