Page 14 - 1897-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 270—1897.

Acesta mesură ar fi ca atât mai Maghiarii în parlamentul german. Şi mai mnlt. (Mare nelinişte şi sgomot). oprirei, oât şi în oontra noului proieot d*
neconstituţională, cu cât în Ungaria şi Aoâsta este oausă de-ajuns, ea să ne pro­ magbiarisare.
în constituţia Ungariei nu esistă un Şedinţa dela 14 Deoemvre n. a Reichs- nunţăm frano şi sinoer asupra soestor eve­ De aoeea dăm următârea
§. 14 ca în Austria, prin urmare gu­ tag-ului din Berlin a fost fârte interesantă. nimente, cu atât mai virtos, că ele uşor pot D e c l a r a ţ i u n e :
vernul ar comite o faptă ilegală, dâoă La ordinea (jilei era desbaterea asupra să ducă la nn conflict internaţional cu Rnsia. Proiectul de lege despre numele de
şi-ar lua refugiu la mesurl nepreve- budgetului. Oratorii însă s’au abătut ou (Mare nelinişte). oomune şi alte looalităţl îl aflăm ou totul
cjute în legile ferii. totul dela obiect, şi au vorbit despre Un­ In fine oratorul esprimă mulţămită superfluu, din punotul de vedere al admi-
Ba ce-i mai mult, guvernul şi-ar garia şi despre raporturile maghiare. Intere­ guvernului, pentru-oă n’a permis liberalilor
da lui însuşi o palmă, dâcă ar pro­ santa discusiune a înoeput’o antisemitul: anstriaol revoluţionari să-şi transplanteze nistraţiuuei şi ou totul vătămător pentru
ceda în acest mod absolutistic. Şi Zimmermann. El se plânse, oă gu­ agitaţiunile lor şi în imperial german. oetăţenii nemaghiari ai patriei.
Aoest proieot este un nou pas pe
âtă de ce. Până bine de curând el vernul german a împiedeoat manifesta- (Mare uel'niste în stânga). oalea magbiarisărei forţate a popârelor.
mereu a accentuat, că nu pâte se ţiuuile de simpatiă pentru Germanii din
Br. stamm: Reoomand oălduros dom­ El oonstitue un atao volnio la senti­
stea de vorbă, în cestiunea pactului, Austria. In privinţa aoâsta el a întreout pe nilor, oa pe oât sa pâte, să fiă precauţi mentele nâstre oele mai gingaşe, la desvol-
c’un guvern austriac, care, părăsind Prusia şi Saxonia, oare pe timpul adunărei oând se pronunţă asupra politioei esterne. tarea istorică a ţârei şi la drepturile ga­
basa constituţională, ar voi se regu­ din Eger a înohis graniţa saxonă cu gen-
Protestez în oontra la aoeea, oa să se dis­ rantate prin lege, atât ale singaratioelor
leze afaceri comune atât de impor­ darml.
tante, cu ajutorul §. 14 din legea Zimmermann s’a întors asupra Un­ cute aici în mod frivol luorurl de natură oomune, oât şi ale singuratioelor naţiona­
delicată, oum a făout’o Bnte-vorbitorul. Ce lităţi nemaghiare.
imperiului, şi Banffy cu ai sâi a de­ gariei, unde, „diw causa asuprirei Germanilor
va să dioă ataoul atât de inoalifioabil al Hotărîţl a ne păstra în tot-dâuna oa-
clarat în diferite rânduri, că consti­ este imposibil a-se stabili raporturi bune“.
tuţia dela 67 opresce acceptarea unei Br. Hochenberg (welf) declară, că cţilele baronului Hochenberg oontra parlamentului raoterul naţional şi limba străbună româ-
astfel de base. triplei alianţe sunt numărate. Italia s’a deş­ maghiar? Cred dâră domnii aceştia, oă ast nâsoă, respingem ou indignare tâte teuden-
fel vom putâ susţinâ amioiţia naţiunilor ţele de a ni-o răpi, ori prigoni.
Acum însă Banffy ar voi se re­ teptat şi reounâsoe, oă n’are niol un folos
aliate şi putem garanta paoea? Protestăm deol, ou tâtă energia, în
curgă tocmai la acea metodă de gu- din aoâstă alianţă. Urmarea firâsoă a aces­
Bitlow (seoretar de stat): Nu vă spă- oontra întreg sistemului de magbiarisare
vernament, pe care el a combătut’o tei împrejurări este, oă Germania s’a ală­
mareu. turat cu atât mai strîns de Austro-Ungaria. riaţl, domnii mei, dâoă îutr’un timp aşa inaugurat de actualul guvern pe terenul
de înaintat voiii purta un duel diplomatio şoolastio, biserioeso, administrativ, justiţiar,
Organul maghiar al contelui Oratorului îi bate la och , oă în strei-
r
ou br. Hoohenberg. Vrâu să oonstat pe cultural şi politio, ou un ouvâut pe tâte
Apponyi dine, că decă guvernul ar nătate nu se mai vorbesoe despre un „im­
sourt, oă este ou totul neîntemeiată îngri­ terenele vieţei publioe, şi-l oondamnăm oa
cuteza într’adever se facă acâsta, periu german* , oi numai despre „Germa-
4
jirea baronului asupra sguduirei tripiei pe un sistem perioulos, oare nu pâte duoe
adecă se susţină încă pe un an ra­ nia“- Noi — continuă el — ,'nu suntem
alianţe. Tripla alianţă se bucură de cea mai deoât la turburarea şi mai mare a relaţiu-
porturile vamale şi financiare cu Aus­ Germaniă, deâre-oe o parte a poporului
bună sănătate. Raportai nostru oa Austro- nilor dintre popârele. oe oompun patria.
tria prin ordonanţe ilegale, el ar pe­ german, este soâsă din imperiul german.
Uagaria şi ou Italia este bun şi filele dela Protestăm ou deosebire în oontra a-
riclita întrâgă constituţia maghiară Austro-Ungaria numai atunci pâte fi racţim
Budapesta au contribuit, ca acest raport să se oestui oel mai nou proieot de maghiarisare,
pentru a cărei aperare s’ar ridica sigur şi vrednic de încredere pentru Germania,
consolideze. şi-l denunţăm lumei, ca o îaoeroare bar­
nu numai oposiţia din parlament, ci când t6te popârele imperiului vecin se pot
In disousinnea de acjl s’au at'ns mai bară de a nu extirpa tâte urmele istorioe,
toţi Maghiarii. De aici s’ar nasce un desvolta pe basa egalităţii de drept.
de multe ori raporturile interiâre din Aus- oe poporul nostru a dat aoestui pământ,
vifor, care ar aduce asupra Ungariei Vorbitorul regretă, oă la 1866 Austria
tro-UDgaria. Ceea-oe noi, domnilor, simţim apărat ou sângele său şi îngrăşat ou sudorile
aceeaşi crisă fatală, ca şi asupra s’a despărţit de Germania, şi regretă mai
faţă de evenimentele interne ale statelor munoei sale.
Austriei. ales, oă punctul de racţim al politicei austro
străine, aoeea nu mă privesoe. Faoă-şl fiă- Aoest proieot de lege desoon9ideră
* ungare s'a strămutat în Ungaria. In monar-
oare socotâla asupra lor îu el insu-şl. Gân­ legea despre egala îndreptăţire a naţiona­
Kossuthistii unguri organiseză o ohia veoină Maghiarii j6c& acelaşi rol, ce l dirile nu sunt taxate ou vamă, tot aşa şi lităţilor, încaloă drepturile autonoor'oe ale
mare mişcare în tâtă ţâra în favo­ jdcă Prusia în Germania. sentimentele. Aoolo însă, unde se dă es- biserioilor şi şoâlelor nâstre şi e potrivit
rul teritorului vamal independent. Aşi dori — <Jise mai departe br. Ho- presie ăstorfel de sentimente, trebue, oa numai pentru a produce ură şi oârtă într©
Dumineca viitâre se vor ţine o mul­ ohenberg — să fac unele observări la tjUels datoria stimei faţă d© dreptul altora, să fiă popâre, de aoeea oerem şi pretindem, oa
ţime de meetingurl spre acest scop; împărătesei din Budapesta. Na ne este ou atât mai mare, ou oât mai însemnat
să fie delăturat din oorpurile legiuitâre ale
cele mai multe înse se vor ţinâ în iertat să oritisăm toastele împărătesol, dâr este looul de unde puroed astfel de enun- ţărei şi apelăm la toţi prea sfinţiţii arohie-
4iua a doua de Crăciunul catolic. trebue să observ, că este vorbă despre o oiaţiunl. Nu voim să ne amestecăm în afa- rei români, oa să se întrepună ou tâtă
In Budapesta va fi cel mai im- astfel de enunoiaţiune a împăratului, oare oerile interne ale guvernelor sân parlamen­
puterea cuvântului şi a posiţiei lor înalte,
posant meeting de protestare. s’a făcut fără răspunderea guvernului. Aoest telor streine, precum şi în laptele d9 par­ spre a împedeoa realisarea lui.
toast împărătesc a fost esploatat şi folosit tid. Toomai pentru Boâsta, fiind-oă din Sibiiu, 14 Deoemvrie n. 1897.
Viitorul cehilor. Profesorul german în Ungaria pentru falsificarea istoriei. Ma­ partea străinătăţii pretindem atitudine ou (Urmâză la vr’o 120 subscrieri).
Dr. I. W. Bruiner sub titlul „Viitorul ger­ ghiarii şi-au eşit din fire, oând împăratul totul oorectă faţă de noi, şi noi suntem
manismului“ publioă în revista „Die Um- german a făcut amintire de oroatul Zrinyi, datori a urma asemenea — şi aoâstă da­
sohau** din Frankfurt 1. M. un artiool. ca despre un erou mpghiar, Şi să nu uitaţi, torie reoiprooă esistă mai ales faţă ou mo- In amintirea eroilor ţârei.
Soriind despre Cehi, el cjioe verbal urmă- oă în 1848 Croaţii s’au luptat oontra Ma­ narobia austro-ungară, oe stă în raport de D. Aug. Laurian adresâză în „Cousti-
ţârele: „Slavii de Vest, anume Cehii, sunt ghiarilor în interesul oorânei habsburgioe. amioiţie intimă ou noi, şi în fruntea căreia tuţionalul** de Sâmbătă o sorisâre desobisă
ou total altfel de omeni deoât Ruşii. Ei Parlamentul maghiar s’a compus pe se afiă nn domnitor la îoţelepoiunea oăruia d-lui ministru de răsboiîi român, în oare îi
an învăţat dela noi oe au mai bun. In basa celui mai ticălos sistem electoral, şi pot privi ou înoedere tâte popârele. amintesoe, oă tâte ţările glorifică, prin tâte
unele virtuţi oasnioe ne îutreo; sunt mai regret, oă împăratul german s'a esprimat cu mijlâoele, pe eroii oăcjnţl pentru apăra­
oruţătorî, pufin pretenţioşi, perseverenţi şi cuvinte de laudă despre parlamentarismul „Tribuna din Sibiiu publică în rea patriei.
u
mai serioşi, înainte de tâte mândri de nea­ maghiar. Lauda aoâsta a făcut asupră-mî o fruntea numărului seu de adî urmă- Şi oum aniversarea a 26 a a luărei
mul lor. Ei nisueso după hegemoniă în comică imnresiâ, şi mă îndâmnă ou atât mai târea: Plevnei nu mai e departe, d. Laurian faoe
Austria, oeea-oe dapă oam stau luorurile mult, să-mi esprim regretele asupra filelor din următârea propunere d-lui ministru de răs-
deocamdată vor şi ajunge. Numai văile din Budapesta. Deelaraţlune-protest. boifi:
munţi puţin loouite: Salzburg, Tirol, Vo- Urmarea aoestui sistem parlamentar Subsorişii, veniţi ou gândal de a par- „Puneţi, d-le ministru, să se întoo-
ralberg sunt sigure oontra lor;: în oelelalte (maghiar) a fost şi este asuprirea Germani­ tioipa la adunarea oonvooată pe acjl, aioî mâsoă lista tuturor soldaţilor morţi în aoest
ţări de oorână şi în statul — fm-de-siicle un­ lor din Ungaria. Dâr toastul împăratului nos­ îu Sibiiu, şi aflând despre oprirea ilegală a răsboifi**.
guresc, pornit spre sigură per ir e, ci — Cehii tru a mai avut şi o cea tristă consecenţă, oă aoestei adunări, ne simţim îndemnaţi a pro­ „FaoetI să se tipărâsoă între două ra­
— vor ajunge în 20 ani stăpâni. viaţa Germanilor [din Ungaria s’a îngreunat testa ou atât mai vîrtos, atât în oontra muri, una de ştejar şi alta de laur, pentru

voesoe să amâne alegerea pănă după Bo- D-V. d-lor şi fraţilor, tot oe poftiţi * răs­ puDse părintele. „Nu voeso să cji°â oineva, intrând de nou în acţiune—„pleo numai eu
1
botâză**. punse părintele. oă dâră aşi avâ de gând să oorup pe ale- singur, d-vâstră eşiţl mai târejiu**.
— „Tune fenya şi ’n alegere şi ’n Dâr tot-odată, ca şi oum un sentiment gătorl**. Aoeste vorbe par’oă erau mie adre­ — „Călătoria bună! * <ji & i ră-
O0
1
8er
tot“ — <jise părintele năcăjit. — Să soiţi, de preoauţinne i-ar fi suoit capul, oât a sate, aşa le cjisese de tare. maşl.
oă de se va amâna alegerea, nu veţi mai putut ţinea balamalele gâtului, îşi roti pri­ — „Dâoă-i aşa, să mergem** — cjise
—
„S’aucjim de bine** — răspunse
avâ niol un oonourent, toţi să „scârbu- virea asupra âspeţilor dela oelelalte mese. unul. părintele — mă las în nădejde**.
4
lueso** şi-şi retrag petiţiile *. Când aruncă ochii şi la mine, am simţit, — „Ba mai stăm — adause altul —
— „Ba concurenţi vom avă destui, oă oă mă privesoe mai lung şi on neînoredere, oăol dâr putem bâ şi pe punga nâstră.** — „Poţi** — (jiseră oeialalţl şi se aşe-
paroohia e grasă, dâr noi nu vom lăsa să pâte pentru oă a băgat de sâmă, oă euut Intr’aoeea părintele sa soâlă dela masă, (jară âră la masă.
se întâmple aoâsta — continuă cel dintâift atent la vorbele lor, şi în vr’o două rân­ vorbesoe nu soiu oe cu chelnerul, ba mi- — „Ţie oât ţi-a dat?** îutrebâ unul.
— îl vom forţa pe protopop a faoe alege­ duri m’a surprins zîmbind s’a părut, că i-a dat şi nisce parale. — „Ei! mi-a dat! Nu mi-a dat ni-
rea la timp, şi eu orei, oă câţi suntem aici mioP C9 să-mi dea?**
Se plâcă iute spre veoinul din drâpta, Intorcâudu-se înapoi <j' ŞÎ d-lui: „E
se
şi înoă şi alţii d’ai noştri, am şi pus ochii pe — „Ia lăsaţi vorbele** — întrerupse
îi şoptesoe oeva. Aoesta atinge ou ootul pe timpul să mergem d lor. A fost destul de
u
viitorul nostru parooh , şi privind semnifi­ altul.
veoinul său, şi oa şi oând câtele drepte ar astă-dată!“ Toţi s’au soolat dela masă.
cativ la părintele adause: „Să trăiasoă ale­ — „Hai să bem!**
fi fost puse sub influinţa unui curent gal- Părintele a dat mâna ou toţi de-a-
sul nostru... de astăcjl**. Să trăiasoă! Aoum înoepură glumele, apropourile
vanio, tâte se mişoară, atingând oâstele rându-1. Am observat însă bine, oă fiă-oare
La aceste vorbe părintele îşi ţinu de vecinilor. încă oâteva şâpte şi vre-o 10 după oe dedea mâna părintelui, o băga iute şi ironiile la adresa părintelui, înoât, dâoă
a sa datorinţă a-se ridioa de pe soaun şi pârechl de oohî se îndreptară asupra mea. în buzunar. Părintele adeoă nu oorupea, oi e drept, oă atunol oând te vorbesoe oineva
luându-şl oăoiula de pe oap tjise: Eu sorbeam liuiştit din oafâua oe o aveam îşi rupea buzunarele. de rău sughiţi, apoi ored oă oăoiula părin­
— „Să trăiţi şi D-Vâstră d-lor şi fra­ dinainte, şi mă uitam la figurile, ce se for­ Au pleoat. dâr la uşe se opreso şi telui a trebuit să-i sară de vre-o oâte-va
ţilor !“ mau din fumul ţigării. unul se adresâză oătră părintele: ori din oap, fără să mai pună mâna pe ea.
— „Mă! da tu nu plăteosl nimic as­ — „Par’oă cjioeai, oă plătesol oeva“, — — „Soii oe părinte! Nu e bine să Am pleoat şi eu gândind in mine:
tăzi ?“ (jise domnul, oe şedea lângă preot esolamâ de nou domnul, oare fiind ou spa­ eşim ou toţii de-odată, ne-ar putâ vedâ fită un om, oare se simte mulţămit şi fe-
oătră acesta, ou care se vede, era prietini tele spre mine, nu s’a mai ostenit să se vr’un rău-voitor, şi aoi e potoa**. rioit, oă s’a putut înşela pe sine însăşi!
de la râtă. întâroă, spre a mă privi. — „Fârte bine cjiol. Inţelepţeso sfat** —
— „Cum să nu! prea bucuros pentru — „Am cjis, dar nu plăteso** — răs- — (jise părintele îuobinându-se, âr oăoiula