Page 94 - 1897-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 266—1897.

In sînul Ungurilor s’a produs de vedere al limbei în trei părţi: sosi vestea, că în calea Văcăresc! o băcia şi măiestria ei de a combina
de câte-va dii o mare fierbere. Mi- în cercuri cu limbă ofieiâsă curat bandă de Jidan! înarmaţî au atacat şi a da vioiciune culorilor în ţăsă-
0
nistrul-preşedinte br. Banffy a îna­ cehă, în cercuri cu limbă germană pe câţi-va Român! şi i-au bătut pănă turile sale, nimeni nu-o pote întrece.
intat spre desbatere în dieta din şi în cercuri mixte, adecă cu limbă la sânge. O mişcare mare s’a pro­ M’a încântat frumseţa obiectelor din
Peşta un articul de lege privitor la ofieiâsă cehă şi germană. Pe basa dus în sală şi mii de glasuri răsu­ Orăştiă şi jur în deosebi, cac! dă
aşa numita regulare de sine a ra­ acesta br. Gautsch a început pertrac­ nară: în calea Văcăresc!! Intr’aceea dovadă viuă, despre talentul şi
porturilor vamale şi comerciale faţă tări cu Nemţii din oposiţiă. Pertrac­ afară în stradă mişuna o mare mul- aptitudinea rară a ţărancelor năstre
de Austria. Proiectul acesta dice, că tările acestea au durat lung timp, time de popor, care îndreptându-se din acest ţinut. Am vădut pe dife­
tote legile, car! regulâză raporturile dâr cu resultat nenorocos. Nemţii spre strada „Patria" a început se bom­ ritele covâre, cătrinţe, ştergare, feţe
economice dintre Ungaria şi Austria n’au voit să lase nimic din preten- bardeze prăvăliile Jidanilor. Acâstă de perin! etc. etc. desenurî, ce le
şi a căror valâre espiră cu finea siunile lor. Ei au cerut, ca în Boemia au facut’o pe aprâpe tâte stradele putem numi fără sfielă artistice în
anului 1897 — se prelungesc încă şi Moravia limba ofieiâsă. să fiă cea Bucurescilor, unde locuiesc Jidanii. sensul adevărat al cuvântului. Nu
pe un an. La cas, că în Austria nu germană, ca şi pănă acum. Guver­ Furia poporului creştin a devastat puţină sensaţiă a făcut între cei de
se vor lua măsuri pănă la finea nul n’a putut să primescă acâstă mulţime de prăvălii şi locuinţe jido­ faţă un covor representând pe Mama
anului 1897, ca starea de faţă a lu­ pretensiune. Şi fiind-că Nemţii n’au vesc!, car! au suferit pagube fârte Grachilor cu fii săi, ţesut după un
crurilor să se prelungescă încă pe voit să cedeze nimic, guvernul a de­ marî. Sute şi mii de geamuri au fost desen, de-o ţărancă din Orăştiă cu-o
un an, atunci guvernul unguresc clarat printr’un comunicat oficial, că sparte la prăvălii-, la case private şi rară dibăciă şi diliginţă. Şi de-o
este împuternicit a regula indepen­ a rupt de-ocamdată pertractările cu la sinagoge, mărfurî şi mobile nimi­ ast fel de lucrare s’a apucat şi a

dent, pe cale de ordinaţiunî, raportul ei. In urma acesta parlamentul nu mai cite şi sdrobite. — In causa turbu- dus’o la sfîrşit cu succes o ţărancă
economic dintre cele două state ale pdte funcţiona şi afacerile imperiului rărilor s’a făcut şi o interpelaţiă în română, care n’a avut norocirea
monarchiei. Mai departe, dâcă gu­ vor fi conduse de guvern pe propria cameră şi Senat. Ministrul român de ca în copilăria ei să înveţe nicî a
vernului unguresc nu-i va succede sa răspundere. Pactul vamal şi co­ interne însă, a aruncat vina asupra scrie, necum a desena! Ce ar face
pănă la finea anului 1898 a întră la mercial cu Ungaria, precum şi pre­ provocaţiunilor Ovreilor. alta, cu acelaş talent, învăţând nu
învoială cu Austria pentru încheie­ lungirea statului quo, se va face pe numai a scrie, ci şi a desena?
rea pactului vamal şi comercial, basa § 14 din legea imperiului prin Der bine s’au cugetat dbmnele
încuragiarea muncei ţerancei
atunci guvernul se aducă o lege, ordonanţă împerătescâ. române. din comitetul Reuniunei lemeilor
prin care Ungaria să-şî reguleze ea * buniădorene, că, decă acestei rnunce
de sine, fără de Austria, comerciul Ni-se scrie din Deva cu data de 9 Decem- măestre, acestui talent nu i-se va
şi finanţela ţării. Cu alte cuvinte să Dumineca trecută s’au întâmplat vre st. n. deschide un debuşeu, ele din ce în
aibă teritoriu vamal deosebit şi mari turburărî în Bucurescî cu carac­ Domnule Redactor! înainte cu ce vor slăbi şi încetul cu încetul se
bancă ungurescă deosebită. — Pro­ ter antisemit. Causa turburăriior este vre-o lună de cjil© am cetit în „Ga­ vor pierde. Şi câte perfecţiuni nu
iectul acesta a născut mare turbu- următorea: Ministrul român de răs- zeta Transilvaniei" un prea frumos sunt posibile, când este cântare şi
rare între Unguri. Kossuthiştii es- boiu vre să păşâscă înaintea came­ apel cătră dâmnele române din tâte încuragiare?
tremî independenţi sunt supăraţi foc relor c’un proiect de lege prin care părţile, ca să îmbărbăteze pe ţăran­ Din acest punct de vedere n’am
contra proiectului guvernului, care, Jidanii sunt scoşi afară din armată, cele nostre, car! sciu ţese şi cbse putut decât să felicit pe dâmna pre-
Jic ei, nu este decât o întortochiare adecă în schimbul unei taxe, ei vor frumos, se trimâtă obiecte ale lor la sidentă pentru nobila d sale iniţia­
a afacerilor, şi nu dă Ungariei drep­ fi scutiţi ds serviciul militar. Jidanii „Reuniunea femeilor române huniă- tivă şi să-i urez deplin succes la
tul ce-1 are, de a-se rupe de Aus­ în urma acâsta au pus la cale în dorene", ce-şî are sediul în Deva, acest prim transport de obiecte pri­
tria în privinţa economică şi finan­ diferite puncte ale ţării întruniri de ca de aici aceste obiecte să fiă es- mite dela ţărancele nâstra, ce se
ciară când nu mai pote să între cu protestare contra acestei măsuri a pedate, prin comitetul Reuniunei, la pregătesce a le duce la Yiena în
acâsta la înţelegere în cestiunea guvernului. In aceste întruniri ei şi-au o firmă din Viena, care a luat asu- scopul de a-le deschide acolo un
pactului. Kossuthiştii maghiar! cer permis un limbagiu necuviincios faţă pră-şî angajamentul de a le desface debuşeu.
teritoriu vamal deosebit şi bancă cu ţâra, care i brănesce şi-i adăpos- acolo în capitala austriacă. Dorim d-nei presidente şi dâm-
deosebită. Cu alte cuvinte: rupere tesce. Au mers aşa de departe ji­ Astăc}! avui deosebita plăcere neior din comitetul Reuniunei, ca
de cătră Austria şi uniune perso­ danii, încât în întrunirile lor au pro­ de a fi de faţă în casa ospitală a stăruinţele lor să fiă încoronate de
nală. Acest proiect se desbate acum pus să facă memorii cătră streină- dâmnei presidente a Reuniunei Elena cel mai strălucit succes. —l.—
în dietă. tate în cari să ceră sprijinul şi scu­ Pop Hossu Longin, tocmai când a so­
* tul acesteia pentru causa lor. Faţă sit un mare transport de ţesături ale
Rău merg trebile în Austria. de acesta îndrăsneţă păşire a jida­ ţărancelor nostre din Orăştiă şi co­
Acolo au ajuns lucrurile pănă la nilor, studenţii universitari au ţinut munele din jur pentru scopul a- Adunări înveţătorescî
atâta, încât parlamentul nu mai pote câte-va întruniri, luând posiţiă con­ mintit. Învăţătorii din despărţământul Făgă­
funcţiona. Seim, că după căderea tra mişcării lor. O astfel de întrunire Ceea ce am văcjut m’a convins raşului.
ministeriului-Badeni, în fruntea afa­ s’a ţinut Duminecă în sala „Dacia" întâiu, că apelul dâmnei presidente
cerilor Austriei monarchul a pus pe din Bucurescî, unde studenţii au luat a avut un puternic răsunet şi că ţă­ - Dec. 1897.
c
br. Gautsch, care şi-a compus un mi- o resoluţiune în care <Ji » ca consi­ rancele nostre au înţeles, ce mare Conform convocărei publicate şi în
nisteriu de funcţionari. îndată după deră, ca cestiune de cea mai înaltă folos pbte resulta pentru fiă-care preţuita „Gazeta Transă Reun. învăţ. gr.
luarea afacerilor imperiului, br. importanţă naţională lupta începută din ele, dâcă se va afla pentru lu­ cat. din desp. Făgăraş, şi-a ţinut prima
Gautscb, ca să potă guverna, a cău­ pentru apărarea drepturilor strămo­ crul mânelor lor un teren de a-le adunare în 22 Novembre n. a. c. în sala
tat să între la înţelegere cu parti­ şesc!, şi hotărăsc: a nu desarma pănă pută desface cu bun preţ şi în con- şcolei fgr. cat. din Făgăraş. La 10 ore a.
dele din parlament atât ale majori­ când nu vor fi stăpâni de fapt în diţiunî uşăre. Al doilea a trebuit m. s’au întrunit învăţătorii în număr a-
tăţii, cât şi ale minorităţii. Cu Cehii casa lor, a trimite memorii Regelui să-rn! Jic din nou — cu tâte că nu prope complet în frunte cu Reverendiss.
a dus’o până acolo, că ei s’au învoit şi Corpurilor legiuitâre pentru ară­ numai odată am admirat lucrul de d-n Yicariu Basiliu Baţiu. A participat şi
să facă unele concesiuni în cestiunea tarea legitimităţii luptei lor şi a-se mână şi în special ţesăturile măies­ inspectorul regesc de şcole Vâra BenS.
ordonanţelor de limbă, învoindu-se, întruni toţi Românii într’o Ligă anti­ tre ale ţărancelor nostre, — că pe S’a ^cântat mai ântâiu „împărate ce­
ca Boemia să fiă împărţită din punct semită. Pe când se ţinea întrunirea ţăranca română în gustul ei, în di­ resc" în cor, apoi preşedintele reuniunei

tărîtă la morte. El făcu o nouă în­ veni un domnişor bine îmbrăcat şi nu-i mai dice nime Jupâne, ci dom­ vea nimic de preţ, nicî haine, nicî
vinuire şi puse să închidă pe bă­ sărută cu tâtă cinstea mâna unuia nule Burălă. Că domn şi este. Uite de ale mâncării, nici bani.
trân pentru a doua oră. Elisa de dintre robi. Tocmai pe când se în­ la el: cu inele de aur în degete, cu Venise, par’că amu-1 văd, pe la
astă-dată fu smulsă cu puterea din tâmplă acesta, secretarul de stat, ceas de aur în busunar, cu haine Sân-Georgiu. Calul lui veni în raiu,
braţele tatălui ei şi asvîrlită dela baronul de Kressel, era la ferâstră şi scumpe de barşon (catifea) pe el, cu că pe la Sân-Georgiu, dâră-i primă-
uşa prinsârei. Deră ea se duse în­ vă(jând cele întâmplate, trimise pe pipă de spumă în gură, d’apoi tra­ veră, tâte şanţurile şi tâte răzorele-s
dată la magistrat şi la. minister, şi-şî servitorul său să-l cheme pe tînărul iul lui? Că grofu câ-i grof, der nu pline de ierbă, putea pasce •’n dragă
câştigă în fine, prin lacrimile sale, domn la palatul său. După ce veni, cred, că are traiul lui! In totă dina voia lui, der Burălă n’avea ce pasce,
voiă de a fi pe lângă tatăl-său şi a îi făcu observarea, că nu se cuvine găină grasă de prânej, gâscă grasă că lui nu-i e dată să pască pe şan­
purta grije şi mai departe de dân­ ca un om cinstit să sărute mâna de amâcji, raţă grasă de cină! D'a- ţuri. Slab eşise din iernă şi cal şi
sul în temniţă. Pentru a doua 6ră unui făcător de rele. „Dară, Dom­ poi cafei cu lapte de bivoliţă? D’a­ stâpâu, der calul scăpă la bine cum
fu el dus înaintea tribunalului de nule", îi răspunse perplex tînărul, poi vin de cel scump? D’apoi vinar­ sosi la noi, er Burălă tot pus pe
sânge, de astă-dată însă apărarea ei „făcătorul de rele este tatăl meu!" suri? Cum cjiC) baronii-s umbră pe gânduri sta şi postia, Dâmne, pos­
nu fu considerată şi el fu osândit la — Mişcat de acâstă faptă, care do­ lângă Burălă. tul săracului. Numai Dumnedeu îi
mârte. Pe Elisa însă, a cărei frum- vedea o adâncă iubire fiescă, baro­ Şi vai, sărac mai era când a scie cu ce-şi ţinea sufletu-’n âse. Se
seţe şi nevinovăţie ar fi scăpat de nul povesti împăratului Ferdinand venit d i n . . . de unde păcate a ve­ uitau âmenii ca la minuni la el, la
sigur şi de astă-dată pe tatăl-seu, întâmplarea, şi acesta dete ordin, nit? Doră nicî el nu scie! Par’că şi toţi le era milă de sărăciă lui. O di
mişeii prevăcţetor! o ţinură închisă, ca cel dintâiii stipendiu devenit va­ acum îl văd. Venise cu o căruciâră şi o nâpte a stat Burălă cu muerea
pănă ce în 12 Sept. 1792 capul lui cant, să fiă dat tînărului domn, care cu două rote plină de copii mici şi şi cu drâia lui de copii în şura unui
cădu sub ghilotină*). Atunci îi des­ era student la universitatea din Viena. goli şi flămânzi trasă de o mârţogă creştin, pănă ispiti satul să vadă nu
chiseră uşa şi o lăsară să vac|ă ca­ de cal rău, Dâmne, de ’i se vedeau cumva este ţâra făgăduinţii pentru
davrul iubitului său părinte. câstele cale de-o poşta. Şi el era el? Intr’o di Şi 0 nâpte numai o
Cum s’a îmbogăţit Burălă?
De ar fi tatăl meu chiar criminalist, desculţ şi desmăţat, goi nap, er Ru- mămăligă a făcut Ruhala, din care
în inima mea nu se şterge nici Vedeţi, âmeni de omeniă, cât hăla lui era mai gâlă decât o cor- a mâncat odată ea cu Burălă şi au
odată iubirea lui. de avut e Jidanul Burălă? E baron turăresă şi mai hâmisită decât o cer- mai rămas nisce sfârîmături pentru
ca baronii! Are cai cu hamuri şitâre. Audiţî, atâta era de sărac, de drâia de copii, la care le da din
Când măturau odată robii una
scumpe, căruţă pe arcuri, care te n'avea... n’avea preţ de 2 florenî, când în când, ca la puii cei de găină.
din pieţele Vienei numită „Graben",
hintiţă, apoi casă şi m o ş i e . . . ce să eă calul — nu-i vorbă, era cal şi După ce ispiti Burălă satul şi
*) O maşină de omorît provedută cu un spun? sunt chiar baronescî, că dela era al lui, dâr nicî han-tătar n’ar fi vădu, că în adevăr acesta pâte fi
cuţit lung. baronul şi sunt cumpărate. Ac[î nici dat pe el 2 fi., er afară de cal n’a­ Canaan pentru el, căută, decă nu se