Page 97 - 1897-11

Pagina 5 GAZETA TR A NSIL-Y ANTEI. Nr. 266—1897.

Non maestru român în Braşov. Cu bn-1 reşce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos dela oâroiumă. Şi fcofc mai vâd ne unii din­ stare a dovedi, că a funcţionat cu
băi etc. O butelie 90 cr. se pote procura dîlnic la
onriă înregistrăm fantul. că în săptămâna - tre ei, e& se plâng, eâ sunt eâracT. Dâr ei
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantu, succes forte bun, prin adeverinţă dela
acesta s’a deschis un nou oteliar româneso înşi-şl îşi trag sâr&oia în oasele lor prin
curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din autorităţi, atunci diploma sa va fi
aici în Braşov, anume al d-lui Eugen Pre- provincie sS se ceră espresd preparatele lui Moli, băutură. de clasa a Il-a ori pote numai de
cup. Aoesta, num se pâte vedâ si dm anun­ proveduto cu marca de contravenţie şi subscriere. Cei oe au copii, în loo să se gândâsoă clasa a lil a. Diploma de clasa a
ţul de pe paginile din urmă ale fâiei nâs- să-i dea la şoolă, îi trimit la lucru pe la II- a după o funcţiune cu resultat
tre, este primul atelier român de lăoătu- zidari şi în alte pftrfl, gr ei sărmanii ooni- eminent devine diplomă de clasa
Dela Âssociaţiunea meseriaşilor
şeriă artistică şi de construoţiă în oraşul laşi creso neînvăfaţ.1 şi Docultivaţl Dâr I- ă. Cel ce are diplomă de clasa
româui din Braşov. In şedinţa de erl,
nostru. D-l Preonp a cumnărat vechia şi acuma ar trebui, ca poporul nostru munci­ III- a din nou trebue se facă esamen,
Vineri în 10 Deoetnvre n. a Comitetului
ounosouta lucrătore a răposatului Eiohber- tor sân nemunoitor să se deştepte din somn, ca să-şi câştige diploma de clasa
„Assooiaţiunei pentru snrijin'rea învăţăoei-
ger (Valea lată Nr. 2), fiind bine provăcjută că de oe merge, tot Z'l mai grele vin pe II a. Diplomele de clasa II după o
a
lor şi sodalilor români din Braşov s’au
14
ou tot materialul pentru purtarea ou suc­ capul nostru, că fără a nu soi oarbe şi sori- funcţiune de 10 ani se iau sub re-
acordat premiile stabilite în adunarea ge­
ces a măestriei. Suntem informaţi, oă tînă- aâre, nu mai putem trăi. visiune dimpreună cu tâte testimo-
nerală pentru măestrii români din Braşov,
rul măestru este deplin vărsat în branşa Şi eu cu tâtă inima mea ored'noiosă niile despre funcţiunea lor. Precum
cari au eliberat cei mai mulţi tineri oa
sa, asa că publicul român, care îi va în- de Român, îndemn pe fraţii mei, oarl soiu mai sus am Z> Diploma de clasa
8:
calfe. Premiile le-au căpătat d-nii: Ioan
oredinta orî-ce lucrare, pote fi sigur, oă va cât de puţină carte, să se aboneze la soumpa IlI-a se pâte câştiga şi făr’ de pre-
M. JBurbea oojooar, oare în decurs de 60
Tămânâ deplin mulţămit cu prestaţiunile ndstră mamă „Gazeta Transilvaniei măcar paraudiă, dâcă respectivul a func­
u
ani oa măestru, a eliberat 30 calfe) Vasile
aale. Observăm tot-odată, oă d-l E. Preonp, numai la oea de Dumineca, care mult ne ţionat 5 ani cu succes bun la âre-
L. Popovicl, măsar ou 26 calfe) Vasile An-
oa ucenic aiol în Braşov, a fost bursier al deştăptă şi ne scote la lumină cu sfaturi care şcolă pe lângă învăţător diplo­
toniu, oismar ou 23 calfe. Premiul al patru­
14
societăţii „Transilvania din Buouresol. în­ bune şi înţelepte, dela care eu mult folos mat şi e mai bătrân de 25 ani.
lea de 60 oorâne, s’a împărţit între măestri:
demnăm publioul român să-i dea tot spri­ am avut şi voiu avă oât voiu trăi, că de
G. Oltean, Ioan Rusu şi Nic. Lungu, pan­ Diplomele de clasa primă şi a
jinul, er noului nostru măestru îi dorim ea nu mă las niol-odată.
tofari. II- a pot decădâ în clasa a Il-a seu
reuşită desăvârşită.
In petiţia eătră oomifet, d. Burbea a Dumitru Cristoloveau. a IlI-a. ba chiar şi nimicite pot fi,
ffiuBkacsy — nebun perfect. Din La- adaus oă, deoă ’i se va aoorda vre un premiu, dâcă respectivii dovedesc lene în
:remborg se scrie, că renumitul piotor jidan- d-sa îl lasă tot la Comitet oa basă pentru funcţiune, sâu dâcă purtarea lor mo­
maghiar Miheil Munhacsy a nebunit ou de­ o fundaţiune ou menirea, oa din ea să se învăţătorii poporali în Anglia. rală vine sub critici.
săvârşire. Medioii au declarat, oă nu mai aoopere spesele pentru spălatul elevilor.
In Anglia sunt cu totul 64 pre­
au speranţă să se vindece. Aoâstă faptă esemplară a venerabilu­ a) Pregătirile. parandii, pentru învăţători 41; âr
Teatru german. Mâne Duminecă la 3 lui măestru bătrân, oaraoterisâză în de ajuns Pregătirile se întâmplă în două pentru învăţătorese 23. Cea mai
âre p. m. se dă pentru a doua 6ră esce- inima lui nobilă. Şi dânsul a fost uoenio, forme, seu mai bine Z^ P doue mare parte a preparandiilor sunt în
8
e
u
lenta oomediă „Pension Sch(iller de Karl şi în deoursul lungei sale oariere de mă- căi. Cei ce au împlinit 14 ani ai etăţii mâna bisericei anglicane şi au un
Laufs. estru a văZufc năoasurile uoenioilor. II pu­ şi au absolvat şcâla poporală cu caracter espres confesional. Intre
nem de Dildă, pe bătrânul măestru, şi do­ multele reuniuni şcolare sunt şi de
14
„Călindarul Plugarului , edat de ti­ succes eminent pot fi aplicaţi ca
rim oa fapta lui nobilă să afle mulţi imi­ acelea, al căror scop e ca se pregă-
pografia „A. Mureşianu din Braşov şi ajutători pe lângă învăţătorii di­
14
tatori. tâscă şi învăţători bunî. Pe acest te­
întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­ plomaţi şi din timp în timp trebue
Tot în aoâstă şedinţă preşedintele oon- ren, cea mai îngempată e: „Home
vire la trebuinţele poporului nostru agri­ se facă esamene. Trecând cu suc­ 44
stată ou plăoere, oă în anul acesta numdrul and Colonial School Şociety , care
col, are o parte literară şi economică ces bun peste aceste esamene de pri­
ucenicilor aşecfaţt până acum la diferite me­ s’a înfiinţat în a. 1836. Peste tot în­
fârfce variată şi bogată, cuprinzând mai mire după o funcţiune de B ani pot
serii în Braşov este de 108. văţătorii englesî au o cultură supe-
mulţi articull bine aleşi, novele, poesii fi suplenţi cu diplomă de clasa IlI-a
yiâră calea e deschisă, fiă-care pâte
etc. La început biografia lui Alesandru sâu intră ca elevi regulaţi în vre-0 ;
înainta pe cât numai îl ajută pu­
Roman, apoi o introducere de autor, preparandie pentru completarea cu-
un articul întitulat: Alegerea carierelor; Corespondenţa „Caz. Trans.“ noscinţelor, pentru a şi pute câştiga terile.
(Va urma.)
Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de Braşov, 27 Noemvre v. 1897. cu timpul diploma de clasa Il-a sâu
N. Petra-Petresou; Numai una, poesiă de eventual de cea primă. — Şianle
Stimate D-le Redactor! Vă rog fru­
G. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul
mos să d8tl loo aoestor puţine rânduri în Al doilea mod e, că după ab-
lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr.
14
preţiâsa „Gazeta Traus’lvaniei , marna oea solvarea şcolei medii, îndată intră Convocare.
Elefterescu; însurat de două-orl, (novelă
scumpă, oare ne lumineză pe tâte potecile în preparandiă. Preparandia e îm­
poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco- Reuniunea femeilor române pentru ajuto­
din lumea asta plină de năoasurl şi de preunată cu convi'ct. Studiile sunt
nomioă, redactată de I. Georgescu, începe rarea veduvelor sărace din Braşov şi Sâcele,
primejdii pentru poporul nostru. teoretice şi practice. Aceste din urmă
ou un articul: Economia înţelâptă; urmâză îsl va ţină mâne Duminecă, 30 Nov- st. v.
Mă văd silit a Vă aminti câte-va lu­ au se le facă în şcâla de aplicaţiă
Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea 1897, Z s-tului Andrei, )a 3 âre d. a.
lua
cruri întristătâre despre confraţii mei mun­ care e împreunată şi se află la fiă-
sămânţelor; Bolele animalelor de casă; în­ adunarea sa generală în sala oea mare a
citori români din suburbiul Sohein, cari care preparandiă.
grăşatul porcilor; Animale folositâre şi sfcri- giirnasiului nostru.
0
n
deşi munoeso şâse Z'l ’ săptămână din Preparandia are 4 cursuri, pe
căoiâse grădinăritului şi plugăritului. La
nâpte pănă’n nâpte, o duo rău, nu pot să cari de regală le absolvâză în de­ Onoratele membre sunt rugate prin
urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse,
iasă la mol un oăpătâiu, nu pot fi nioî lor, curs de doi ani. Statul plătesce pre­ acâsta să ia parte în număr oât mai mare
Glume etc. apoi câte-va e61e de anunţuri.
niol familiei lor razim, pentru oă sunt cu­ parandiei pentru fiă-care învăţător al adunare.
Preţul 25 cr ; trimis prin postă 30 cr. La
prinşi de-o bâlă grea, oare-i trage îndărăt cu diplomă absolvat câte 1000 fi.;
10 esemplare comandate de-odată unul se B r a ş o v , 29 Nov. st. v. 1897.
dela fapte bune. Şi bâla aoâsta este stioluţa er pentru învăţătorese câte 700 fi.
dă în cinste. De vânzare la Tipografia „A.
oa rachiul. Cei absoluţi de preparandie numai Mar ia I. Popea, Br. los. Blaga,
44
Mureşianu în Braşov.
Mulţi sufer de aoâstă bâlă, neputân- după un an de funcţiune capătă di­ presidentă. secretar.
1. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai
'bun, care se p6te aplica la diferite caşuri, ca du-se cumpăta, cari de obiceiu mai niol nu plomă, însă şi acâsta numai pe un
Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă- nimereso locuinţele lor oând se întorc acasă an e validă. Dâcă după un an e în
S
DumneZeu, trage d-ta odată de aici, După ce se gătâ căratul grâu­ ce-i daţi aci mai mult decât la oraş! de banî pănă merg la terg se vend
vec}î d-ta ce-i în glaja asta! lui, îşî îmbiaţi şi el stogul şi duse Apoi mai este un lucru: Acolo tre­ o piele de berbece. — Adă pielea
Şi-i dă în mână o glajă eu vi­ grâul la oraş şi-l vendu pe ban! buni. bue se mergă omul cu banii ’n mână, încdce, c’o iau eu, de ne putem uni.
nars galbin ca câra şi dulce ca mie­ Deduse marfă de 15—20 fl. şi aduse der la mine, precum bine vedeţi, Şi aduce pielea de berbece, oare
rea. Şi trage odată Gavrilă şi vede din oraş ban! uscaţi peste 200 fl. veniţi cu ce v’a dat DumneZeu şi era vrednică 1 fl. 60 cr. şi o dă pe
că-i bun şi-şi şterge gura cu mâ­ din grâul adunat pe acea marfă. mai dau şi pe aşteptate, că aşa a opincî în preţ de 1 fl. 20 cr.
neca cămeşii şi dă se plece mulţă- Der Burălă om bun şi cuminte, lăsat DumneZeu se trăim unii cu Apoi tot aşa şi er aşa, aduna
c
mind lui Burălă de omeniă. Dâr Bu- nu aduse toţi banii acasă, ci ce-i alţii. — Bine Zi L jupâne Burălă, bucate, piei, lână, oue, pui, găini şi
rălă om bun: Mai bea odată, bade mai mulţi îi băgă în marfă prdspătă: DumneZeu te ţină! în schimb da marfă de a lui, soco-
Gavrilă, că lucri mult şi eşti vred­ opinci, curele de opincî, năfrămî, bri- Acum se fi veZut învertitură pe tindu-şî marfa tot cu 2—3 preţuri
nic se bâi ce-i mai bun în lume. cege, amnare, pipe, cercei, mărgele, la Burălă! O muiere venia: dă-mî o şi luând marfa âmenilor tot cu pre­
Apoi nu-ţi cer nimic pentru o în­ inele, covrigi, turtiţe şi alte nimi­ năframă roşă )a copilă. — Dau, lele, ţul de jumătate, ba şi numai cu a
ghiţitură de „allaş“. curi, cu deosebire aduse vinars şi cam de ce preţ se fiă? — D’apoi treia parte din preţ! D’apoi pe cei
Şi mai trage badea Gavrilă zăbar. Şi când fu acasă, de-şî în­ de vre-o 3 piţule. — Poftim nă­ copii nepricepuţi cum îi mai frigea!
din glajă şi poruncesce se dâe o tinse marfa, toţî se mirau de înţe­ framă roşiă de 3 piţule; place-ţî? Veni timpul culesului de cucu­
porţiuţă de vinars şi la servitor şi-i lepciunea lui Burălă. — Uite-uite şi — Place, der n’am bani, câte cupe ruz. Atunci se duse Burălă cu masa
mai dă un snopşor de grâu, apoi opinci a adus! Z* 80 un om când a de grâu să-ţi aduc pentru ea? — lui în capătul din jos al satului, că
plecă. Şi după el vine cu caru ’n- dat întâiu cu ochii de ele. Numai 7 cupe, lele. — N’a fi des­ din jos de sat erau cucuruzele şi pe
cărcat Petru, apoi Ion, după aceea — Da, răspundea Burălă, şi ce tul 6? — Fie 6' şi o fele!.. lângă măsuţa lui trebuiau să trăcă
Tâder, Niculae ... şi tot satul, şi fiă- opincî, tot pe ales! Că uite bade, Intră un bărbat: Se văd ce tâte carăle. Şi dela care car cum
care lasă lui Burălă barem! un snop­ eu mi-am Z* 8 a a: m a
’ adus Dam- opincî ai. — Bucuros! Opincî de trecea căpăta o corfă-două de ciu-
?
şor doi. mai pe un păhăruţ de vi­ ne4eu în satul dumniavăstră, trebue Braşov, de cari n’a mai purtat nime calăi, pe vinars, covrigi, turte, pâme,
nars de cel roşu, mai pe o porţiă de se trăim la olaltă. Nu vi-se plătesce pe apele acestea. — Cât li-i preţul la tabac ş. a. Deabia ’şî duse cucuru­
cel prost mai pe un covrig, tur- se bateţi calea pe la oraş pentru o aceste? — Aiestea-s scumpe, că-s zul adunat pe câte-va cară păn’
tiţă, tăbac ş. a. păreche de opinci, că vremea-i din cele mai bune; 1 fl. şi 30 cr. acasă. îşi umplu podul casei de cu­
Şi când era sâra, avea Burălă scumpă, mai bine aduc eu în boltă Ii i preţul. — Atâta nu-ţî dau, că curuz adunat mai pe nimica.
un stog de grâu mai mare decât şi vi-le dau cum pot; de am 5 cr. nu fac; în oraş le iau cu 1 fl. — De După culesul cucuruzului în­
ori-care gazdă, că toţi îi dau mai de la o păreche de opinci, sunt mulţă­ le iai cu 1 fi. îţi dau de cinste 5 cepu a-i âmbla şi mai bine trebile
•milă, mai de ruşine, mai din lăco- mit; er Ziua omului, c’ar merge la părecbî. — Apoi cum le dai dâră? negoţului. Şi ţinea mai multe nimi­
miă pentru o nimica, ce i-o îm- oraş pentru o păreche de opincî, — Am spus 1 fl. 30 cr. — Ba se curi ieftine, pe care scotea ciucalăi
bia el. face mai mult doră decât cei 5 cr., fiă 1 fl. şi 20 cr. şi se me aştepţi de pe la copii nepricepuţi şi de pe