Page 17 - 1897-12
P. 17
MîfdsfM, AMtistnîliiM,
îi Stessrife AiHinaieite teatru Anstro-Dngaria:
tessa*; piaţa smas 0fc, 38» Pe un an 12 fl., pe şose iuni
6 fl.. pe trei luni 3 fl.
B>ai'sso«i KsfîaEasia au as
?îl«s«so. -~ Btenstotsto na >w N-rii de Dumlneoă 2 11. pe an.
■JisNşîîiMit Pentru lomânia si străinătate;
I issstiH;vr£ ao prjmaîK' ic; tWwl-
slstraţlune în ttettţov ;jj 3a uiî- Pe un an 40 frunot, po găse
.ţaăt.'iîolo Blroiirî iz sawmIwI: luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
îxi Vi sun: ’d. Disxss, UrtKrieh N-rii de Duminecă 8 frânai.
Sr.kttick, Rudoif Msteti i. OjowiiS» Se prenumără la tăte oficio‘e
Kachfoiger; ,4»fo» <3pjwis?>, ,/. poştale din întru şi din atarâ
Rj«?wâcr, ia budapesta: 4. Y. şi la dd. Goieotori.
ftoldbcrgerg, Etktian Struat; in 0 Aiw'uameutTil neutru Brasn?
Saaarosoi: Agvnce Stxvut. Sao- administraţiunea, piaţa mare,
uuxsaio de Soamania; ia Hara- târgul Inului Nr. 30 etagiu
fcaî*: Kavoiyt d: Jdabmann. I.: pe un an 10 fl., pe şSse
Preţul liuarţlunllor: o nsriu. luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ţjsmiond pe ® oolâa» 8 sţ. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
30cr. ticibsra pentra o pPblî' 12 fl., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
;;s<£9. Rablioiiri sita deac. dapâ 8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
terilă si Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe paginf. a S-» a tele cât şi inserţiunile sunt
Bonă 10 oî. aeu 30 buci. a se plăti înainte.
Nr. 270. Braşov, Vineri 5 (17) Becemvre
Sirenele maghiarisăril împăciuirei şi al frăţietăţii, căci câş- Era un timp nu prea îndepăr mirea protopopilor. Ce-i mai mult, guver
44
tigandu o, vom cuceri viitorul, er cât tat, când speranţele maghiare erau namentalul „Pester Lloyd ohiar şi desore
Aminteam erî, că o f6ia-‘ de pentru trecut şi present, au îngrijit atât de modeste, încât pornirile lor aceste proiecte cjioe, oă sunt cutezate şi in
frunte din Berlin pune noua cam şi vor îngriji miniştrii şi fişpanii de înfrăţire erau însoţite de tot felul transigente, asigurând tot-odată, oă episcopii
pania de „maghiarisare forţată în noştri cu ordonanţele şi poruncile lor! de promisiuni, că vor respecta drep nioîdecum nu sa gândesc de-a lua în ces-
41
contul amorului propriu şi al trufiei Ca se dea lucrului o coldre şi turile celorlalte popore, tiunea autonomiei o posiţiă atât de „in
Maghiarilor, care lovesce în faţa mai ideală, au învitat pe însă-şî ti Astăcjî, după câteva c} * de transigentă , ca cea prevăcjută în proieo-
00
14
sentimentul istoric şi naţional al nerimea maghiară dela universitatea ani, Maghiarii se cred a fi degajaţi tela elaborate de episoopii Steiner şi Ivan-
popârelor conlocnitdre. din Budapesta se ia stegul în mână şi de aceste promisiuni. Ei vor să kovioî, şi oă ei (episcopii) recunosc, oă
Este un mesurător al gradului şi se stăruâscâ a realisa ingeniosul ne împace şi să ne înfraţescă cu înainte de-a stabili proieotul pentru auto
44
de estremă îngâmfare, ce stăpânesce plan al rectorului, de-a face prin ti „şturmul . nomiă, trebue să se înţelăgă cu guvernul.
mai mult ca orî când elementul ma nerime în timpul cel mai scurt ceea Ligiştii de pace dela universi Din tdte resultă, oă episcopii oatolioi
ghiar dela putere, ceea ce se petrece în ce nu s’a putut dobândi în timp de tatea din Pesta trăiesc în idea, că maghiari în adevăr au început să mârgă
momentele de faţă între zidurile uni sute de ani de cătră ocârmuitorii vor isprăvi-o mai curând cu tinerii şi în cestiunea autonomiei biserioei lor
versităţii din Pesta. ţărilor acestora, — a înfrăţi adecă noştri, cari acfî sciu să declameze mâuă în mână ou guvernul. Autonomia,
pe Români, pe Slav! şi pe Germani şi din Petofi şi Vorosmarti. Se în dâoă tocmai se va realisa vre-odată, va fl
După hohotul selbatic, cu care
au fost întîmpinate cele mai firescî cu Maghiarii. şelă însă amar când cred, că acest mai mult numai o vorbă gdlă, oăol oum
şi legitime reclamări pentru respec Se pare, că ceea ce se face resultat, dobândit de politica ma- ar mai pută fi vorba de-o adevărată auto
tarea sentimentului istoric şi naţio acuma e croit în stil mare. Pdte de ghiarisărei forţate, a pregătit Capua nomiă, decă episoopii încă de pe-aeum se
nal al popârelor nemaghiare de că- aceea tinerii maghiari, sprijiniţi de sentimentului naţional în inimile ti arată dispuşi a pune biserica ohiar în oele
tră cei doi deputaţi ai Saşilor; după juneţa şi temperamentul lor, inclinat nerimei ndstre. mai principali cestiunl ale ei sub influinţa
ce între aplausele generale ale tu de-a lua tdte mai uşor, au făcut cu Din contră, se vor convinge, guvernului, ba ohiar şi a fişpanilor?
turor partidelor ungurescî din dietă totul uitată lecţiunea, ce li-s’a dat cum s’au convins odinioră Romanii Ar fi fost mare desamăgire de a orede,
din partea colegilor lor nemaghiarî cei vechi despre Arminiu, care a că sub un guvern oa oel de acjl s’ar pute
li-s’a pus în vedere Saşilor, Româ
nilor şi Slavilor, că decă vor mai mai anul trecut, când ei au fost învăţat arta răsboinică în Roma, că mijloci o adevărată autonomiă, fiă chiar şi
arăta nemulţămiri şi vor mai agita lansat mai întâiu un apel de în cei ce cunosc acordurile sentimen catolică, mai ales când archiereii sunt le
în contra stărei actuale a lucrurilor, frăţire. telor naţionale ale unui Petdti vor gaţi de guvern prin acelaşi şovinism, oare
se va procede la ştergerea legei de Ei bine, decă în stil mar9 se fi încă şi mai tari şi mai năprasnici întunecă minţile şi face a se pune cestiu
naţionalităţi: se arboreză pe frontis pregătesce noua împăciuire şi înfră în apărarea sânţeniei sentimentului nea maghiarisărei mai pe sus de interesele
piciul universităţii stegul păcii şi al ţire a tinerimei universitare de tdte lor firesc, supt la pieptul mamelor bisericei proprie.
înfrăţiră tinerimei de tdte limbile şi naţiunile, atunci mare şi cumplit va române, de a căror elementară iu
neamurile. fi şi flascul, ce-1 vor suferi aceşti bire nu se vor pută apropia nici Provisoriu — prin ordonanţe.
don-chişotici iniţiatori ai celei mai odată sirenele maghiarisărei cu cân
Nu sunt minunaţi şoviniştii un nouă „lige de pace . tecul lor de pierzare. Pressa maghiară de t6te nuan
44
guri, când sciu se trecă cu ast-fel Orbi, cum sunt în patima tru ţele se ocupă cu mare încordare de
de salturi dintr’odată şi fără de fiei, ce-i stăpânesce, nu văd, că jo
situaţia politică, ce a creat’o în Un
veste peste cele mai mari prăpăstii, cul de frăţietate, ce-1 arangeză cu autonomia garia proiectul guvernului privitor
Episcopii
catolici
şi
cari fac se se cutremure fiă-cine, atâta uşurinţă, îndrăsnelă şi neruşi bisericei lor. După oum se vede, oausa la al doilea provisoriu.
care aruncă o privire cu ochi lim
nare, îl jocă pe un vulcan; nu văd, autonomiei biserioei oatolice unguresci se ţfiarele oposiţionale constată cu
pezi peste abisul lor?
că legile naturei sunt şi vor rămână află, într’o situaţiun9 forte paţin promiţă- multă amărăciune şi cu mare alaiu, că
Şi la cine se adresâză ei ? La întot - deuna unele şi aceleaşi, şi tore. Doi episoopl, Steiner şi Ivankoviol, br. Banffy, adus fiind în încurcătură
tinerime! Aeâsta — îşî cUc — este că cei ce se încumetă a se ridica în au elaborat două proiecte de autonomiă, prin atitudinea din ce în ce mai ob
încă accesibilă pentru idealurile cele contra lor, fiă dintr’un sentiment pe oarl le-am vScjut publicate prin foile stinată a partidei stângei estreme,
mari ale păcii şi ale frăţietăţii; ea sălbatic de rebeliune, fiă dintr’un im unguresoi. După aceste proiecte, viitorea care îl ameninţă cu obstrucţiune la
încă nu e atât de îndîrjită contrară bold de copilărescă petulanţă, vor autonomiă ar fi pusă pe-o basă fârte laxă, infinit, ar intenţiona se părăsescă te
a maghiarismului, ca generaţiile mai fi de sigur, dâcă nu ac}i, mâne stri dând guvernului o ingerinţă forte mare nu renul constituţional şi se publice or
bătrâne. Tinerimea, care vine se stu viţi şi spulberaţi. numai în ce privcsce numirea metropoli- donanţele ministeriale asupra provisoriului.
dieze la universităţile nostre, e mai Aşa a fost de când e lumea şi ţilor şi episoopilor, oi chiar şi a canoni- Mesura acesta, cji foile oposi
c
apropiată de noi prin aceea, că cu- aşa va fi. Aceia, pe cari norocul orb oilor, vicarilor şi protopopilor etc. Unul ţionale, ar fi cea mai primejdiosă
nosce limba şi literatura ndstră. Haid’ îi favorisâză peste măsură, să nu-1 dintre elaboratorii proiectelor amintite ad procedere din partea guvernului, ar
der se propagăm între ea spiritul ia în deşert. mite chiar şi consultarea fişpanilor la nu fi o vătămare a constituţiei.
FOILETONUL „GAZ. TRANSA întoroea numai după prânej, am întrat în Mi-am încordat atenţiunea, ăr aucjului — „Eu unul, nu mă retrag până în
tr’o restauraţia. i-am sărit într’ajutor prin alipirea palmelor fine , (fi părintele.
44
89
M’am aşeejat toomai la o masă din lângă sgăroiul urechilor.
— „Eu aşi orede — replioâ altul —
In prejma alegerii. fund, de unde puteam bine privi la toţi os- Dăr după-ce au mai venit vr’o oâ- oă înaintea alegerii ar fi bine să ţinem o
peţii, ce se aflau acolo. te-va „ronduri de bere, li-s’au mai des-
44
— Schiţă de 2 b. — sfătuire, oa nn oumva fiind nepregătiţi, să
La o masă din apropierea mea şedeau legat limba, şi puteam aucji bine de tot oe ne ia partida contrară peste picior .
44
e
Mai 4’bd trecute am primit o scri- doi domni. Am privit mult şi ou dreg la vorbiau. — „Adevărat! prea bine a aooentuat
sore dela nn advocat, prin oare mă ohiăma respectabila barbă a unuia dintre aoeştl — „D-lor — cjise unul — noi stăm în 44 8e
de urgenţă în oancelaria sa în oraşul B. d-lui cfi părintele. O obligată înclinare în
domni. Anevoie se p6te vedă o asemenea faţa unui aot de mare însemnătate, şi pen- soţi şi aceste vorbe, şi căciula erăşî să ri
spre a’ml comunica ceva în oausa procesu barbă mare, lungă, frumosă şi bine îngri tru-oa să-l aducem la bun sfârşit, trebue
lui ce i-1 încredinţasem. A doua <fi după jită, o barbă în fine vrednioă de un vlă să ne conoentrăm voturile în o persână dica puţin de pe capul părintelui.
80
primirea scrisorii am şi pleo&t şi, presen- — „Părerea mea este — cj' altul —
dică. ’Ml pare rău, oă n’am aflat numele vrednică, oare cu demnitate să ne repre-
tându-mă în cancelaria d-lui advocat, mi- oă dintre toţi concurenţii, trei sunt mai
purtătorului acelei barbe, oăel l’aş fi pus sinte biserioa .
44
s’a spus, că „domnul nu este acasă şi.nici 44 80 vredniol: d-nii C., T. şi S.; pe ori şi oare
14
aoi pe hârtie, şi pote a-şî fi făcut un —„F6rte bine vorbesoe — (fi d-1 pă
nu vine astăcjî. Am eşit. Pe drum îmi fă bun serviciu celor oe sufer de ohelie şi rinte — şi aoeste vorbe le însoţi ou-o uşâră am alege dintre aoeştia, ored oă n’am
14
ceam soootâla diurnei şi a speselor de oâlă- greşi . i
oărora mijldcele oosmetioe nu le ajută înclinare şi ridicându-şl niţel căciula de
44
torie, şi numai decât am avisat suma con- — „Pe mine tot la urmă m’ai pus —
nimio. pe oap, ca şi oând ar saluta, psntru-că pă
veniendă la oassa propriului meu buzunar, obieotâ părintele.
La o altă masă am văcjut o grupă de rintele ţinea căciula pe cap, pote pentru-
oare mi-le-a şi plătit, fără chitanţă. Sunt — „Niol deoum — refleotâ vorbitorul
vr’o 7—8 ţărani, âr în fruntea mesei un oă era nouă.
sigur, oă la espenearul speselor, oe mi-1 va 44 96 — oi din întâmplare, aşa mi-a venit pe
preot şi un domn. — „Concurenţi avem destui — (fi
44
presanta d-1 advocat, voi da şi de posiţia: Nu prea aucjiam oe vorbesc, pentru-eă altul — tot unul şi unul, dâr pe toţi nu-i limbă .
„Compunerea şi decopierea unei epistole şi eram prâ departe, ci din şoptele lor, — putem alege, căol numai de unul avem — „D’apoi dor nu statorim acum lista
porto postai... fl. 3“. căol aprbpe şopteau, aşa vorbeau de în lipsă . de oandidaţiă — cjiso altul.
44
14
14
După oe am mai făcut câte-va ter- cet — am aucjit ouvintele: „conourenţi — „Am autjit, oă vr’o oâţl-va s’au re — „D-lor — dise unul, care pănă acum
44
44
guell mărunte, avend şi aşa timp destul, „alegere , „protopop , „majoritatea votu tras deja — adausa altul — se vede, oă nu vorbise nimio — am aucfit, oă protopo
44
14
căci trenul ou care av6m să călătoresc, se rilor etc. n’au înoredere în forţele proprii . pul, pus la oale de administratorul paroebiei,
