Page 1 - 1897-12
P. 1

7





                KsfeESiim, iMmufeî,                                                                                                                                            «fiaieta'* iese în Hî-care di.
                       li Twmte                                                                                                                                              Abonamente pentru Anstro-Ongaria:
                WiQWTţ şlsţa sam !?:■?., S9,                                                                                                                                   Pe un an 12 fl., pa şese iunl
                                                                                                                                                                                 6 fi., pe trei luni 3 fl,
                   SasăKK!  aeftasoci»  a»  ao
                ssSvi»»?, — îfejswsisixifej a« •»                                                                                                                             îf-rii de Dumlneoi 2 3. pe an.
                “.steias.BS                                                                                                                                                    Pentru România si străinătate:
                  jsf.tfiAÎt sa vmaeve la Mm!»
                 cislraţlimo in Esa^ov ţi la 3»..                                                                                                                              Pe un an 40 franol, pe şdee
                Bîi&tdiols Blraui'! d.s uîsje&tv.ri:                                                                                                                           luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
                                                                                                                                                                               N-rii de Duminecă 8 franci.
                  în  Vioria:  ii.  Subit,  .tfanrieh
                 îshaiok,  Rutei/  Xom,  i.  fJyptWu                                                                                                                          Se prenumără la tdte ofioiols
                 Kaohfolgerţ  Anton  (ipocivi,  ■!.                                                                                                                           poştale din întru şi din atară
                 Bantuber,  în  Bndapenia:  A.  T.                                                                                                                                si la dd. eoleotori.
                 Uolilbergcri,  SsicsUm  JSernat:  în                                                                                                                          AMamemi pentru BtasoT
                 '.'.nouieaoi:  Agmct  Ratat,  iSno»                                                                                                                         administraţiuuea,  piaţa  mare,
                 oarsale da aonxnanie; ia Ksra-                                                                                                                              târgul  Inului  Nr.  30  etagiu
                 imn: Karoiy 1 <5 hitbmann,                                                                                                                                  I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şdse
                   Preţul Inasrţlunilor: o jsireiă                                                                                                                            luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
                 aMniond  po  9  ooldnti  8  ten.  şi                                                                                                                         Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
                 80or.  timbra  pentru  o  pnb’.i-                                 A  ^  T  X  T  L     HiSL                                                                  12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
                 oase.  Publio&ri  mai  iiss»  totîă                                                                                                                          3  fl.  Un  esemplar  5  or.  v.  a.
                 tarifă ni învoială.                                                                                                                                          sdu  15  bani.  Atât  abonamen­
                   Eoolame  pa  pagina  a  3-a  o                                                                                                                             tele  oât  şi  inserţiunile  sunt
                 nonă 10 or. adu 30 bani.                                                                                                                                         a se plăti înainte.
                   Nr. 267.                                                   Braşov, Lnnl-larţl 2 (14) Decemvre                                                                         1897.

                Manifestele partidelor din Austria.          monarchiei.  Nu  pot  primi  deci  răs­       nici  din  punot  de  vedere  ol  echităţii  nu   mai  puţin  despre  Maghiar,  că  ar  putâ  da
                                                             punderea  pentru  acăstă  tristă  situa-  crede  a  fi  ooreot,  oa  din  oărţile  de  învăţă­  drepturi  numai  pentru-oa  să  se  ruineze
                     După enunciarea ministrului-pre-  ţiune,  dâr  totuşi  spereză,  că  dificul­         mânt  să  fiă  esobise  numele  istorice  sâu  oele   prin  ele  propria-i  putere,  să  se  oaloe  în
                şedinţe  Gautsch,  că  n’a  fost  cu  pu­    tăţile  vor  pute  afla  o  soluţiune  mul-  de  us  public.  E  neoesar,  se  înţelege,  ca  în   piciâre  spiritul  şi  superioritatea  lui  naţio­
                tinţă  a  se  delătura  divergenţele  şi  ţămitore.                                        viaţa  oficială  să  se  folosâscă  esolusiv  nu­  nală.  Noi  Maghiarii  soim  să  luăm  posiţiă
                a  se  face  posibilă  continuarea  liniş­         La  conferenţa  comisiunei  par­        mele  oficial,  dâr  în  usul  soolastio  să  se  pună   pentru  tâte  drepturile  garantate  în  legea
                tită  a  lucrărilor  parlamentului  aus­     lamentare,  care  a  stabilit  comuni­        în  cărţile  didaotioe  în  paranlese  şi  numele   de  naţionalităţi,  dâoă  esperiăm  la  naţiona­
                triac,  urmeză  acum  enunciările  par­      catul  seu  manifestul  amintit,  au  luat  istorie, sâu de us public.                      lităţi  alipire  faţă  de  oele  mai  sfinte  co­
                tidelor din cameră.                          parte  şi  deputaţii  bucovineni  Lupul             Friderio  Sohreiber:  mulţămesoe  lui   mori  ale  patriei;  însă  dâoă  vedem  tendinţe
                     Fiă-care  din  aceste  partide  seu  şi  Popovicî.  In  acestă  conferenţă  s’a  Pulszky,  oâ-şl  dă  silinţa  a  şaua  gravami-    contrare  patriei,  lucruri  aşa  numite  schul-
                grupări  de  partide  caută  a-şi  fixa  mai  făcut  din  partea  polonă  a  îm­           nele  Saşilor.  Declară  însă,  că  modificarea   verein-iste;  dâoă  naţionalităţile  merg  ou
                prin  comunicate,  ce  le  dau  publici­     părtăşire  importantă.  Deputatul  Ia-  recomandată  de  el  nu-l  mulţumesoe.  Do-         plângerile  lor  peste  hotfirăle  ţării;  dâoă  la
                tăţii,  punctul  lor  de  stare  şi  de  ve­  vorsky  a  declarat,  că  clubul  polon  resoe,  oa  să  se  ştârgă  espresiunea  „esclusiv“   popdre  străine  şi  la  principi  străini  caută
                dere  în  momentul,  când  membrii  lor  cere,  ca  unul  din  membrii  sei  să  din  următârea  construoţiă  a  paragrafalui:           vindeoare  oontra  astorfel  de  bole,  cari  aiol
                se  pregătesc  a  părăsi  Yiena  pe  timp  intre  în  cabinet  ca  ministru  pentru  „în  sorisorile  oficiale  este  a-se  folosi  es­  niol  nu  esistă  şi  pe  oarl  numai  şi-le  înohi-
                nedeterminat.                                 Galiţia.  Acesta  însă  nu  vre  să  în­     clusiv  numele  ofioios  al  comunei".  A  doua   pueso:  atunol  legea  de  naţionalitate  o  vom
                     Caracteristic  este,  că  partidele  semne  nicî-decum  o  schimbare  a  modifioare,  oe  o  oere,  se  referesoe  la  aoeea,       supune-o  unei  noue  cumpăniri,  fiind-că  drep­
                germane,  deşi  în  principiu  sunt  în­     atitudinei  clubului  polon  faţă  cu  ma­    ca  îndată  după  înoeputul  paragrafului,  să   turile  şi  libertăţile  valorâză  oeva  numai
                ţelese,  totuşi  au  făcut  fiă-care  enun-  joritatea,  său  cu  guvernul.  Clubul  sa intercaleze următârele rânduri:                  pănă  atunol,  pănă  oând  ele  promovâză  con­
                ciaţiunî  separate.  Numai  partidele,  polon  vre,  ca  unul  din  membrii  săi                 „In  administraţia  interioră  a  comu­  solidarea  statului  şi  siguranţa  rassei  ma­
                cari  formbză  majoritatea,  au  făcut  să  fia.  în  cabinet  numai  ca  control  nelor,  preoum  şi  în  oărţile  de  soolă  folosite   ghiare.  Iu  momentul  îu  care  ele  vor  fi  fo­
                o enunciare comună.                          pentru administraţia Galiţiei.                în  scolele  ou  drept  de  publicitate  şi  în  ao-   losite  oontra  acestora,  şi  naţiunea  maghiară
                     Intre  cluburile  dreptei  se  află,          Firesce,  că  enunciaţiunile  parti­    tele  scolastice,  atară  de  numele  ofioiâse,  să   va  lua  tdte  aoele  măsuri,  oe  le  ia  marile
                precum  seim,  şi  clubul  Românilor  delor  germane  din  stânga  se  deosi-  se  useze  şi  numele  istorice  şi  de  us  pu­          naţiuni  europene  aoasă  la  ele  şi  pretutin­
                bucovineni.  De  aceea  ne  intereseză  besc  mult  de  enunciaţiunea  comună  blic".                                                    deni. Yom face şi noi aşa! (Măi, măi!)
                în  deosebi  a  cunosce  părerile  şi  prin­  a  partidelor  dreptei.  Refrenul  lor             Carol  Schmiedt:  Proiectul  însemnâză       Eotvos  nu  primesce  modifioarea  pro­
                cipiile,  ce  le  enunţă  partidele  unite  este  cererea  constantă,  de  a  se  de       un  pericul  pentru  naţionalităţi.  Niol  raporto­  puse  de  Pulszky.  A  lui  Sohreiber  ou  atât
                ale  dreptei  în  momentul,  când  acti­     lătura  ordonanţele  de  limbă,  căci  rul,  niol  motivarea  proieotutui  n’au  dovedit    mai  puţin,  fiind-că  ea  însemnâză  o  directă
                vitatea  constituţională  a  parlamen­       pănă  atunci  nu  se  pdte  stabili  nici  neoesitatea  lui  din  punot  de  vedere  admi­  nimicire a drepturilor limbei statului.
                tului  central  în  Austria  este  între­    un  fel  de  înţelegere  cu  celelalte  nistrativ.  După  părerea  lui  intenţia  proieo-        Oskar  Ivanka:  Nu  sprjginesoe  modifi­
                ruptă pe timp nehotărît.                     popdre.                                       tului  nu  este  evitarea  înouroăturilor  admi­  oarea  lui  Pulszky,  fiind-că  prin  acâsta  gu­
                     înainte de tbte comunicatul drep­             O  deosebire  dre-care  în  tenorul  nistrative,  oi  maghiarisareu,  isgonirea  nu­  vernul  face  concesiuni  Saşilor.  Recomandă
                tei  preciseză  punctul  de  vedere  prin-  seu  face  comunicatul  grupului  numit  melor  istorioe.  §.  5  al  proieotului  se  opune   însă  modifioarea,  după  oare  nici  în  chartele
                cipiar  al  grupurilor  majorităţii.  Aces­  al  marilor  proprietari  fideli  consti-  legilor,  cari  garantâzâ  egala  îndreptăţire  a   (mapele)  soolare  să  nu  se  folosâscă  alte  nu­
                tea,  cjice,  stau  pe  basa  proiectului  tuţiunei.  Aceştia  se  încălcjesc  mult  naţionalităţilor,  apoi  legei  uniunei,  legei     miri deoât oele ofioiâse maghiare.
                de  adresă.  Ele  se  vor  întrepune  so­    pentru  o  înţelegere  şi  de  aceea  se  naţionalităţilor  eto.  Paragraful  nu  numai  că      Ministrul  Perczel:  ptoe,  oă  aeâstă  lege
                lidar  pentru  recunbscerea  drepturi­       ocupă  cu  preferinţă  de  viitor.  Ei  e  oontrar  legei,  dâr  a’are  nici  soop,  fiind­  nu  se  opune  niol  unei  legi.  Combate  amen-
                lor istorice-politice şi &■ autonomiei ve-  stăruesc  pentru  moderaţiune  la  per­        că  el  vatămă  sentimentele  naţionalităţilor   damentul-Sohreiber,  care  scdte  din  esenţa
                gatelor  şi  ţărilor,  pentru  drepta  ese-  tractări  şi  pentru  toleranţă  reciprocă,  şi  oonsoienţe  lor,  oarl  numără  în  aeâstă   sa  întreg  proieotul.  Spriginesce  însă  pro­
                cutare a egalei îndreptăţiri a tuturor na­ şi  accentueză  consciinţa  de  stat  aus­      ţâră vr’o opt milione.                        punerea  lui  Pulszky,  fiind«oă  aoâsta  o  oere
                ţiunilor  imperiului,  pentru  cultivarea  triacă.                                              Naţionalităţile  acestea  sunt  tot  aşa  de   echitatea.  Primesoe  de  asemenea  şi  propu­
                adevăratei religiosităţî şi moralităţi şi          In  ce  să  consiste  însă  acăstă  buul  patrioţi,  ca  şi  d-1  Carol  Eocvos  (Sgo-   nerea lui Ivanka.
                pentru  o  activitate  roditore  spre  îna­  consciinţă  de  stat?  Nu  cum-va  în  mot).  Sunt  gata  a-şî  vărsa  sângele  pentru           Szsntivâuyi:  doresce  a  se  estinde  usul
                intarea  economică  şi  socială  a  tutu­    hegemonia  germană,  pe  care  o  re­         patriă.  Saşii  au  fâout  din  teritorul  moraş-   numirilor  de  comune  şi  localităţi  esolusiv
                ror classeler poporaţiunei.                  clamă  acuma  cu  nouă  insistenţă  şi  tinos  al  fundului  regiu,  teritor  cultivat.  Saşii
                                                                                                                                                         în  limba  maghiară  şi  în  afacerile  biseri-
                     Ya să cjică partidele dreptei stau  organul  oficios  al  cercurilor  de  gu-  au  dat  munţilor,  văilor  şi  localităţilor  din   cescî.
                pe  basa  autonomistă  şi  sunt  în  con­    vernament din Germania?                       aoest  teritoriu  nume,  şi  acum  vreţi  să  le
                                                                                                                                                              Puuându-se  la  vot  proiectul,  oamera  îl
                tra  centralismului,  precum  şi  a  fal­          Cei  din  drepta  esplică  acăstă  luaţi  aoâstă  sfântă  tradiţiă.  Saşii  n’ar  tre­  primesce  ou  modifioările  propuse  de  Pulszky,
                sului  liberalism,  căruia  i-a  dat  nas-  consciinţă  ca  sentiment  al  solidari­       bui  slăbiţi,  oi  întăriţi,  fiind-că  ei  constiţue   IvaDka  şi  Szentivânyi  şi  respinge  amenda­
                cere  periodul  dualistic  de  trei-c}ecî  tăţii  între  diferitele  popdre  ale  mo­      în sud-ostul ţării o fortărâţâ.               mentul lui Sohreiber.
                de ani.                                      narchiei,  care  pdte  fi.  cimentată  nu­         Oratorul  citâză  apoi  din  Deak  şi  Sze-
                     Interesant  este,  că  comunicatul      mai  prin  deplina  lor  egală  îndrep­       obeny,  se  provooă  la  Eisaţi»  şi  Lotaringia,
                dreptei  se  provbcă  la  faptul,  că  din   tăţire.                                       unde  domnia  franoesă  n’a  franţuzit  numele          Proiectul de r&spuns
                majoritate  fac  parte  şi  număroşî  re-          Care din aceste două direcţiuni va  germane.  In  Polonia-rusâsoă  încă  s’au  res-   al Senafnlui român Ia Mesagiul Tronului.
                presentanţî  ai  ţărilor  germane  alpine    isbuti  a  se  validita  de  aci  încolo,  o  peotat  numele  polone.  Este  adevărat,  că
                (partida  poporală  catolică)  pentru  a     va dovedi viitorul cel mai apropiat.          guvernul  rusesc  a  înoeroat  să  le  rusifioe,      Sire !
                dovedi,  că  învinuirea,  după  care  ma­                                                  dâr  nu  i-a  succes.  Face  atenţi  pe  Maghiari,   îngrijirea,  oare  a  ouprins  inima  Ma-
               joritatea  ar  intenţiona  a  scurta  pe         Proiectul maghiarisării numelor de         să  nu  aducă  aoâstă  lege,  oare  amăresce  na­  iestăţei  Vâstre  în  timpul  grelei  bdle  a
                Germani  în  drepturile  lor*  e  cu  to­                                                  ţionalităţile.  Oere  în  fine  să  se  primâscă  Principelui  Moştenitor,  a  fost  adânc  re­
                tul  neîntemeiată.  Partidele  majori­                      comune etc.                    amendamentul lui Sobreiber.                   simţită  de  naţiunea  întrâgă,  fiind-că  ea  se
                tăţii  cer  în  schimb  dela  oposiţiunea          — Desbaterea pe paragraf!. Votarea. —        Carol  Eiiivds:  Nu  înţelege,  oum  în  le­  vedea,  nu  numai  crud  lovită  în  simţămin­
                germană,  ca  şi  ea  să  apreţieze  fără          In  şedinţa  dela  10  Deoemvre  a  dietei  gătură  ou  aoest  proiect,  se  amintesc  legile  tele  ei  de  iubire  oătră  Augusta  Persână  a
                prejudiţii  şi  cu  dreptate  drepturile  s’a  făcut  desbaterea  pe  paragraf!  a  proiec­  fundamentale  şi  mai  vârtos  legea  de  naţio­  Maiestăţei  Vostre  şi  a  Prinoipelui  Moşte­
                naţionale ale celorlalte popdre.             tului  de  lege  despre  magbiarisarea  numelor  nalitate,  oare  niol  din  punot  de  vedere  is-  nitor,  dâr  se  simţea  tot  de  odată  amenin­
                     In  fine  mai  accentueză  comuni­      de comune şi looalităţl.                      torio,  nici  politic,  nu  este  aşa,  oum  e  oon­  ţată  în  speranţele  şi  viitorul  ei,  în  oonti-
                catul,  că  partidele  majorităţii  au  stă­       §.  1—4  au  fost  votaţi  fără  de  mol  o  siderată  de  ante-vorbitor.  înainte  ou  30  de   nuarea  normală  a  operei  de  întemeiare  şi
                ruit  să  reguleze  raportul  cu  Ungaria  modificare.  La  §.  5,  care  cjioe,  că  în  docu­  ani,  ba  chiar  ou  300  şi  600  de  ani  (sub   desvoltare  a  statului,  întreprinsă  ou  atâta
                pe  cale  constituţională,  ca  ast-fel  să  mentele  şi  scrisorile  oficiâse,  precum  şi  în  Geza  II)  Ungaria  şi  naţiunea  maghiară  a   statornioie de Maiestatea Vâstră.
                evite  periculul  unei  crise  de  stat.  cărţile  de  soolă  şi  în  tipărituri,  să  se  folo-  dat  cetăţenilor  de  limbă  streină  tote  acele   Naţiunea  română  soie  astăcjl,  Sire,  oă
                Durere  însă,  esclamă  ele,  acăsta  nu  sesoă  esclusiv  nume  oficiale  maghiare,  de­  drepturi,  cari  le  au  şi  Maghiarii  (??)  Insă  pe  întemeiarea  şi  întărirea  Dinastiei  se
                li-a  succes,  cu  tbte  silinţele  şi  stă­  putatul  guvernamental  August  Pulszky  a  sub  o  oondiţiune  principală,  oa  adeoă  ali­  racjimă  însăşi  tăria  şi  securitatea  patriei;
                ruinţele.  Er  după-ce,  cu  tbtă  preve­    propus  următorul  amendament:  „După  ali-  pirea  naţionalităţilor  faţă  de  statul  ma­  şi  de  aoeea  buouriile  şi  întristările  Vostre
                nirea  lor  dovedită  faţă  cu  noul  mi-  nea  primă,  ca  a  doua  alineă  în  aoest  pa­  ghiar,  aşa  numitul  patriotism,  să  fiă  tot  aşa  şi  ale  familiei  Regale  vor  fi  pururea  buou­
               nisteriu  Gautsch  în  cestiunea  limbei,  ragraf  să  se  pună  textul:  „In  cărţile  de  în­  de  curat  şi  fără  cugete  reservate,  tot  aşa  riile şi întristările ei.
               pertractările  n’au  putut  duce  la  un  văţământ  folosite  în  scolele  cu  drept  de  de  puternio,  ca  şi  în  Maghiar.  Dâr  naţio­     Cele  dintâiu,  dâr,  cuvinte  ale  Sena­
                sfîrşit  favorabil,  partidele  majorităţii  publicitate  şi  în  tipăriturile  publice  ale  aces­  nalităţile  au  folosit  şi  foloseso  aoeste  drep­  tului  vor  fi  ouvinte  de  mulţămire  oătră
               regretă  adenc,  că  parlamentarismul  tor  sc61e,  pe  lângă,  numele  oficial  să  nu  fiă  turi  pentru  a  păşi  ou  tendinţe  oontrare  uni­  Cel-A-Tot  Puternio,  că  a  înlăturat  dela  noi
               în  Austria  este  atât  de  greu  păgu-  oonsiderată  ea  esohisă  diD  paragraf  niol  in­  tăţii  statului,  oontrare  rassei  maghiare,  care  durerea  grelelor  încercări.  Şi,  ferioit  de  a
               git,  precum  şi  nesiguranţa  relativă  dicarea  numelor  istorice,  ori  cele  de  us  pu-  formâză  şi  susţine  statul.  Nu  sa  pdte  pre­  soi,  oă  deplina  însănătoşire  a  Prinoipelui
               la  raportul  cu  cealaltă  jumătate  a       blio". Niol din punct de vedere didactio,     supune însă despre niol o naţiune, ou atât   Moştenitor este de aoum asigurată, SeDa-
   1   2   3   4   5   6