Page 96 - 1897-11

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 266—1897.

îndemnă deci pe învăţători, ca să fiă neo­ Din aoeste puţine date, pe oarl le-am mici. Pâte că nici într’un oomitat. ardele­ pentru formareaunui fond bisericesc. Aehim
bosiţi întru arborarea drapelului oivilisa- estras din raportul preşedintelui asupra ac­ nesc maghiarisarea nu face paşi atât da Farda din Mnncel a dăruit tot numitei bi­
tiunei pe basa religiBsă-morală în mijlocul tivităţii reuniunei nâstre în ultimii fiece ani, repet}! — la părere oel puţin — oa în comi­ serici 10 fl* ~~ Comitetul parochial îşi ţine
poporului nostru. pâte să vadă ori- cine, că aoâstă reuniune tatul Târnevei-mioi locuit în majoritate de de datorinţă a-le aduce mulţămită şi pe
După cuvântul presidial, s’au ales două a funcţionat regulat şi a contribuit fârte Români. De curând s’a hotărît înfiinţarea acâstă cale, ca faptele acestea să servâscă
comisiuni de câte trei membri: una pentru mult la înaintarea şi încnragiarea învăţă­ unei scâle de stat în comuna Guştelnic, înve­ ca esemplu neamului nostru, ca* ori şi
ÎDOBssarea taxelor şi înscrierea de membri mântului. Sperăm, oă în viitor, fiind orga- cinată ou Dicio-St.-Mărtinul, centrul oomi- cine să jertfâscă cu îndemn şi dragoste
noi, âr alta pentru propuneri. nisetă pe basa nouelor statute, oa filială a tatului aşa numit „mameluceso". Scâla de pentru biserică. — Sartăş, 21 Noemvre v.
D-l preşedinte Gavrilă Labo, distinsul Reuniunei generale din arohidieoesă, ea se stat unguresol esistă deja în cele mai multe 1897. Vasilie Burnbuţ adm. parochial. George
învăţător din Bogdan», ceti apoi un raport va distinge încă şi mai mult prin zel si comune ale comitatului, impopulate de Ro­ Andreea epitrop.
lung, amănunţit şi bine redactat despre ac­ aotivitate. mâni. La şcâlele unguresol din Dioio-St.-
tivitatea reoniunei filiale în primii fiece «ni După cetirea raportului, administra­ Mărtin umblă o mulţ’me de băieţi şi fetiţe Dela comitetul Associaţiunei. Alaitâeri
dela înfiinţarea sa (1887—1897). Din acest torul protopopeso a tinut încă o cuvântare române din comunele apropiate şi îndepăr­ a tinut comitetul Assooiatianei o şedinţă
raport însemn următorele: fârte însufleţită şi însufleţitâre, pătrunsă tate. Românii din Dioio-St.-Mărtin neavând estra-ordÎDară în Sibiiu în oare s’a com­
In 1887, sărbătdrea s-lor Arhangeli, de-un înflăcărat spirit naţional. afii soâla lor, copiii sunt obligaţi a cerceta pletat alegerea noilor funoţionarî, începută
s’a constituit pentru întâia-dată acâstă reu­ S’au oetit în fine două disertaţiuni scâla maghiară de stat. Este în Dioio-St.- în şedinţa de mai înainte. Au fost aleşi:
a
niune, în adunarea ţinută în comuna Zutor, didaotioe, bine lucrate şi ascultate ou aten­ Mărtin şi „Kisdedovo , unde fragedele mlă- Leontin Simonesou oassar: Dr. Uie Beu
fiind ales ca preşedinte protopopul Vasiliu ţiune încordată: una din partea d-iui învă­ diţe ale nâoaului nostru primesc primele seoretar II; Nioolae Togan, bibliotecar;
Poruţiu; vioe-preşedinte Simeon Marinoaş ţător Emanuil Mocean din Almaşul mare cunosoinţe în limba maghiară. Româuii din Ioan Popovioi. archiv&r; Ilie Moera, eco­
paroch; notar Gavrilă Labo, învăţător; şi alta din partea d-lui învăţ, Gregoriu comitat au fârte puţine soâle, âr şi acele nom ; Romul Sima, cancelist. S’a luat ho-
oassar Ioan Maxim înv., âr ca bibliotecar Dobocan. oari le au, sunt mereu espuse şioanelor şi tărîre într’una din şedinţele ordinare ale
Emanuil Mooeau. De-atuncî adunările ge­ perseeuţiunii organelor administrative, în comitetului, oă postul de profesor la soâla
Preşedintele închide în fine adunarea
nerale s’au ţinut pe rând mai întâiu în ochii cărora ele sunt spin şi ghimpe. — de fete nu este compatibil ou cel de sa-
prin o nouă vorbire potrivită, anuuţând ţi­
Almaş, apoi în Restolţ, Buoiumî, Nierta. Constatăm de astă-dată cu durere aoâstă oretar II.
nerea viitârei adunări în Almaşul mare.
In adunarea ţinută la 7 Nov. 1889 în Nierţa D. tristă stare de lucruri. Magazin de bucate şi reuniune de în­
se aleseră şi trei comisiuni ambulante din
mormântare* Ni-se serie, oă poporul român
preoţi şi învăţători, cu însăroinarea să visi- Noua reuniune română de consum din
teze şcâlele pe timpul învăţământului şi a S C i e i L E P I L E i L Deeş îşi va începe aotivitatea cu cjiaa de din comuna Botiz-Oşvarău, în comitatul
Sătmarului, voesoe să înfiinţeze un magazin
faoe raport în adunarea următore. S’a ţinut 12 Deeemvre st. n. desohifiând în Deeş o
— 29 Novembre, v. din bucate (grânar) precum şi o reuniune
după aceea adunare în Bogdana, Agrieş boltă mare şi bogată, dela care se vor putâ ]
(1890), unde fostul comitet a fost ales pe întrunire naţională Ia Focşani. Dumi­ căpăta ou preţuri eftine tâte lucrurile tre- de înmormântare. P3nt.ru soopul acesta li-ar
trebui nisoe statute, cari să le servâsoă oa
un nou period de trei ani, Bercea, Sferaş, necă, 23 Noemvre, s’a ţinut în Focşani o buinoiâse pentru casă, pentru îmbrăoăminte,
model. Cei ce au asemenea statute, sunt
Ţeud (1892), Restolţul deşert, Meseş-Sân- întrunire naţională provocată de comitetul ba pănă şi ferăriă. Românii din Deeş şi
rugaţi a-le trimite la adresa d-lui parooh
georgiu, Babiu, Cuteiuş, Nireş eto. naţional studenţesc din Iaşi. Nioi-odată n’a din împrejurime pot să se bucure, oă li-a
Daniil Napoian în Botiz-Oşvarău (Batiz-
In 1896 păşi în fruntea acestui traot fost în Focşani o întrunire mai imposantă. ajutat Damnefieu şă-şi pâtă înfiinţa şi o
M. O. D-l Vasiliu L. Pop, firnd numit pa­ încă de pe la ârele 1, sala Teatrului Lu- boltă românâsoă, atât de bogată şi fru- Yaavâri. comitatul Szatmâr). Ne buourăm,
oă tocmai în părţile Sătmarului se găsesoe
roch în Sângeorgiul de Meseş şi adminis­ pesou, looalul de ÎDtrunire, gemea de lume; mâsă oare are ohiămarea de-a faoe o mare
o comună românâsoă atât de harnică. Ru­
trator protopopeso al traotului Almaş. Ca erau peste 2000 de persone, printre cari şi uşurinţă poporului nostru, dându-i mărfuri
găm şi noi pe oei ce au statutele dorite
bărbat tînăr şi forte cu zel pentru înain­ multe dâmne fooşenene. La âra 2, d. Di- buna pe lângă preţuri eftine şi scutindu-l
să li-le trimită, ajutorându-i astfel în ajun­
tarea poporului, d-sa dete un nou avânt mitrie Caian, este aclamat preşedinte. D-sa de esploatarea şarlatanilor jidani. Noua gerea scopului lor.
reuniune! şi tuturor căuşelor culturale din fiice, că este fârte ferioit, că se află în mij- prăvăliă se cumesoe „Mercur*. La aoâstă
aoest tract. încă în primul sinod tinut sub looul studenţilor doritori de muDcă şi de prăvăliă au să mârgă Românii din Deeş şi Parastas pentru fericitul metropolit Ân-
conduoerea d-sale, 8 Nov. a. tr. în Restoltul aoeea le lasă lor cuvântul. Dud& d. Caian împrejurime, oa se-şi cumpere cele de dreiU Şaguna, se va săvârşi Dumineoă, în
mare, s’a hotărît înfiinţarea unui fond şoo- au vorbit delegaţii ieşeni, d-nii D. Cădere, lipsă, căci aoâsta e prăvălia lor. Preoţii, 30 Noemvre (12 Dec. o.) în Capela din Oi-
lestio tractual ou taxa anuală de y cr. de Drăgânescu şi Ioan Leatris, după cari s’a şi învăţătorii şi toţi câţi soiu şi înţeles în­ rniterul din Grâver (Braşov) dela 9—10
2
suflet şi câte B0 cr. dela fiă-oare preot şi dat onventul studentului buoaresoean Alex. semnătatea lucrului, trebue să lumineze ipe âre a. m. Se va rosti şi o cuvântare întru
învăţător; în acelaşi sinod s’au luat măsuri G. lonescu-Focşant, oare spune, oă toţi stu­ popor şi să-l îndemne ou tot adinsul, oa pomenirea meritelor nemuritorului Metro­
pentru înmulţirea şi organisarea din nou a denţii bucuresoeni şi ieşeui trebue să lu­ mergând la Deeş, dela acâstă boltă să şi polit.
bibliotecei traotuale, ceea ce prin stă uinţa creze mână în mână în oestiunea naţională. cumpere oele de lipsă şi banul în mâna
r
noului administrator protopopeso s’a şi Declară, că nu vorbesce în numele nimănui. străinilor pe cât se pâte să nu-1 dea. Aşa Flotila română de resboiu. Ministrul de
făcut. Oratorul aduce elogii fooşenenilor, oarî tot- trebue să facă şi Românii din ţinutul Si- răsboift va cere un credit de 10 miliâne
In 9 Maiu 1897 s’a constituit diu nou d’auna au dat dovefir de un sinoer patrio­ biiului, Făgăraşului, Blaşului, Făgetului şi lei, pentru reînoirea vaselor şi a materia­
comitetul despărţământul Reumunei filiale a tism. Reounâsoe, că de do’ ani Liga şi-a alte centre, unde avem asemenea reuniuni lului de răsboifi al flotilei române. Se anunţă,
învăţătorilor români din traotul Almaşului, slăbit aoţiunea şi arată nelegiuirile săvâr­ româuesel de oonsnm. Acâstă e singura că o oomisiune a fost constituită, sub pre­
fiind ales oa preşed'nte Gavril Labo, notar şite de Unguri, pentru a-şi îndeplini opera cale, pe care vom putâ ajunge să avem şedinţia d-lui general Margesou, ooman-
şi bibliotecar Gregoriu Dobocan, oassar lor de distrugere definitivă a Românilor de şi noi negoţul nostru şi să răsuflăm mai dautul şef al marinei. Comisiunea va trebui
Alexandru Olariu, membru în oomitet De- dinoolo. Arată apoi persecuţiile îndurate de liberi de lipitorile străine. să alcătuiască nn raport asupra neoesităti-
metriu Zhu. Tot în acest an şcâlele nâstre ei după visita Regelui la Budapesta. lor urgente ale flotilei, cum şi asupra re-
de pe valea Agrişului (pâla despre răsărit Daruri pentru biserici. Ni-se scrie: organisârei ei.
1
Scâlă românescă închisă. „Tribunei *
a Meseşului) au căpătat un oălduros spri­ Vasilie Pleşa l. Gavrilă din parochia gr.
i-se sorie, că scâla românâscă din ducea
jinitor în persâna d-lui Dr. Iosif Farcaş, me­ ort. Sartăş a dăruit pentru biserica din Societatea academică „Junimea* din
4
a fost închisă de autorităţile unguresol. Cău­
dio de oero în Buoiumî, oare arată deosebit loc o cruce de argint de china aurită în Cernăuţi va arangea Marţi în .14 Deoemvre
şele înohiderii nu sunt ounosoute înoă.
interes de starea higienică a şoâlelor preţ de 1B fl. A solvit şi suma de B0 fi. un ocmers festiv diQ incidentul aniversării
nâstre. Maghiarisarea în comitatul Ternavei- lăsată de răposata soru-sa Todora Pleşa de 20 ani a asistenţei sale.

Am picuri diu ţâra Angliuşului, trei Şi tot aşa şi er aşa, de când se tea duce şi câte 10 —15 măsuri de inimă. Şi badea Gavrilă se scărpina
picuri într’un pahar de vinars şi zăria de diuă, pană nâptea târcjiu, bucate la oraş, că de ce ’i-se înmulţia în ceafă;—Decă4l n’ar strica un pă­
trece orî-ce durere de inimă.— Cum dela el nu se mai ciuntă lumea, co­ marfa, de aceea se adunau mai multe hăruţ de vinars, der orî ruşine ori
dai păhăraşul? — Numai cu 4 crei- pii, fete, feciori, muieri, bărbaţi, bucate; şi — de ce putea aduna ba, n’am nici un ban la mine. —
ţarî. — Dă-1 cu trei, că-i mic. — babe, moşnegi, toţi cercau pe Bu- mai multe bucate, de aceea putea N’ai grije, bade Gavrilă, dau eu la
Fiă, 'pentru dumniata, că eu sciu rălă, că Burălă aducea dela oraş tot aduce şi marfă mai multă şi mai dumniata. Eu nu sunt ca alţii, nu­
ce-i durerea de inimă. Mai pun unul? ce poftesce inima sătenilor, şi e om alesă. In fiă-care Duminecă era bol­ mai pe banî gata se dau, mi-i arunca
— D’apoi mai pune unuţul. — Mă­ dulce la vorbă şi apoi c}l âluia: tita — că aşa-i 4’ cea l odaia, în şi mie un snop-doi... — Bucuros 1
sa
a
tuşă, să-ţî mai pun unul şi de un „Vorba dulce, mnlte-aduce**, şi avea care întindea pirticurile lui, — cţic în
Şi badea Gavrilă bea o porţiă
creiţar se-ţî dau zăhar, ăla aşa alină fire bună, nu sfădia pe nime şi da fiă-care Duminecă era boltiţa mai
de vinars de 3 crucerî şi îmbuca un
durerea. Atunci rămâne piţula în- marfa lui pe orî-ce ’i-se aducea, nu plină de marfă, şi din (ţi în 4* era covrig de 2 crucerî şi da lui Burălă
tregă aci. D’apoi fiă! mai cerea tot ban şi eră ban, apoi Burălă şi muerea şi copiii lui mai
2 snopi de grâu. Şi Burălă om cu
Intră un moşneag: — Ai tă- mai căuta şi la omenia sătenilor, le binişor îmbrăcaţi, mai spălaţi, mai
minte şi cu judecată, nu lăsa pe ba­
bac, jupâne? — Şi încă ce tăbac? mai da şi In credinţă, pănă vor pu­ hrăniţi.
dea Gavrilă numai cu atâta, îl mai
Am de cel cu 4 şi de cel cu 3. — tea bieţii âmenî face banî. Şi (ţiceau Când fu colo după secere, când
îmbia şi cu un pachet de tăbac, de
Se-ml dai de cel ou 4. — Şi ce se-ţî âmenii, în scurtă vreme după ce s’a prind 6menii a căra grâul la şuri,
cel de 3, şi-i mai aducea aminte şi
mai dau? — Dacăc}î mai mi-ar trebui şi aşecţat la ei: „Dumnecţeu ni-a adus eşi Burălă în capătul din sus al sa­
de boresă şi de copiii lui badea Ga­
un păhărel de vinars, că aşa-s de pe omul est de omenia între noi!“ tului, pe unde trebuia se vină tot
vrilă şi badea Gavrilă, om bun luâ
lihod la inimă, da nu mi-se vîjesc Şi se mirau, cum putură trăi atâ­ satul cu carele încărcate. Acolo duse
la fiă-care câte un covrig şi câte-o
ereiţarî. — Nu-i silă, moşule, eu dau tea vecurî de âmenî fără Burălă? o măsuţă şi pe ea multe glăjx mari
turtiţă şi de fiă care covrig şi tur-
şi pe bucate, şi pe oue, şi pe gă- Că de când el este în sat, ei au tot şi mici, er sub măsuţă avea un bug-
tiţă arunca lui biet Burălă câte-un
inî şi în urmă orî pe ce. Că dâră ce le cere inima. De dragul lor, nu­ lânaş ca de 5 ferii plin de vinars.
snopşor de grâu, că-i om bun săr­
soiu eu, că gazdele nu pot sta tot mai ca se nu ducă lipsă de ceva, Lângă măsuţă avea două corfe mari
manul, şi n’are semănătură şi are
cu banii-’n mână, apoi eu tot trebue mergea în fiă-care săptămână odată pline cu covrigi, jemle, chilii şi tur-
mulţi copii şi aceia încă ar trăi cu
se dau banî pe câte-mî trebue de la oraş şi venia cu căruciâra încăr­ tiţe. Care om cum ajungea cu ca­
ceva, că aşa a lăsat Dumne4eu, ca
rendul gurii. Cât vinars se-ţî pun? cată de ceea ce soia, că au âmenii rul plin în capul satului, era ademe­
cei bogaţî să ajute pe cei săraci...
— Bă-mî dai o porţie. — De cea lipsă. nit a sta o leacâ în loc, să răsufle
cu trei, orî de cea cu 4? — D’apoi Amu ’i-se înciripase şi calul, ba boii, şi Burălă om bun, numai de­ In urma urmelor, când da să
dă-mî de care mi-i da, apoi colo mai mai cumpără o dârlâgă dela un om cât prindea cu el vorbă: Eşti oste­ plece badea Gavrilă cu carul, Bu-
cătră seră îţî aduc o cupă de gră­ se io plătescă pe rend, şi la căru- nit, bade Gavrilă, n’a bea o porţiucă râlă îl mai optesce p’o minută: En
unţe. — Bine, moşule, bine! cioră mai înciripâ două rdte, de pu- de vinars, îmbucă un covrig, prinde stai, bade Gavrilă, eşti omul lui