Page 95 - 1897-11

Nr. 266 -1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6

d-1 I. Pop prin un cuvent acomodat şi infiinţânde a desp., dăruind opuri, .broşuri pătrunse de lumina soiinţei şi căldura oul- tinufc propunerea de model la şcâla repe-
mâduos, salutând pe cei presenţî cu „bine şi foi pedagogice în preţ de peste 50 fi. turei. tiţiouală, care în cele mai multe locuri
44
aţi venit declară şedinţa deschisă. Ime­ Adunarea primesce ofertul cu însu­ „Unele naţiuni au înţeles mai îngrabă nici nu e pusă la oale, âr la dânsul e or-
u
diat ia cuvântul Reverendiss d-nu Yicariu. fleţite strigări de „Se trăâscă ! şi’i esprimă vocea spiritului timpului, ni-au premers cu ganisată deplin. A propus după tâte re­
Esprimă părerea de bine faţă cu d l in­ mulţămită protocolară. cultivarea poporului ţăran, dâr s’a trezit şi galele didaoMoe: fluent, vioiu şi interesant,
spector reg. pentru participarea la şedinţa S’au ales personele încredinţate ou neamul româDeso oel apăsat în trecut şi aşa încât a ţinut în atenţiune viuă pănă
făcută mai mult din ofioiu. Arată prin verificarea procesului verbal, apoi presidiul, atjl îmbrăţişâză cu tâtă ferbinţâla inimei in sfârşit atât pe elevi, cât şi pe asoul*
cuvinte adevărat părintescl greutăţile, ce prin o scurtă vorbire, închide şedinţa. cultura poporului, pentru-oă s’a pătruns de tâtorl.
au avut intemeietorii acestei reuniuni, sco­ A mai vorbit Rev. d-n Vicariu, pu­ aoea oonvingere, că ecjl poporele se luptă Instruarea oânteoului a fost în deo­
pul şi folosul ce-1 aduce învăţătorilor. nând la inima fia-eăruia, ca să ţină sus mai mult ou armele soiinţei, deoât cu ale sebire reuşită. Cu ajutorul unei fistule
Acâsta vorbire a fost însoţită de insufle- şi tare la oficiul său, şi se şi-l împlinâscă oţelului. simple de patru tonuri, şi după deprinderea
ţite strigări de „Să trăâscă ! cu concscienţiositate, căci „grea răspun­ „Domnilor învăţători! Domnia-vâstră de un pătrar de âră a ajuns, că elevii au
u
După aceea vorbesce d-1 inspector dere are învăţătorul şi înaintea âmenilor, aveţi misiunea sublimă, da-a oultiva popo­ eseoutat corect cântarea pe două voal.
reg. Densul arată, că în urma oficiului dâr încă înaintea lui D u m n e c j e u A dat rul român ţăran prin şcola; eu aia pus tot- După propuneri, s’a înoiDs o framosă
ce-’l are, a participat la şedinţă, îşi es­ îndrumări şi poveţe adevărat părintescl, dâuna oel mai mare pond pe misiunea disousiuue pedagogică, ia oare a luat parte
primă bucuria şi doresce bun succes! cari numai spre binele învăţătorilor pot D-V6stră, pentru-oă representaţl pe Ohris- şi preotul G. Flonta, care se ooupă şi se
Urmâdă lecţiunea practică „tractarea servi. tos, oare oât timp a petreout pe faţa pă­ pricepe în oestiunile eduoaţianei.
44
literară, cu elevii începători ţinută de Nu pot încheia fără ca să nu amin­ mântului, spre a împărtăşi binefacerile iu- Cu deosebită bucurîă amintesc, că
învăţ. A. Stroia. Erau presenţî la 70 elevi, tesc că, pe când Rev. d-n Yicariu, de şi birei şi soiinţei divine, a purtat numele de răcâla, oe din prioina unor păreri rău în­
învăţătorul Stroia şi-a ocupat mai ântâi pote mai mult morbos ca sănătos, nu a „dasoăl-învăţătcr . Insă o misiuue sublimă ţelege, se isease între preoţi şi invâţătcrl,
44
cele-lalte 5 desp. pănă-ce ou I desp. a cruţat nici jertfe, nici ostenâla, ci s’a arătat şi grea, preoum e oresoerea, (deâreoe omul, acuma — urmând voci naţiunei, oare mai
pertractat sunetul v. In tot decursul per- între noi, şi cu paciinţă de fer a petrecut luând afară sufletul nemuritor, oare este mult ca ori şi când ne strigă: „uniţi-vă în
tractărei s’a observat o atenţiune, ordine neîntrerupt dela 10 ore a. m. pănă după intr’ânsul, se nasoe animal, şi numai prin cuget uniţi-vă în simţiri —dispărut cu totul
44
şi disciplină esemplară. 4 ore p. m. — pe atunci (jic, d-nii preoţi cresoere în femiliâ, dâr mai vârtosin şoâlă, Dovadă că la adunarea aoâsta a fost re-
După pertractare au fost dimişl 'elevii au escelat prin absenţă. devine om în posiţiune de a-şl da espre- presentat în număr frumos şi clerul. Au
u
acasă, apoi a urmat „critica . Pe lângă &iunea simţemintelor şi însuşirile nobile, participat D-1 protopop ai Perioeiului, loan
Dintre 54 preoţi câţi sunt în Vica­
unele observări, nu însă în merit şi la ou cari l’a înfrumseţat Creatorul) nu se P. Papiriu; Graţian Flonta preot în C&ţelui
riat nici unul barăm, nu a aflat cu cale
obiect, prelegerea a fost primită de adu­ pote îndeplini, deoât numai prin puteri român, Aurel Orian preot în Cizeriu, Au-
a-se presanta, deşi § 9 din statute îl în-
nare şi d-lui prelegător i-s’a esprimat mul- unite, prin solidaritate. Astfel puterile spi­ gustin Vioaş preot în Hidig şi Alimiu Cos-
datoresce la acesta. t
ţămită. rituali ale învăţătorilor români selăgenl tea preot în Cehiu.
Vom vedea la adunarea procsimă
A urmat cetirea disertaţiunei „gră­ s’au unit in solidaritate prin „Reuniunea A ridicat mult solemnitatea <4il i fap­
0
cum vor sci urma esemplul şefului şi întru
dinăritul în şcola poporală de învăţ. I. învăţătorilor Români Selăgenl . D-Vostră tul, că tot atunol şi-a serbat onomastica
14
44
cât se vor conforma cu amintitul §.
Ciatloş. D-1 disertante şi-a dat multă si­ învăţătorii din traetul Yâlcâului Maghiar, Rev. D-n vicariu al Selagiului, căruia ’i
linţă până ce a adunat tot materialul din Noi cei presenţî ne-am depărtat, de­ prin reuniunea filială representaţl pe fiica s’au făcut ovaţiunl frumose din partea oie­
ramii legumăritului, florăritului şi pomări- plin mulţămiţl, că lucru bun am îndeplinit; mamei reuniuni. Sunt convins, că sunteţi rului, învăţătorilor şi studenţilor români
ua
tului. şi asseptăm cu mare dor cfi de 1 Maiu. pătrunşi de acel adevăr neoontestabil, că gimnasiall din Şimleu.
S’a pus la ordine încassarea taxelor, Unu participant.
cultura adevărată a poporului ţăran în şcola P — t.
şi s’a decis ca să se solvâscă taxa pe ju­
poporală numai prin limba maioei se pâte
mătate acum, âr cea-laltă jumătate laproc- învăţătorii din Jurul Şimleului. efeptui; prin urmare suroslele nemului ro­ învăţătorii din protopopiatul Almaşului.
sima adunare.
mân, cari sunt înoredmţate crescerei D.-
Reverendiss. d-n Vicariu solvesce 10 Selagiu, 9 Dec. n. 1897. Vostre, numai in limba română se pot educa, Ou. Redaoţiune! Despărţământul filial
fi. din taxa de membru fundator, âr învă­ învăţătorii români din jurul Şimleu- aşa că dimpreună ou oresoerea fisioă a sur­ al Reuniunei învăţătorilor români gr. cat.
ţătorii solvesc fiă-eare câte 1 fi. lui (oeroul Vâîcănlui M.) şl-a ţinut adu­ celelor, să se desvâite şi orâsoă într’ânsele din districtul protopopeso al Almaşului şi-a
A urmat punct 4 din program: Pro­ narea filială la 8 Deoemvre în Şimleul- şi simţul individualităţii naţionale. ţinut întâia sa adunare generală ordinară
puneri. — Membrul A. Stroia propune, că: Silvaniei. în parochia Ţeud la 8 Novembre o, de-odată
„Înaltă vă este misiunea, de-a înră­
referitor la spesele de călătorie, ce au de Dimineţa la 8 6r8 s’a celebrat servi- cu sinodul de tâmnă al clerului acestui
dăcina simţul religios şi simţul oonscnnţei
a-le suporta învăţătorii când iau parte la ţiul divin, după care la 10 6re a. m. pre­ district.
de neam in sufletele şi inimile mlâdlţelor
adunări, şi cari spese în unele caşuri sunt şedintele reuniunei, Rev. d-n Alimpiu Bar- Adunarea a fost bine oercetată, căci
tinere! Ca să puteţi corăspunde acestei
chiar însemnate fiind raionul Reuniunei boloviciu, a deschis adunarea ou următârea nu numai învăţătorii, oi şi preoţii tractualî
misiuni sublime, uniţi-vă în simţiri, ougete
estins preste două comitate — comitetul vorbire: din tâte p&roohiile au luat parte la ea,
şi fapte, şi atunol Dumne4eu vă va faoe
central se urgiteze afacerea la Prea Yen. „Unorată conferenţă! Au fost timpuri, precum şi mulţi dintre poporenî.
tounoa D-vostră rodnică, fir acuma oerând
Consistor conform promisiunei date la adu­ oând soiinţa era proprietatea esclusivă a Diminâţa la 7 ore luarăm ou toţii
ajutorul darului cereso preste lucrările n6s-
narea constituantă; cu atât mai vertos, că olaselor înalte privilegiate, âr poporul ţă­ parte la o liturgiă în biserica din loc, după
tre, am onore a deolara oonferenţa de
statutele nu prevăd acesta. Propunerea s’a ran era înţeroat dela gustarea isvorului oare urma în sala şcâlei sinodul preoţeso,
deschisă !“
primit cu unanimitate. duloe al sciinţei, aoest nutremânt oo- âr după sinod, la 11 ore, urmă deschiderea
S’au mai făcut şi alte propuneri în re8pun4 stor spiritului şi demnităţi omului. Vorbirea a fost urmată de furtunose adunărei reuniunei filiale a învăţătorilor prin
44
alte cestiunl. Insă a înălţat Europa drapelul desrobirei strigări de „să trăâsoă . d-1 preşedinte Gavril Labo.
S’a decis că adunarea proximă să se spiritalui omeneso de sub solavagiul ruşinos Prelegerea practioă a ţinut’o învă­ Vorbirea de deschidere a d-lni preşe­
ţină în 1 Mai 1S98 în Şinca-veche, cu care al secolilor întuneoimei, a proolamat soiinţa ţătorul din Şimleu Alecsiu Fedorca, oare e dinte Labo a fost fârte instructivă. D-sa
ocasiune se va ţinâ o lecţiune practică şi de proprietatea comună a tuturor treptelor tot-odată seoretarul reuniunei generale. Te­ arăta, că biserica şi şoola sunt pentru po­
două disertaţiunl. societăţii omenesc!, prin urmare şi a ţăra­ me de propus au fost două: una din sti­ porul nostru fundamentul vieţei; religiunea
44
Bibliotecarul Reuniunei face cunoscut nului, oare oonstîtue fundamentul societăţii listică „despre contraot şi ohitanţâ alta şi virtutea sunt aoele două penele, cari po-
14
adunărei că, Reverendiss d-n Yicariu s’au omenesol şi a poporelor, pentru-oă corpul oântecul: „La Palermo de Musioesou. leeso ş: aduo la perfecţiune în om ohipul
îndurat şi aci, ca la tâte intreprinderile, şi moral al unui nâm numai atunol e com­ Prelegerea d-iui Fedorca e o înain­ dumne4eeso, âr artistul, care manuâză aceste
cel dintâiu a pus fundament bibliotecei pact şi sănătos, dâcă tote păturile lui suDt tare în sfera pedagogiei române. Dânsul a penele, e şcola, representată prin învăţători.

află cum-va o casă golă la cineva, La săptămâna merse la oraş cu că­ Apoi cum ni-om ajunge cu târgul; de cât se-ţî dau? — De un ou. —
se o iee el în tapşâ. Şi a aflat una, ruţa lui cea bîrbuită şi în ea erau vrei se le plătesc! cu ban! or! cu Bine, adă oul.
chiar lângă drumul ţării, o casă mare doi sac! plin! de bucate. Oraşul este bucate? — Cu ban!. — Atunci nu-ţî Vin doi juni şi se înbolbă la
părăsită, cu trei odăi şi cu grajd şi cale de un ceas dela noi, dăr el cu cer mult, numai o piţulă de- şir. — lucrurile Jidanului.—Da ce se vă dau,
cu şopru şi cu o grădină cât o li­ calul lui tot merse de când se omi- O piţulă? E prea mult; dă-le cu 6 feciori frumoşi? — Că n’ai ce ne
vadă. Stăpânul ei era un motoflete, 4ia de 4iuă pănă la amiajî, şi sera creiţarî. — Fiă cu 8 pentru d-ta, trebue nouă. — Ce ? — Ni-am cum­
holteiu bătrân, care trăia pe la cele pe la cina cea bună âr fu îndărăt să văd ce pocinog mi-i face, cum eştî păra câte un fluer bun. — Aduc
neamuri; acele-i lucrau şi moşia şi-i cu cărucidra plină de lucruri minu­ la mână? — Is bună la mână, ju­ Joi de bună sâmă, am scris la Ţe-
dau iui cât. se îndurau, mai mult nate : tăbac, ţigări, lemnuşe, pipe, pâne, îi vedea d-ta, ci dă-le cu 6 ligrad să-m! vină fluere din ţâra
eu
pumn! decât îmbucături. Casa aceea ţevi de pipă, code de biciu, biciurî, creiţarî, că 4 îs plătite. — Nu se Murgului. Nu ve trebue tăbac, ţi­
o luă el cu 12 fl. pe an. Peste drum oglinduţe, mărgele, inele, lumini, fo- pdte, draga mea, nu se p6te; se pot, gări, pipe? — Ba io cumpăr o pipă.
dela casă era o costiţă şi din ea ţîş- togen (petroleu) şi un ol ca de patru bucuros le-aş! da; fără scii ce, du- Cât e asta? — Viclean fecior! Nu
nia un isvor limpede ca lacrema. cupe plin plinuţ de spirt. Aduse Bu­ mitale trâcă ducă-se, ţi-le dau şi cu înzadar eşti d-ta aşa frumos, că şi
Aicî se aşe4ă Burălă şi-şî des­ rălă 4in oraş preţ ca de 6 florin! 6 creiţarî, dâr se-m! aduc! şi un ou bine scii alege! Asta-i pipă scumpă!
făcu bulendrele", aci scose el la ivelă de argint. la copilu ăsta. — D’apoi un ou nu-i Dâr dumitale ţi-o dau cu 6 creiţarî.
tdtă sărăcia lui: câteva bricege de Asta era într’o Joi, par’ca amu lucru mare. — Ba cu 6 drac!! 4 creiţarî e plă­
cele de 2 bani una, câteva ţevi de văd. Vineri îş! încărcâ o odaiă de Venea altă muiere: Jupâne, ai tită! — Cum şi poţi pofti? Am eu
pipă, apoi câteva pipe, nisce tocuri scumpeturî; toţi păreţii erau plin! cercei? — Cum se nu? Şi-apoi se şi do 4 creiţarî! Ce ar 4i° ŞÎ fe-
e
de „Jemnuşe şi ca o jumătate font de bunătăţi. Sâmbătă ţinu un „şa- ve4! ce cercei, îs suflaţi cu argint. tele se te va4ă cu pipă de 4 crei-
44
de zăbar. Der cum îşi desfăcu ne­ bes“ cum n’a ţinut ddră de când r ţari? — Apoi dă-mi-o dâră cu 5!
— En’ dăi încâce! Cu cât dai pă-
goţul, prinse lumea a-i căuta casa; era holteiu... Der Duminecă dimi­ — Fiă, se nu 4i°L că nu te cunosc!
recbia? — Vrei pebanî or! pe bucate?
o muiere venia cu un ou după „lem- neţa satul era plin, că Burălă a — Pe bucate, ţi-oiu. aduce secară. — Intră o babă şi stă în prag şi-şi
nuşe ', un copil venia cu un ou după deschis boltă. Acum mergeau lucru­ D’apoi numai trei cupe de secară. face palma punte de-asupra ochilor.
4
zăbar, alt copil venia cu o legătură rile altfel. Intra o femeiă: da ce — Că-i prea mult, fără ţi-oiu aduce Jidanul cum o zăresce î! iese’-na-
de grăunţe se-i dee un bricâg, un aveţî de ven4are, jupâne? — Ce 2 cupe. — Ba 2 cupe şi o „fele“ .. inte. — Trec! mai aprope mătuşă;
bărbat venia cu bani gata de-şî vrăi, tot avem, lele dragă, şi ce nu ve4! ce am adus, doră mi-i face
— Apoi merg dâră şi aduc secara.
cumpăra o pipă cu ţeve cu tot. avem, aducem, numai poruncesce. — Şi ţi-oiu da să-ţî aleg! care-i voi. ceva pocinog. — Faceţi-oiu pe pă­
Burălă prinse curagiu; se ruga — Da ai mărgeluţe roşii pentru o catele, că-s nu sciu cum dela inimă
mereu la Iebova al lui să nu-1 pâ- copilă? — Cum să nu am? încă ce — Intră un copil: — Ce vrei aşa mi-i de rău; n’ai ceva leacuri
răsăscă norocul. Şi nu l’a părăsit. mărgele? — D’apoi cum dai şirul? drăguţule? — Ai zăbar? — Am, de durere de inimă? — Cum se nu?