Page 15 - 1897-12

Nr. 270 —1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

fiă-oare oomună, nomele bravilor din aoea dâcă crede, oă aoâsta ar fi o bună defini­ şiţă a unor vâcurl de tristă memorie. oute prin teritorii litorale mai mari, sâu mai
,u
comună, morţi pentru patriă, înounjurate de ţia. El a răspuns: „Da, fdrte bună. A (Aplause). miol.
aceste ouvinte: fost şi un alt cj'&rişt de faţă şi e gata a Dâoă sunt şi astădl âmenl, oarl prao-
Intru pomenirea lui confirma raportul meu în total. E ourios, tioă aşeflămintele medievale, oa duelul şi
oe rea memoriă au unii politioianî, după-oe altele, oăol există şi alte urme din aşe- A n u n ţ l i t e r a r .
s’au soăpat a faoe nisoe grabnice afirm»- dămintele treoute. pe oarl progresul le Subsorisul, împins de dorul de-a vedâ
Morţi în resboiul de la ţiuni". face să dispară din ce în oe, cel puţin aoi neamul româneso: mare la număr, tare în
1877-78 la noi, unde duelul nu e decât o impor- virtute, avut şi ferioit în viâţă, după es-
Urmaşul baronului Sterneck. După
Patria recunoscătdre. taţiune străină, să nu-i dăm oaraoterul perienţa de 48 ani în două căsătorii, am
oum se anunţă, în postul de admirai deve­
„Luaţi înţelegere cu ministrul scâle- nit vaoant prin mârtea baronului Sterneck. unui aşeejăment, oi să-l blamăm aşa preoum scris şi oompus (nu aloătuit) un mic trao*
lor şi cel de interne, oa aceste insoripţiunl a fost denumit vioe-admiralul Spaun. Nu­ merită. tat despre amor, despre căsătoria, oam în oe
încadrate să se atârne în sodla, în biserioa, mirea lui Spaun, oa admirai, este primită Acâstă enunciaţiune a d-lui oondiţiunl să se faoă, şi despre celibat.
în primăria oomunei". ou multă satisfacţia în oerourile marinarilor. Aurelian a fost semnalul iniţiativei Dorind a da luorarea mea la tipar,
„Preotul să fiâ dator a pomeni, la ce a luat’o grupul condus de d-sa, rog pe oei oe vor voi a-o avâ de îndrep­
Vioe-admiralul Spaun înoă e unul dintre
eşirea ou darurile, numele fiă-oăruia, spre presentând Marţi în cameră un pro­ tar în oonduita lor, să-mi trimită 40 or.
eroii dela Lissa.
mângâierea familielor şi mândria satului. iect de lege cu mesurl fdrte înăs­ oât va consta tipăritul, broşatul şi espe-
— învăţătorul să facă în fiă-oare an, la ani­ Febra tifoidă. Etă buletinul febrei ti­ prite contra duelului. diatul ou posta franco la adresa lor.
versarea căderei Plevnei, o leoţiune întru foide în Buouresoî, pe cjiua de 1 Deoem- In oas de a nu se afla aţâţi doritori,
slăvirea oştenilor, oarl s’au luptat pentru vre v.: In oraş 99 bolnavi veohî, 2 noi, oa să âsă spesele de sus, oei 40 or. din-
■ţâră". 13 însănătoşaţl, l mort; rămaşi 86. In spi­ Corespondenţa „Gaz. Trans“. preună ou lista numelor respeotivilor îi
„Luorul n’ar fi greu. Astfel de amin­ tale: Sptfatul Colţea, 17 bolnavi veohî, 1 Braşov, 16 Deo. n. 1897. voiu trimite: ai uniţilor la Consistorul din
tiri vorbeso adeno ini mei şi gândirei tine­ nou; Filantropia, 26 veohî, 1 nou, 6 însă­ Stimate D-le Redaotor! Ou buouriă Lugoşiu pentru oonviotul oe se înfiinţâză
retului şi hrănesc iubirea de ţâră". nătoşaţl; Colentina, 47 veohî, 1 însănătoşat; am înţeles din ştim. D-tale <^iar. oă la acolo, âr ai ortodoxilor la metropolia dela
Acâstâ fromâsă şi patriotioă propu­ Spitalul de copii, 17 vechi; Brânooveneso, iniţiativa comitetului „Reuniunei femeilor Sibiiu pentru fondul sidoxial.
nere nu p6te deoât să fiă aprobată şi pri­ 52 vechi; Militar, 57 veohî, 1 nou 1 însă­ române pentru ajutorarea văduvelor sâraoe B r a ş o y , 16 Deo. 1897.
mită de toţi Românii. nătoşat, 1 mort; Caritas 2 bolnavi veohî. din Braşov şi Săoele" se va ţinâ în vii- I. Axentie Severa.
Numărul total al boluavilor rămaşi atât în târele Dumineci ale acestui post o nouă (Strada postavului Nr. 10).
oapitală oât şi în spitale a soăcjut dela 800 serie de prelegeri publioe. Mă buour, oum ar0
Celelalte cfi
româneso! sunt rugata
S C U F I I L E O I L E y » la 295. (jio, pentru aoâstă hotărîre a numitului co­ a reproduce aoest anunţ. Autorul.
0 familiă otrăvită. In oomuna Sân- mitet şi nu mai puţin pentru concursul, oe
— 4 (16j Decemvre
Mihaiul ungureso din oomitatul Torontal a binevoeso a-1 da domnii prelegătorl. O
M6rte subită. Sâmbătă săra, pe la nobilă idee se pune de nou în practică, ultime sena.
bătut la ochi, că eoonomul avut Zonay,
-ărele 9 ounoscutul profesor, Z. Heresou, menită a procura plăcute şi folositâre dis­
soţia şi oele două fiice ale sale, nu s’au mai
fost direotor al lioeului Sf. Sava, se afla la tracţii publioului româneso braşovean de Budapesta, 15 Decemvre. In şe­
văcjut de două cjile eşind din loouinţa lor.
Ligă — din a căreia oomitet făcea parte ambele sexe. dinţa de acjl a camerei, ministrul-
Atunci s’a forţat intrarea în loouinţa, oare
oa censor — şi oetea fiarele. De-odată d-1 Dâoă e însă să-mi exprim ou aoest preşedinto br. Banffy a cerut se se
era închisă şi au fost aflaţi oei 4 membri ia dela ordinea «^ilei desbaterea asu­
Heresou se întrerupse din oetit, făoii o prilej o dorinţă referitâre la acest obieot
ai familiei şi amorosul unei dintre fete în
mişcare şi oăcjh jos. Când mai multe per- e, oa publioul român braşoveen să bine pra proiectului de lege privitor la
agoniă. Bătrânul Zonay a murit îndată,
«6ne. oarl se aflau acolo, săriră să-l ridioe, voiasoă a aprecia după merit aoâstă no­ muncitorii de câmp şi se se încâpă
oeilalţl însă primind grabnio ajutor au pu­
d-1 Heresou era aprâpe mort şi după oâte- bilă iniţiativă şi să se grăbâsoă a oeroeta discusiunea asupra proiectului des­
tut fi soăpaţl. In od&iă s’a aflat amoniao şi
va momente îşi dădu ultima suflare. Cada­ viitârele prelegeri în număr cât se pâte de pre regularea provisorică a pactului
spirt de oamfor. S’a pornit osroetarea.
vrul decedatului a fost dus acasă şi a fost mare, dând dovadă oă ne interesăm, mic vamal şi financiar. Majoritatea ca­
depus la Biserioa Albă. înmormântarea s’a Teatru german. Sâmbătă se dă tra­ şi mare, tîaăr şi bătrân, de tot oe se oe- merei a primit propunerea minis-
făcut Luni. După servioiul funebru d-1 gedia „Faust de Goethe. In pregătire treoe pe tărâmul vieţei nâstre sufletesol, trului-preşedinte.
a
u
Vlădescu, din partea Ligei, a ţinut un fru­ este opereta „Zler Schmetterling şi oontribuind ou toţii a se produoe un nou- „N. W. Tagblatt" susţine, că
11
mos disours, în oare a arătat meritele de­ Tage des Gerichts . ourent sănătos în sooietatea nostră, o viâţă în audienţa sa, ce a avut’o la mo-
functului şi perderea oe o înoârcă prin narchul, ministrul Banffy a informat
sufletâsoă variată în looul monotoniei sar
mdrtea unui aşa bun ooleg corpul profe­ bede de pănă aoum. Corbna despre situaţia în care se
soral, preonm şi Liga. Cortegiul a pornit In contra duelului. afla proiectul privitor la provisoriu
De oumva dorinţa mea ar afla ră­
’ela Biserioa Albă pe calea Viotoriei spre şi despre limitea pănă unde pbte
Din incidentul duelului Filipescu- sunet în inimele simţitore ale Braşovenilor,
cimitirul Belu. înaintea cortegiului se aflau merge guvernul în interesul pri-
Lahovary s’a iscat, precum seim, o de ambele sex», sunt sigur, s’ar mai ajunge
membrii sooietăţii pensionarilor ou steagul rairei proiectului.
discusiuneîn cameră. A vorbit atunci prin aoâsta încă un frumos şi satisfăoător
şi elevii lioeului Sf. Sava de-asemenea ou
şi d-1 P. S. Aurelian, cjicend între resultat şi adeoă: ar fi acăstu o încurajiare Constantinopol, 15 Decemvre.
steagul. Apoi venea un oar ou oorâue. In
altele: pentru onorabilii vorbitori. Ac|î a lost predată P6rtei nota Gre­
urma cortegiului veneau profesorii lioeelor ciei, în care acâsta pretinde un ter­
din Capitală, preoum şi un mare număr de D. P. S. Aurelian:... d. ministru de in­ Căci nu e luoru mai deprimător min de-o lună de cţil pentru ratifi­
0
amiol şi ounosouţl. La biserioa Albă o terne a lăsat să se înţelâgă, oă duelul este pentru un orator, deoât oând 'el, însp’rat carea tratatului de pace. Pasul
oompaniă din regimentul 21 infanterie, ou în moravurile ţărei aoesteia. Nu împărtă- de o ideă, să apuoă ou t6tă puterea su­ acesta al Greciei a surprins mult
musica în frunte, a dat onorurile militare, şeso părerea aoâstă. Şi ou Istoria asi pu­ fletului său de o lucrare mai grea, uude cercurile politice otomane, cari de­
■căci defunctul era decorat ou ordinul tea dovedi, oă duelul nu a fost şi nu este se cere muncă sîrgutnoiâsă pentru a putea clară pretensiunea Greciei de ne-
.^Steaua României". în moravurile ţărei nâstre ; el este o marfă aduoe luorarea sa la nivela pretensiunilor justă şi imposibil de împlinit.
de importaţiune sâu de contrabandă, o oa- justei critioe, de oare el trebue să ţină
0 desminţire a Ini Francisc Kossnth. melotă introdusă din străinătate. In treoutul sâmă, şi în urma urmelor, după un con­
.„Pester Lloyd" spune, că de ourend a pa nostru n’a existat şi niol odată el nu s’a siderabil timp de munoă obositâre, după o D I V E R S E .
blicat o depeşă din Londra, în care se practicat în România. frământare intensivă a oreerului său, să
tjioea, oă Franoiso Kossath a avut o oon- se vadă silit a cuvânta părtţilor surcţl şi Câte fliare apar în Statele-Unite ?
Aşi pută dioe, fără târnă de a fi des- In Statele-Unite nord americane apare
vorbire în Budapesta o’un oorespondent neînsufleţiţi!
minţit, că pănă şi ouventul a fost străin în
-engles, oătră oare, după oe i-a desfăşurat sinus a -}- cosinus /3. aprâpe în fiă-oare limbă din lume câte un
limba nâstră. Nu, niol odată, duelul n’a 0 0
programul partidei, a cj’s. oă Viena e deja (jiar. Mai multe însă sunt diarel o apar
fost în deprinderile Românilor. Neam blând în limba englesă, de aceste sunt 19,582,
adl numai un suburbia al Budapestei;
şi îngăduitor, paolnio şi tolerant, noi Ro­ parte cj* onotidiane săptămânale şi re­
are
Kossuth să mai fi cjis apoi relativ la vii- împărţirea Chinei.
mânii n’am fost deprinşi a spăla prin sânge viste. piare germane apar 731, norvegiana
torul raport dintre Austria şi Ungaria, că
neînţelegerile. Furtuni violente, neînţelegeri daneze 73, svedeze 65, spaniole 56, fran-
Austria nu va fi deoât un conglomerat de piarul din Bruxella „lndependance
de tot felul, au fost aranjate prin bună în­
a
provincii, nu apendioe al statului maghiar. Belge publioă o oonvorbire interesantă, oe oese 61, oehe 35, polone 33, italiene 25,
ţelegere. holandeze 18, hebraioe 13, slovane şi ro­
— Francisc Kossuth desminte într’o sori- a avut’o un oorespondent al său, ou minis­
Mai mult, niol odată la noi neînţele­ mâne 8, portugeze 5, irlandeze şi ohineze
s6re cu data de 14 1. o. soirea de mai sus trul plenipotenţiar japones din Paris.
gerile n’au lăsat aoele urme de vpndetti ca oâte 4. In limba finlandeză apar 3 (fiare,
■din Londra publiostă de „P. Lloyd". El Japonesul i-a deolarat, oă Japonia şi
în alte ţări. După oum ne-a ferit D-(j°u de în oea maghiară 3. rusâscă 2, latină 2 şî
dioe, oă a vorbit, oe-i drept, o’un oorespon­ Rusia au înoheiat o oonvenţiă seoretă, în
feudalitatea occidentală, de spadasini, de oâte un efiar apare în limba greoâscă, ar­
dent engles, dâr într’nn sens ou totul altul. înţelesul căreia se hotăresoe, oă în timpul
baroni răsboiniol, tot asemenea ne-a ferit mână, arabă, japoneză şi oheroheză.
Desminţirea Ini Kossuth făoendu-se ou cel mai scurt vor declara răsboiu Chinei.
şi de bâla duelului. El, due'ul. este încă
noscută şi în Viena pe la mecjal nopţii, După-oe, ou puteri unite, le va suooede a
odată o nenorooită oontrabandă.
„P. Lloyd" a primit o depeşă în limba învinge oolosalul imperiu, îl vor îmoărţi
Prin armare să nu punem în spi­ între ele. L i t e r a t u r ă .
erglesă dela Viena subsemnată : „Herbert
narea ţârei asemenea deprinderi, pe oarl Rusia va căpăta partea oea mai mare
a
'White special corespondent of thi „Daily Din „Biblioteca Nostră , ce apare în
u
Mail . Acest domn White, oare a avut in­ nu le are şi niol le-a avut vr’o dată. de nord, întrâgă Mandsuria pănă la golful fiă-care lună la Caransebeş sub direcţia
(Aplause). Peoil. Astfel şi oapitala Chinei, Pekingul,
tervievai ou Kossuth, deolară în aoâstă te­ d-lui E. Hodoş, am primit Nr. 5, care con­
legramă, oă susţine esactitatea raportului său, Al doilea nunot este acela din oare va ajunge în mânile Rusiei. ţine: „Fabule alese" de Gr. M. Alexan-
dioend mai departe în depeşa sa: „In de- a reeşit întru oât-va, din cuvintele d-lui După realisarea planului, Rusia îşi va drescu, cu portretul autorului şi cu o în-
oursul interviewului d-1 Kossuth mi-a dat o ministru, justifioarea instituţiunei duelului. arangea imperiul său asiatic ou totul pe troduoere de E. Hodoş, cuprincjend notiţe
strictă definiţia a uniunei personale. Eu am D. M. Phe*elcyde, ministru de interne: - alte base. Centrul aoestui imperiu va fi ora­ biografice şi un studiu asupra scrierilor
istorisit apoi d lui Kossuth, oă un alt po- M’aţl înţeles rău. şul Peking, unde un mare duoe ruseso va lui Alexandrescu. Fiă-care număr costă 14
‘litio maghiar, oare nu stă în legătură cu D. P. S. Aurelian: Daţi-ml voe să pro­ împlini rolul de guvernator. cr. (35 bani). O serie de 5 numeri 70 or.
partida independentă, a d's, oă Viena ar testez şi contra acestui punct, fiind-oă nu Partea sudioă a Chinei va lua-o Ja­ (1 leu 75 bani.)
-fi aoum un suburbiu al Budapestei şi Aus­ ored eu oă este bine oa de la banoa mi­ ponia, oare va pune oentrul imperiului pe
tria după oâtva timp nu va mai fi, deoât nisterială să emane idei relative la pa­ oontinent şi-l va organisa în mod eu­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
’jn oonglomerat de provinoii alăturate la tronarea unei asemenea instituţiunî bar­ ropean.
Ungaria. Eu am întrebat pe d-1 Kossuth, bare, (Aplause) oare nu e de cât o rămă­ Puterile mari europene vor fi satisfă- Redactor responsahil: Gregoriu Maior.