Page 10 - 1897-12
P. 10

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANEI                                                                     Nr. 269—1897.

            nu-i  fiă  de  deochi,  are  obrazul  să  spună    Venind  la  rând  votarea,  membrii  ro­      piarele  cehe  continuă  a  snsţinâ  viuă  oare  se  provocau  Jidanii.  Ordonă  mai  de­
                                                                                                                                        u
            in  faţa  oougregaţiei,  oă  ar  fi  biDe  dâoă  uu  mâni  înaintâză  preşedintelui  cerere  ou  20  agitaţ’a  în  popor.  „Narodni  Listy   ameninţă  parte  autorităţilor  să  nu  sufere  intrarea  Ji­
            numai  numele  loourilor,  ci  şi  numele  de  fa-  de  subscrieri  regulamentare,  pretin4ând  vo­  cu  bstruoţiuna,  dâcă  br.  Gautsoh  va  forţa  danilor  pe  teritorial  ţării,  fără  de  certifi­
            miliâ,  poreclele  tuturor  loouitorilor  din  ţâră  tare  nominală.  De  silă  oa  de  voe  bună,  fiş-  pe  Cehi  să  renunţe  la  dreDturile  cuprinse  cate.  Autoritatea,  oare  nu  va  observa  co­
            s’ar maghiarisa!                             panul,  deşi  se  vedea  că  ’i  vine  a.  hrean  pe  în  ordonanţele  de  limbă.  E  sigur  —  dioe  rect  şi  strict  aoâstă  poruncă  —  4io®  deore-
                 D-l  loan  German  (din  Brad)  cjice:  nas  aoest  luoru,  ordonâză  votarea  nominală,  organul  ceh  —  că  dâoă  br.  Gautsch  nu  va  tul  —  îşi  atrage  cea  mai  grea  răspundere
            S’au  adus,  on.  congregaţie,  multe  vorbe  oare  ne-a  dat  frumosul  resultat  anticipat  la  fi  apleoat  a  garanta  autonomia  şi  domnia  (soirwereste  Verantwortung ).  —  Ei,  dâr  de
                                                                                                                                                                                -
            dulci  pe  de-o  parte  şi  multe  amare  pe  de  începutul  raportului:  toţi  Românii,  presenţi  naţionalităţilor  negermane,  atunci  lungă  atunci  şi  pănă  a4l  decretul  împărăteso  s’a
            altă  parte,  în  jurul  acestei  chestii.  Unii  27,  votând  pentru  propunerea  d-lui  Hossu  vreme  se  va  4>ce  încă:  „Regatele  şi  pro   uitat!...
            întrebă,  cum  mai  putem  şi  discuta  asupra  Şi  toţf,  şi  niol  unul  contra  ei!  Ba  şi  pri­  vinciile nerepresentate în Reichsrath".
                                                                                                                                                          0 producţiune musicală-declamatorică
            unui  proiect  de  lege,  oare  a  treout  prin   marul  sas  al  Orăştiei,  d-l  Friedrich  Aclcer,            *                        va  avâ  loc  Vineri  sâră  la  orele  8  în  pen­
            cameră?  Dâr  acest  proieot  vine  încă  în   ou Românii!                                       Săptămâna  trecută,  dintre  60  de  4iare   sionatul  Vautier  ou  uu  program  variat.  Se
            desbatere  în  camera  magnaţilor.  Cum  se        Majoritatea  însă  fiind  a  lor,  propune­  oe  apar  în  Boemia,  30  au  fost  oonfisoate.
                                                                                                                                                     vor  eseouta  mai  multe  coruri  şi  arii,  pro-
            p6te  disouta  asupra  lui  aoolo,  noi  aici  să   rea  a  oădut  totuşi.  A  fost  însă  o  cădere  la  In  Praga  au  fost  confiscate  tâte  foile  săp­  oum  şi  mai  multe  deolamaţiunî;  va  deolama
            nu  mai  avem  drept  să  discutăm?  Unul  a   cifră,  dâr  o  hotărîtă  învingere  morală  în  tămânale.                                şi  d-ra  E.  Stărăstescu  „Cafeaua  Căpitanu­
            c}is,  oă  în  România  sunt  numai  un  fel  de   aoâstă încordată hărţuială.                                                           lui"  de  Th.  Speranţă.  Produoţiunea  se  va
            nume.  Mergeţi,  d-lor,  la  şobla  UDgurâsoă      Celelalte  obieote,  oa  de  regulă,  s’au                                            încheia  ou  o  mioă  operetă  franoesă  „Le
            din  Craiova  şi  vedeţi,  opresoe  aoolo  cineva   măcinat repede de tot.
                                                                               *                                                                     Marohâ  aun  Servantes"  de  Trefeu,  musioă
            pe  învăţător  să  numâsoă  în  limba  uugu-                                                                                             de  L.  Bordâse,  în  oare  vor  juca  d-rele:
            râsoă  tote  locurile  oe  au  şi  numire  ungu-   După  cât  suntem  informaţi,  membrii                           — 3 (15) Decemvre
            râsoă?  Oă  unele  nume...  „nu  le’nţelegem"   români  nici  nu  se  vor  mărgini  la  atâta,  oi   „Numai  neted!“  „Alhotmdny“  dela  14   D.  Stărăstescu,  A.  Flech,  H.  Moldovean,  H.
            aşa  oum  ele  sună  acll  româuesoe,  deol  să   vor  porni  acum  o  protestare  generală  ou  Deo.  n.  vorbind  despre  oprirea  adunării  din   Tasiulescu,  L.  Choma,  A.  Secărean,  M.  Se-
            le  dăm  de  oele  ou  înţeles!  Dâr  aşi  vrâ  să   comunele,  ou  poporul  contra  nesoootirei  Sibiiu  a  alegătorilor  români,  faoe  următâ-   cârean  şi  A.  Fleischer.  La  fine  se  va  cânta
                                                                                                                                                     şi românesoe.
            vie  toţi  archeologii  (alusie  la  „Archeo-   propunerii  Românilor  de  cătră  majoritatea  rea  observare:  „Numai  neted!  Numai  prin
            logul"  nostru..),  să-mi  spună  oe  însemnâză   mameluoă a oongregaţiei.                 opriri  şi  baionete  gendarmeresci  putem  face,   42 naufragiaţi înir’o septeraână. Din
            numele  —  Deva?  Etă  tot  motive  netreb-                               Corespondent.    ca naţionalităţile să iubăscă patria maghiară J u  Geneva  se  anunţă,  că  din  incidentul  furta-
            nioe oontra propunerii. O sprijinesce.                                                                                                   nelor,  oe  au  bântuit  ne  mare  în  luna  tre-
                                                                                                             Proces  de  pressă  contra  unui  diar  slo­
                 A  mai  vorbit  pentru  propunere  preo­                                              vac.  Foile  budapestane  spun,  oă  procura­  oută,  înoepând  din  17  pănă  în  24  Noem­
                                                                    Fierberea în Austria.
            tul  Nicolau  Dop  din  Ormindea,  sprigi-                                                 tura  ungurâscă  a  intentat  prooes  de  pressă   vre,  adeoă  într’o  săptămână,  s’an  întâmplat
            nindu-o.                                                                                   4iarului  naţional  slovao  „Narodnic  Noviny    42  de  naufragiurî.  Intre  aceste  29  an  fost
                                                                                                                                                  u
                                                               In  Austria  domnesoe  mare  fierbere  şi
                 Discuţia  se  înoheie.  Se  dă  cuvântul   agitaţiă  a  spiritelor.  După  liniştea,  oe  s’a   pentru  doi  artioull,  întitulaţi:  „Paralisis   corăbii  şi  13  vapâră.  După  cum  anunţă
                                                                                                                                          u
            de înoheiere propunătorilor.                  fost  declarat  de-odată  in  urma  turburărilor   progresiva“  şi  „Sclavagiu  sus  şi  jos .  Redao-   „Veritas",  in  aDul  aoesla  au  suferit  nau­
                  D-l  Fr.  Eossu,  oa  prim  propunător,  din  Praga,  linişte,  oare  a  durat  pe  tot  tim­  torul  responsabil,  d-l  Ambro  Pietor,  a   fragiu 819 corăbii şi 534 vapâră.
            refleotâză  ante-vorbitorilor  scurt  şi  îndesat:  pul  cât  br.  Gautsch  a  pertraotat  ou  diferi­  deolarat,  oă  autor  al  artioulilor  este  o   Belyanis cap al Eteriei grecesci, ţ)ia-
            Deputatul  dietal  Pogâny  Kâroly,  oare  s’a  tele  grupări  parlamentare,  urmâză  acum   calfă  de  rnăsar  din  Budapesta,  ou  numele   rele  grecesci  din  Atena  fao  desooperirea
            mirat,  că  se  mai  şi  vorbesoe  asupra  aces­  adunările  politice  sgomotose,  demonstraţiile   Kovarz.                              sensaţională,  că  fostul  ministru-preşedinte
            tei  legi  treoute  deja  prin  oameră,  îi  spune,  şi  manifestaţiunile  diferitelor  naţionalităţi                                    greoeso  Delyanis  a  luat  sub  scutul  său  or-
                                                                                                             Lăţirea  neconfesioualităţii.  In  comuna
            oă  niol  densul,  proptea  guvernamentală,  nu  ale imperiului.                                                                         ganis&rea  trupelor  revoluţionare  şi  „Etniha
                                                                                                       Palfa  (comit.  Tolna)  45  de  loooitorl  evan-
            ne  va  pută  asigura,  oă  proieotul  n’ar  pută   Majoritatea  din  oameră,  compusă  din                                              Heteria .
                                                                                                                                                            u
                                                                                                       gelioî  au  deolarat  în  soris  fisolgăbirăului
            fi  retrimis  de  oamera  magnaţilor  âr  înapoi  oonservativl  şi  olerioall,  din  Poloni  şi  Cehi
                                                                                                       de  cerc,  oă  nu  mai  vor  să  aparţină  nici
            oamerei  deputaţilor,  unde  de  nou  ar  trebui  şi  din  alte  naţionalităţi,  vătămate  în  oon-                                            Cununia  în  Spital.  Intr’uu  spital  din
                                                                                                       unei  oonfesiunl.  In  urma  acâsta  numărul
            luat  la  desbatere.  Cum  n'am  avâ  noi  dâr  soienţa  lor  naţională,  respinge  ou  hotărîre                                         Viena  s-i  petrecu  alaltăerl  un  cas  de  tot
                                                                                                       evangelioilor  din  acea  comună  a  soă4ut  aşa
            drept  să  mai  vorbim  asupra  lui?  Deputa­  pretensiunile  minorităţii  germane  şi  aocen-                                           neobiclnuit.  Anume  un  negustor  de  oai,
                                                                                                       de  mult,  înoât  biserica  şi  scola  lor  stau
            tul  Pogâny  cjioe,  că  dieta  n’are  de  gând  tuâză  programul  autonomist  ou  oare  au                                              ou  numele  I.  Czemy  s’a  cununat  cu  d-şâra
                                                                                                       aprope gâlo.
            să  atace  dreptul  de  limbă  al  Românilor.  păşit în parlament şi în majoritate.                                                      Oresoenţia  Hassreiter,  fiica  unui  otelier  din
                                   a
            „Apoi  nici  să  n'o  facă!   esclamă  d-l  Hossu,   Nu  este  dâr  nici  o  înţelegere  între  cei   Studenţii  berlinesi  pentru  Germanii  aus­  Muachen.  Czerny  făeil  ounoscinţă  cu  d-şora
            oăol  de  va  încerca-o,  ne  vom  apăra  acest  '  trei  factori  ai  politicei  austriaoe,  între  gu­  triac!.  Studenţii  germani  din  Berlin  au  voit  Hassreiter  înainte  de  asta  ou  6  luni,  când
            tesaur  cu  dreptul  nostru  —  firesc!  (Aşa  e!   vern,  majoritate  şi  oposiţiunea  germană,   să  arangeze  un  mare  meating,  în  care  să’  era  încă  tare  şi  mar8.  De  atunci  însă  un
                                                                                                       demonstreze  pentru  Germanii  din  Austria.  morb  greu  l’a  pus  la  pat,  de  unde  nu-i
            Aşa  e!  Murmure  din  partea  Maghiarilor).  Toţi  trag  în  tâte  părţile.  Ministeriul  gu-
            —  Yioeşpanului  cu  „oonfusia"  îi  refleotâză:  vernâză  prin  ordinaţiunl,  fără  budget  şi  fără   Reotorul  universităţii  însă  li-a  denegat  per­  speranţă,  oă  se  va  mai  soula.  Pe  nenoro­
                                                                                                       misiunea.  In  urma  aoâsta  oâţî-va  berlinesi  citul  bărbatîl  ajunsa  dorul,  ca  înoă  înainte
            Aoum  e  oonfusie?  Din  contră,  va  fi  oonfu-  lege  despre  provisoriu;  partidele  niol  gând
                                                                                                       mai  „bătrâni"  an  luat  asupra-şl  arangiarea  de  mort9  să  se  -cunune  cu  fata  pe  oare  a
            sie  ou  mult  mai  mare  în  viitor!  Astăcjî  n’au  să  se  apropie  una  de  alta,  ci  dimpo­
            soim  noi  toţi,  şi  şi  funcţionarii  soiu,  cum  trivă,  îşi  dau  pe  fată  silinţa  de-a  face  im­  meetingului,  la  care  vor  lua  parte  şi  stu­  iubit’o.  Mirâsa  se  presentâ  în  spital  cu  preo­
            se  cjioe  şi  într’o  limbă  şi  într’alta  outărui  posibilă  întrunirea  parlamentului.  Acţiu­  denţii.                              tul  îmbrăcată în  doliu. Actul cununiei s’a să­
            loo,  în  viitor  însă  vor  soi  cei  câţl-va  funo   nea  lor  şi-au  transplantat’o  aoum  în  pro­  Colecta pentru monumentul lui Kossuth.  vârşit într’o altă odaiă frumos deoorată, unde a
            ţionarl,  dâr  marea  massă  a  poporului  nu   vincii şi oerourl,                         Pentru  ridicarea  unui  monument  în  amin­  fost  dus  mirele  bolnav  şi  pus  pe  un  soaun.
            va  soi  mai  mult!  De-1  vei  întreba:  unde  e                                                                                        La  cununiă  au  asistat  medicii  spitalului  şi
                                                               Trei  mBrl  adunări  s’au  ţinut  4'lele  tirea  marelui  revoluţionar  Ludovio  Kossuth
            „Kovârâg"  pe  bietul  poporean  de  pe  „Va-                                                                                            câţ-va  îngrijitori.  După  cununiă  mirele  a
                                                          acestea  în  Viena,  Wels  şi  Cracovia.  In  cea  s’a  făout  o  colectă,  care  pănă  acum  a  ajuns
            lea-Lupului",  va  sta  zăpăcit  fără  să  soie,                                                                                         fost  dus  âraşl  în  patul  său,  âr  mirâsa  s’a
                                                          dintâiu,  despre  oare  raportăm  la  alt  loo  al  la  suma  de  255.555  fi.  Mai  sunt  în  restanţă
            oă  e  vorbă  de  locul  de  sub  piciorele  lui.                                                                                        depărtat  din  spital  plângând.  Bărbatul  e
                                                          numărului  nostru  de  a4î,  partida  germană-  28,000  fi.  votaţi  din  partea  unor  oomitate,
            Etă  adevărata  şi  înfiorătârea  confusie!  Şi                                                                                          de 48 de ani, âr mirâsa lui de 27 de ani.
                                                          naţionalâ,  a  proclamat  despărţirea  Q-aliţiei   dâr  înoă  neplăt’ţî.  De  asemenea  oraşul  Bu­
            de  oe  tâte  acestea?  Numai  ca  să  apară
                                                          şi  Buoovinei,  unirea  Dalmaţiei  ou  Croaţia,  dapesta  a  votat  20,000  fi.,  ou  oarl  însă  este   Asigurare  în  contra  grevei.  La  Berlin
            pentru  lumea  din  afară,  oă  aioî  ar  fi  vorbă
                                                          domnia  esclusivă  a  germanismului  peste  în  restanţă.  Banii  coleotaţî  s’au  predat  ora­  s’a  înfiinţat  o  sooietate  de  asigurare,  de
            (minoiană)  de  un  stat  ourat  ungureso!  —
                                                          Cehi  şi  Sloveni,  radioalism  faţă  de  Lueger  şului Budapesta în administrare.         felul  căreia  n’a  esistat  pănă  acum.  Soopul
            Un  ante-vorbitor  eduoe  ca  pildă  România,
                                                          şi  partida  lui  şi  la  fine  a  intonat  imnul                                          9ooietăţii  este  de-o  parte  să  despăgubâscâ
            dâr  asta  e  o  asemănare  fârte  riscată.  Alt­  prusian  „Waoht  am  Rhein".  In  Wels  s’a   Un  ministru  prusesc  despre  libertatea   pe  proprietari  în  oas  când  muncitorii  se
            ceva  e  România,  stat  independent  naţional,   aooentuat  politioa  austriacă  şi  s’a  cântat   pressei.  Cu  ooasiunea  unui  banohet,  oe  s’a   pun  în  grevă,  de  alta  să  soutâsoă  pe  mun­
            şi  altoeva  e  la  noi,  cari  suntem  întovără­  „Got  erhalte ,  âr  în  Craoovia  s’a  proclamat   dat  la  Berlin  din  inoidentul  aniversărei  de   citorii,  cari  nu  vor  să  facă  grevă,  în  con­
                                                                      u
            şiţi  ou  Nemţii,  pe  oarl  îi  vedem  în  oe  hal   solidaritatea  ceho-polonă  şi  a  tuturor  Sla­  70  de  ani  dela  nasoerea  <4ia,ristului  Oarol   tra  terorismului  oolegiior  lor  grevişti.  La  do­
            au ajuns.                                     vilor  din  imperiu  pe  basa  egalei  îndreptă­  Frunzei,  ministrul  de  oulte  al  Prusiei,  d-l   rinţa guvernului pruseso, noua sooietate, oare
                                                                                                       Bosse,  a  tinut  un  toast  pentru  libertatea
                  D-l  deputat  Barcsay  a  spus,  oă  ohiar  ţiri  a  naţionalităţilor  şi  a  autonomiei  pro­                                     s’a  înfiinţat  cu  un  capital  de  oiucl  mil’âne  de
                                                                                                       pressei. El          un soriitor numai atunol
            şi  pe  ei  în  ciobul  guvernamental  i-au  ou-  vinciilor din imperiu.                                                                 mărci, a adaus între oondiţiunile de asigurare
            prins  griji  seriâse  faţă  de  originalul  pro-   In  fine,  în  Briinn,  faimosul  Lccher  a   pâte  să-şî  esprime  convingerea  sa  perso­  şi  un  punct  nou  în  sensul  oăruia  proprietarii
            ieotului.  Care  va  să  4' ,  atâta  de  exacer­  dedarat  într’o  mare  adunare,  că  Gautsch   nală,  dâoă  nu  este  atârnător  de  stat.  Lite­  asiguraţi  du  pot  oonta  la  despăgubire  în
                                   0ă
                                                                                                       ratura  liberă  nu  trage  nici  un  folos  dela
            bat  a  fost  aoest  plan  de  lege,  oă  şi  pe  trebue  combătut  pănă  la  infinit,  oăol  dâoă                                       oa  sul,  când  ei  înşi-şl  ar  fi  provocat  greva
                                                                                                       stat  şi  astfel  ea  niol  uu  trebue  să  ţină
            fruntaşii  între  şovmiştl  i-a  isbit  şovinismul  el  nu  va  retrage  ordonanţele  de  limbă,                                         priatr’o traotare nedrâptă.
            l u  i !   Dâr,  deşi  ou  o  mioă  modificare  la  atunci  oraşul  Briinn  se  va  slavisa,  ca  şi   sâmă  de  puterea  statului;  dâr  nici  statului
            urmă  şovinismul  a  învins  asupra  sentimen­  Praga.                                     nu-i  este  permis  de-a  o  împedeoa  pe  ea  în   „Călindarul  Plugarului",  edat  de  ti­
            tului  dreptăţii,  care  le-ar  fi  porunoit  să-l                 *                        manifestarea  vederilor  sale.  Nn  este  ertat  b   pografia  „A.  Mureşianu"  din  Braşov  şi
            lapede  dela  sine!  Şi  apoi  vă  lăpădaţî  de    La  teatrul  german  din  Praga  s’a  aflat   iDfluinţa  niol  asupra  aoelor  representanţl   întocmit  de  I.  Georgescu  cu  deosebită  pri­
                                                                                                        ai  literaturei  libere,  cari  funoţionâză  în  in­
            intenţia  de-a  ne  maghiarisa?  Dâr,  d-lor,  o  bombă  de  dinamită  lungă  de  7  centimetri                                          vire  la  trebuinţele  poporului  nostru  agri­
                                                                                                       stitute  de-ale  statului,  oum  sunt  profesorii
            6re  nu  în  dieta  ungurâscă  în  deoursul  des-  şi  o’un  diametru  de  4—5  om.  Bomba  a  fost                                      col,  are  o  parte  literară  şi  economică
                                                                                                        universitari,  ci  trebueso  lăsaţi  să  cugete  şi
            baterilor  asupra  acestui  proiect  a  strigat  confiscată  de  poliţiă  şi  predată  unui  chi­                                        forte  variată  şi  bogată,  cuprin4®nd  mai
                                                                                                        să  producă  în  mod  independent.  —  Vor­
            Eotvos:  da,  voim  să  maghiarisăm  şi  trebae  mist,  care  a  oonstatat,  oă  a  fost  um­                                            mulţi  artioull  bine  aleşi,  novele,  poesii
                                                                                                        birea  aoâsta  a  ministrului  a  fâout  mare
            ss  maghiarisăm  pe  rând  şi  oât  mai  curând!?  plută  ou  cuie,  prav  de  puşcă  şi  bucăţi  de                                     etc.  La  început  biografia  lui  Alesandru
                                                                                                        surprindere,  fiind  considerată  chiar  ca  o
            jfcr  când  aşa  strigaţi  toţi,  să  nu  vă  prindă  plumb.                                                                             Roman,    apoi   o   introducere   de   autor,
            mirarea,  oă  ne  ridioăm  şi  noi,  câoî  chiar                   *                        vorbire-program,  Nicl-odată  nu  s’a  audit   un  artioul  întitulat:  Alegerea  carierelor;
                                       e:
            un  proverb  ungureso  4i°   oă  şi  pe  un        In  teatrul  naţional  ceh  din  aoelaşî   de  pe  buzele  unui  ministru  prusian  o  vor­  Cei  doi  prieteni  (istorisire  morală)  trad.  de
            verme  de  ’l  vei  căloa  se  va  mişoa  !  Şi  noi   oraş,  s’a  fâout  elaită-sâră  o  mare  manifes­  bire ţinută în spirit atât de liberal.  N.  Petra-Petrescu;  Numai  una,  poesiă  de
            ridioaţl  în  faţa  atacurilor  D-vâstră  vă  stri­  taţia  ceho-polonă.  După  sfîrş tul  represen-   Imperătesa  Maria  Teresia  —  contra  G.  Goşbuc;  Bogatul  şi  săracul  în  spiritul
                                                                                        ;
            găm :                                         taţiei,  la  oare  a  debutat  şi  un  renumit   Jidanilor.  Cu  data  de  6  Noemvre  1743  Ma­  lumei  şi  în  ordinea  Provedinţei  de  Dr.
                  Numai morţi ne vom da! (Aşa e ! Bravo !  aotor  polon,  seoretarul  Reuniunei  scolastice   ri  a  Teresia  a  dat  un  decret  prin  oare  dis­  Elefterescu;  însurat  de  două-orl,  (novelă
            Bravo!  din  partea  tuturor  Românilor.  O  slave,  a  pronunţat  un  disours  în  oare    pune  tuturor  guvernatorilor,  funcţionarilor  poporală)  de  I.  Pop  Reteganul.  Partea  eco­
            deprimare evidentă pe feţele maghiare).       a  aooentuat  solidaritatea  dintre  Cehi  şi  şi  judeoătorilor,  oa  Jidanii  să  fiă  opriţi  a  nomică,  redactată  de  I.  Georgescu,  începe
                  Deputatul  Fogdny,  care  mai  avea  cu­  Poloni.                                     faoe  pagube  eomeroianţilor  oreştinl,  sub  ou  un  articul:  Economia  înţelâptă;  urmâză
            vânt, a renunţat la el ou câte-va vorbe.                           *                        pretextai  fals  de  negoţul  ou  bumbăoării  la  Rotaţiunea  în  cultura  legumelor;  Incolţire
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15