Page 11 - 1897-12
P. 11
Nr. 269 1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
■sămânţelor; Bolele animalelor de casă; în şi a Dartidei craştine-sociale „care a înfioiat oad sub pedâpsă decât numai dâcă primej- La Cernăuţi a apărut; „Constantin (le
1
grăşatul porcilor; Animale folositore şi stri- Viena *. dueso integritatea fcrnpâsoă a muncitorului. Stamati-Ciuron“ note critice de Mihai Te-
eăciâse grădinăritului şi plugăritului. La Dr. Vochler german-naţional. a salutat Contra acestui proiect de lege con liman. Retipărire din „Patria .
11
)
urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse, adunarea în numele consiliului comunal şi ducătorii sooialiştilor-agrarl au îaoeput să *
'Glume etc. apoi câte-va cole de anunţuri. a dat espresia satiefauţiunei, că meetingul facă mare propagandă în ţâră. Esistă te
In t’nografia Serainariului arohidia-
Preţul 25 cr.; trimis prin postă 30 cr. La se ţine în Viena. merea, oă mişcarea aoâsta se va lăţi pre
oeHan din Blaş'u a apărut; „Jertfa creşti
10 esemplare comandate de-odată unul se Deputatul Tării a ţinut un lung dis tutindeni în Ungaria,
nilor, oomentar al liturgiilor bisericii gre-
dă în cinste. De vencjare la Tipografia „A. curs în oare s’a ooupat ou istoria Germa Duminecă s’au ţinut în Budapesta
oqsoI compus de Dr. Victor Szmigclshi. To
Mureşianu în Braşov. nilor din Boemia şi ou Cehii. El a desvol- şâşe adunări sooialiste de-odată, pentru a
44
mul I. Introduoere dogmatică. Cu apro
tat situaţia seriâsă a Germanilor, oare a protesta oontra proieotului din oestiune.
Teatru german. „ D>e Fledermaus“ prima barea Preaveneratului Ordinariat metro
făcut, oa de aoi înainte Germanii să se Cea mai mare dintre aoeste adunări s’a
44
operettă, ce s’a dat erî oferi publicului ooa- politan de Alba-Iulia şi Făgăraş . — For
lupte, fără deosebire de partide, pentru ţinut îutr’o ospătăriă din Vig-utoza, oare
-siunea a ounâsoe escelentele puteri musi- mat mare 8° de 230 pag. Preţul fi. 1.05
drepturile lor. era ticsită de lume, âr pe afară mai bine
cale, ce şi le-a angajat direcţiunea Galtz. sâu lei 2.20. Opul e dedioat „Esoelanţei
După-oe au mai vorbit Dr. Kolislco de 500 da âmenl aşteptau să li se oomu-
Damele se disting ma’ mult, atât în voce Sale Preasfinţitului domn Michail Pavel,
(din partida poporală germană!, schonere- nioe resultatul. La aoâstă întrunire a luat
cât şi în joo. D-ra Matilda Lisopp prima episcopului gr oat. de Oradea-mare, bu
rianul Kittel, progresistul Gldchner şi de parte şi deputaţii kossuthiştl Sima Fereoz
;
cântărâţă de operette are un sopran puter- nului arohiereu iub lar“, âr venitul curat al
putatul Drexl, Vincent Berger a motivat şi Visontai Soma. Oratorul nemulţămiţilor,
nio şi plin, âr prima subretă d-ra Albine opului e destinat pentru formarea unui
proiectul da condus prim, oare îu esenţă e Alexandru Pfeiffer, ţ nu un disours de-un
!
Măntner, atât oa vooe, figură, cât şi ca joo fond provincial de salarisare a preoţilor şi
următorul: limbaj violent oontra guvernului şi a cla
e la înălţime^ păcat, oă nu are pronunoiare învăţătorilor. Opul, oare e scris ou ortogra
Votâză deplină încredere partidei ger sei marilor proprietari, oombătând proiectul
mai bună. Tenorul d-lui RadetzJcy e încă fia ou semne şi e tipărit frumos şi ourat,
mane progresiste, partidei germane popo cu mult suoees. In discursul său Pfeiffer
tînăr, dâr fârte simpatio. La ansamblu şi-au tractâză în partea primă despre jertfă
rale şi mai eles partidei lui Sohoa9ror. Iş! făou unele constatări forte interesante.
dat tâte celelalte puteri ale direoţiunei obo peste tor., în a doua despre jertfele legei
esprimă speranţa, că toţi deputaţii naţionali — Dreptul roman, (fise el, pe oare se
lul lor, şi trebue să mărturisim oă s’au pur celei vechi, în a treia despre jertfa oruoii,
vor representa cu cea mai mare pondero- baseză şi sistemul nostru de drept, este, oă
tat toţi fârte bravi, şi au harmouisat ou âr în partea a patra despre jertfa neorun-
sitate interesele poporului şi nu se vor li mai întâiii pustiesoe şi fură, şi apoi aduoe
deosebire în eotul al doilea, oare a fost de tată a legei nouă.
nişti, pănă ce nu va fi garantată în Austria legi, prin oarl 89 declară oa legală averea
tot bine. D-l Plank atrage atenţiunea pu
posiţia oe-i oompete poporului german. Vor furată etc.
blicului prin vooea lui destul de puternică
lupta oontra orl-oărei încercări a lui Gautsoh Adunări de feliul aoesteia s’au mai
^i ralăd’âsă. Mâne, Joi, se va da operettă ULTIME SOIRI
de-a abandona basa legală, şi vor face ţinut în oerourile II, III, V, VI, luând
u
„Der Obersteiger .
neamânat paşii de lipsă, oa Badeni. Abra- parte la ele oâte 7—800 muncitori. Viena, 14 Decemvre. Se anunţă,
hamovicz şi Kramarz, să fiă aduşi la bara Ei ş’au făout planul, oă înainte de ca la palat se va ţine ac}i şi Vinerea
Scandal în dieta croată. judeoăţii. In fine despreţueso pe oleri- a-se aprinde lampela, să înoâpă pe tâte viitbre mare sfat militar sub presi
oarii germani şi pe oreştinii sooialil (Vool: stradele mai principale ele oraşului o re denţia împăratului. La aceste sfă-
Şedinţa dela 12 Deo, a dietei croate
Pfui Lueger). tragere demonstrativă. Aşa au şi făout. tuirî, la cari vor lua parte şi minis
«’a sfîrşit cu soandal.
Al doilea proieot de resoluţiune, oe Deşi la îaoeput demonstranţii s’au purtat trul comun de resboiu Krieghamer
Preşedintele a deschis şedinţa la 10
s’a primit, dă ou indignare espresie oontra destul de liniştit, totuşi poliţia a început şi şeful statului major militar br.
ore a. m. La ordinea cplei a urmat proieo
întâmplărilor din Praga, pretinde grabnioă să-i bată îd retragere. Când au ajuns însă Beck, se va tracta de afaceri im
tul guvernului privitor la indemnitatea
satisfacţie şi despăgubire şi esprimă solida cu puterea, pe streda-Andrâssy, strigăte pu portante. Intre altele şi despre schim
pe patru luni şi provisoriul. Raportorul
ritatea Germanilor austriaol ou Germanii ternice de „abzug“ eşiră din sute şi mii de bări în statul generalilor.
Egersdorfer a recomandat proieotul spre
din Boemia, şi cea mai adânoă mâhnire piepturi. Poliţia le eşi în oale şi se ames
primire. Locţiitorul din Boemia, contele
oontra primarului din Praga. tecă printre ei. Peste un pătrar de 6ră 50
Dr. Brestyenshj a deolarat, în numele Oondenhove, a sosit ac}I diminâţă
Al treilea proiect de resoluţiune îna de demonstrant! erau deja arestaţi. Po
oposiţiei unite, oă nu primesoe proieotul, aicia fiind chiămat în audienţă la
intat de Wolf c}ioe, oă Germanii s’au libe porul adunat în număr de vre*o 10,000 se
fiiud-oă el ouprinde dispositiunl păgubitore împăratul. Se cfice> ca ar fi vorba
rat, oe-i drept, de Badeni, dâr ei trebue să împrăsoiâ prin stradele laterale. Cam 2000
pentru Croaţia, atât din punct de vedere de o înlocuire a contelui — care
se porte cu neîncredere faţă de Gautsoh, merseră oătră Operă, apoi ârăşî în strada
financiar şi eoonomio, cât şi din punct de s’ar fi arătat prea indie — c’un ge
oare totdâuna a făout servioii clerioalilor. Andrâssy, de unde între strigăte de „abzug
vedere politic. neral.
Pretinde revocarea imediată a ordonan Darânyi * a luat’o spre strada Vaţ. Dâr ne-
4
Au urmat apoi câte-va interpelări, Tot astăcjî a fost primit de
ţelor de limbă, desfiinţarea legei-Falkenhayn, mulţămiţl ou oeea-oe au isprăvit, s’au re
între cari a lui Potodnyak, dâr el fiind oprit Majestatea Sa în audienţă şi baro
retragerea preşedintelui parlamentului şi întors ârăşî. Au păţit’o însă rău, < ăol poli
de preşedinte a ceti un artiool ce i-s’a oon- nul Banffy.
introducerea prooedurei disoiplinare contra ţia a năvălit ou putere asupra lor arestând
fisoat, a dis, oă sistemul aoesta este o
tuturor acelora, cari au luat parte la vătă 20 de socialişti. Arestaţi au fost ou totul Bruxella, 14 Decemvre. Principele
mocirlă puturdsâ. Preşedintele i-a detras cu
marea constituţiei. 70 de inşi între oarl şi conduoătorii sooia- Urusov, oare a fost chiămat a înlo
vântul.
Protestâză oontra guvernării pe basa liştî Pfeiffer şi Grossmann. cui pe ambasadorul rusesc de pana
La desbaterea continuativă a budge acum Mohrenheym la Paris, va că
§ 14. Cere lege, ca limba germană să fia
tului, br. Paul Rauch a vorbit pentru pro- lători, înainte de a-şî ocupa noul
limbă a statului.
ieot. Nu este ertat, cjise el, să se sgudue Elena loan Schiopu n. Duţia văduvă post, la Petersburg pentru a-se pre-
Cere mai departe, oa Galiţia şi Bu
positia, ce şi-a oâştigat’o monarohia îu oon- de învăţător, după scurte suferinţe, îm senta Ţarului.
covina se primăscă o situaţiă deosebită, Dal
oertul europân dela dualism înodoe. Şi aşa părtăşită fiind cu Sfintele Taine, a înoetat
maţia să se unăscă cu Croaţia, garantarea
situaţia e destul de critică, atât ai oi, cât şi din viaţă în 3 (15) Deoemvre a. o. la ârele
şoâlei liberale germane şi regularea rapor 1
dincolo; ast-fel dâr micile interese ale Croa 6 dim. în etate de 44 ani şi în al 3 /,-lea
turilor ou Ungaria în mod demn. D I V E R S E .
ţiei trebue puse la o parte, şi t6tă puterea an de văduviă. Despre aoâstă durerâsă pier
Intrâgă şedinţa, care a durat dela
ej, fiă cât de neîusămnată, să şi-o pună în dere înounosoiinţăm cu inimaînfrâută de du
10 — 2 6re, a fost o mare demonstraţiă pen 0 epistolă de pe timpul lui Abraham.
serviciul domnitorului Corânei St. Ştefan şi rere pe tâte rudeniile, amicii şi cunoscuţii.
tru germanism. La finea adunărei s’a in Lângă localitatea de ajl Aba — Abba în
a păoei europene. Rămăşiţele pământesol ale răposatei mult
4
tonat un puternio „Waoht am Rhein *. Turoia asiatică, se află ruinele oraşului
Kovacevid şi soţi au făout propunerea, regretate se vor ridioa din oasa propriă şi
Siparol, spre sud dela oraşul Bagdat. Rui
ca Potodnyak să fiă esohis dela 30 de şe se vor depune spre veoînioa odihnă în oi nele fostului oraş Siparol nu sunt de-o în
dinţe pentru cuvintele, ce le-a esprimat la Legea muncitorilor de câmp. miteriul b'serioei române gr. or. diu Cris- semnătate egală ou însemnătatea oraşelor
adresa fişpanului Rnbido Zichy, oare i-a cjis bav, Vineri în 5 (17) Deoemvre la ârele Zimbabwe, Niniva sâu Angkor, dâr sunt oa
lui Potocînyak, oă „să-i fiă ruşine *, âr acesta — Demonstraţii socialiste. — 10 a. m.
4
mult mai veohl decât aoestea. pilele din
i-a răspuns: „Dâcă mi-ar cjioe-o acesta chiar Ministrul ungureso de agrionltură a Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria bine urmă, un învăţat Spaniol a dat peste o
4
Majestatea Sa, eu i-aşl plăti-o îndoit *. pus pe biroul oamerei un proiect de lege cuvântată !
oărămidă de lut, despre oare se constată,
Oposiţia deolarâ, oă nu este adevărat, despre regularea raporturilor dintre mun- Crisbav, în 3 (15) Decemvre 1897.
•că Potocînyak ar fi esprimat cuvintele oitorii de câmp şi proprietarii-protectorl. Pentru jalnica familie: loan Schiopu, oă e o epistolă întrâgă şi oare a fost sorisă
aoestea, şi înoepu să bată ou pio'ârele şi să Proieotul aoesta, nu-i vorbă, are şi parooh oa fiiu ; Hortensia Schiopu năso. Po- de o fată tatălui ei, oare loouia în Siparol.
Epistola e de pe timpul regelui Sansa-
dea în mese, aşa înoât ouvintele preşedin unele părţi fârte bune şi salutare, favora ooviol, ca noră; Elena SohiopuJ oa fiică, Huna, oare a fo9t, contimporan ou Abraham,
telui să pierdură în marele sgomot. bile atât munoitorilor oât şi proprietarilor. Vasile Dutia econom ca ginere. aşa-dâră ou 2500 de ani înainte de Christos.
Se orede, că scandalele se vor conti Prin el se urmăresoe în primul rând soo-
nua. Nici n’ar fi mirare, dat fiind, oă ba pul de a-se pune stavilă mişcărilor sooia- Cuprinsul epistolei este următorul: „Tatălui
aQ
nul şi partida lui se p6rtă tocmai aşa de liste, oarl s’au ivit în Ungaria mai ales de L i t e r a t u r ă . meu în Zimri Crama. O de te-ar ţinâ (j l
Samas (sârele) tot-dâuna în viâţă, O! de
absolutistic şi volnio faţă de Croaţi, ca şi 3—4 ani înodoe, şi oarl în vara anului In Tipografia archi-diecesană din Si-
fertatul său Banflfy aici acasă. acestuia s’au manifestat ou putere în păr biiu a apărut „Sidoxin *. Cestiunea dota- ţi-ar merge bine tot-dâuna! Iţi trimit aoâstă »
4
epistolă, să-ţî spună de m'ne. Fii bun şi-mi
ţile sudioe ale ţării, unde, precum soim, ţiunei archiereului ortox-român din Tran
sorie oum te afli? Ea de-ooamdatâ mă afla
mii da muncitori s’au pus în grevă, prici silvania, de Mateiu Vodeanu, asesor con
1
Meeting german-naţional în Viena. în Dar-Sin, pe ţermurii strîmtorii de mare
nuind pagube imense propietarilor sistorial. Preţul 30 cr. Cartea e dedicată
Bit,ini — Sikirin. In ţâra aoâsta se află pu-
Duminecă la 12 Deoamvre n. s’a ţi Conţine însă proieotul şi astfel de d-lui Parteniu Cosma.
ţiDÎ artioull de consum, ou oarl să te pot!
nut în Sophiensaal din Viena un mare măsuri, oarl urmărind pedepsirea delictelor *
hrăni. Alăturat îţ,I trimit şi bani; din oei
meeting german-naţional sub presidenţia şi oontravenţiunilor, sunt atât de rigurâse, a
Din „Biblioteca Nostră , ce apare în de arginţi 2/3 parte tiue-i pentru tine, âr
deputatului Wolf, la oare au participat 5000 încât nu pot fi aoceptabile nici din punct
fiă-care lună la Caransebeş sub direoţia de 1/3 parte cumpărâ-ml pesoe usoat şi
de âmenl. Aprâpe pe atâţia erau pe afară de vedere al umanismului, niol al dreptăţii d-lui E, Eodoş, am primit Nr. 5, care con altele de-ale mânoărei . — Cum s’a soh'm-
44
şi pe la intrări. şi egalităţii de drept. De pildă unul din 14
ţine: „Fabule alese de Gr. M. Alexan- bat lumea de atunol! 6re câţi fii se mai
La meeting au luat parte 400 de de tre §§. prescrie pedâpsă de 60 (file înohi-
drescu, ou portretul autorului şi cu o In află atjl, oarl să trimâtă bani părinţilor lor
legaţi din Iote provinoiile germane ale im sâre şi 400 oorâne amendă pentru toţi aoei
troducere de E. Hodoş, cuprindând notiţe în străinătate?...
periului. Meetingul a fost salutat prin 700 muncitori, oarl se vor pune în grevă fără biografice şi un studiu asupra scrierilor
telegrame şi prin mai bine de 1200 scrisori motive just'fioab'le. De-asemeuea muuci- lui Alexandrescu. Fiă-care număr costă 14
Adunarea a decurs în ordine. In vor torul, oare va vătăma ou vorba pe pro cr. (35 bani). O serie de 5 numeri 70 cr. Proprietar: Br. Aurel Mureşianu.
birea de desoh:dere Wolf a luat, între vi- prietar ori arândaş, va fi supus la o aspră
(1 leu 75 bani.)
tforose aplause, posiţiâ oontra iui Dr. Lueger pedâpsă, şi dimpotrivă ceşti din urmă nu * Redactor responsabil: îîregorlii Maior.
V
