Page 18 - 1897-12

Pa ei a a 2. ■ GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 270—1897,

Acesta mesură ar fi cu atât mai Maghiarii în parlamentul german. şi mai mult. (Mare nelinişte şi sgomot). oprirei, oât şi în contra noului proiect cL
neconstituţională, cu cât în Ungaria şi Acâsta este causă de-ajuns, oa să ne pro­ maghiarisare.
în constituţia Ungariei nu esistă un Şedinţa dela 14 Decemvre n. a Reiohs- nunţăm franc şi sinoer asupra eoestor eve­ De aceea dăm următârea
§. 14 ca în Austria, prin urmare gu­ tag-ului din Berlin a fost fârte interesantă. nimente, cu atât mai vîrtos, că ele uşor pot D e c i a r a ţ i u n e :
vernul ar comite o faptă ilegală, decă La ordinea fiilei era desbaterea asupra să ducă la un conflict internaţional cu Rusia. Proiectul de lege despre numele de
şi-ar lua refugiu la mesuri nepreve- budgetului. Oratorii în9ă s’au abătut ou (Mare nelinişte). oomuue şi alte localităţi îl aflăm ou totul
cfute în legile ferii. totul dela obiect, şi au vorbit despre Un­
In fine oratorul esprimă multămită superfluu, din punotul de vedere al admi-
Ba ce-i mai mult, guvernul şi-ar garia şi despre raporturile maghiare. Intere­
guvernului, pentru-eă n’a permis liberalilor nistraţiunei şi ou totul vătămător pentru
da lui însuşi o palmă, decă ar pro­ santa diseusiune a înoeput’o antisemitul:
anstriaoi revolaţionarî să-şi transplanteze oetăţenii nemaghiari ai patriei.
ceda în acest mod abaolutistic. Şi Zimmermann. El se plânse, că gu­ agitaţiunile lor şi în imperiul german. Acest proiect este un nou pas pe
btă de ce. Pănă bine de curend el vernul german a împiedecat manifesta- (Mare uelinişte în stânga).
mereu a accentuat, că nu pdte se ţiuuile de simpatiă pentru Germanii din calea meghiarisărei forţate a popârelor.
stea de vorbă, în cestiunea pactului, Austria. Iu privinţa acâsta el a întreout pe Br. Stnmm: Reoomand călduros dom­ El constitue un atao volnic la senti­
nilor, oa pe cât se pote, să fiă preoauţl mentele nâstre cele mai gingaşe, la desvol-
c’un guvern austriac, care, părăsind Prusia şi Saxonia, care pe timpul adunărei
oând se pronunţă asupra politicei esterne. tarea istorică a ţărei şi la drepturile ga­
baaa constituţională, ar voi se regu­ din Eger a închis graniţa saxonă cu gen-
leze afaceri comune atât de impor­ darml. Protestez în contra la aceea, oa să se dis- rantate prin lega, atât ale singuraticelor
r
tante, cu ajutorul §. 14 din legea Zimmermann s’a întors asupra Un­ oute aici în mod frivol lucruri de natu ă comune, oât şi ale singuraticelor naţiona­
delicată, cum a făout’o ante-vorbitorul. Ce lităţi nemaghiare.
imperiului, şi Banffy cu ai sei a de­ gariei, unde, „din causa asuprirei Germanilor
va să fiică atacul atât de inoalifioabil al HotărîţI a ne păstra în tot-dâuna ca-
u
clarat în diferite rendurî, că consti­ este imposibil a-se stabili raporturi bunc .
baronului Hochenberg contra parlamentului raotarul naţional şi limba străbună româ-
tuţia dela 67 opresce acceptarea unei Br. Hochenberg (welf) deolară, oă cailele
astfel de base. triplei alianţe sunt numărate. Italia s’a deş­ maghiar? Cred doră domnii aceştia, oă ast­ nâsoă, respingem ou indignare tâte tenden-
fel vom putâ susţinâ amioiţia naţiunilor ţele de a ni-o răpi, ori prigoni.
Acum înse Banffy ar voi se re­ teptat şi reeunâsce, oă n’are nici un folos
aliate şi putem garanta paoea? Protestăm deci, ou tâtă energia, în
curgă tocmai la acea metodă de gu- din acâstă alianţă. Urmarea firesoă a aoes-
Bttlow (secretar de stat): Nu vă spă- contra întreg sistemului da maghiarisare
vernament, pe care el a combătut’o tei împrejurări este, oă Germania s’a ală­
riaţî, domnii msi, dâoă îutr’nn timp aşa inaugurat de aotualul guvern pe terenul
mareu. turat cu atât mai strins de Austro-Ungaria.
# de înaintat voiii purta uu duel diplomatio şoola8tio, biserioeso, administrativ, justiţiar,
Organul maghiar al contelui Oratorului îi bate la och , că în străi­
T
ou br. Hochenberg. Vrâu să constat pe cultural şi politic, ou un ouvânt pe tâte
Apponyi elice, că decă guvernul ar nătate nu se mai vorbesce despre un „im­
sourt, că este ou totul neîntemeiată îngri­ terenele vieţei publice, şi-l oondamnăm oa
cuteza într’adever se facă acbsta, periu german", ci numai despre „Germa-
jirea baronului asupra sguduirei tripiei pe un sistem periculos, oare nu pâte duce
adecă se susţină încă pe un an ra­ nia“. Noi — continuă el — [nu suntem
porturile vamale şi financiare cu Aus­ Germania, deâre-oe o parte a poporului alianţe. Tripla alianţă se bucură de cea mai deoât la turburarea şt mai mare a relaţiu-
bună sănătate. Raportul nostru cu Austro- nilor dintre popârele, oe oompun patria.
tria prin ordonanţe ilegale, el ar pe­ german, este scâsă din imperiul german.
Uagaria şi ou Italia este bun şi (file le dela Protestăm ou deosebire în contra a-
riclita întrâgă constituţia maghiară Austro-Ungaria numai atunci pdte fi radpm
Budapesta au contribuit, ca acest raport să se oestui oel mai nou proiect de maghiarisare,
pentru a cărei aperare s’ar ridica sigur şi vrednic de încredere pentru Germania,
consolideze. şi-l denunţăm lumei, oa o înoeroare bar­
nu numai oposiţia din parlament, ci când tote poporele imperiului vecin se pot
In discusinnea de afil s’au at'ns mai bară de a nn extirpa tâte urmele istorice,
toţi Maghiarii. De aici s’ar nasce un desvolta pe basa egalităţii de drept.
de multe ori raporturile interiore din Aus­ oe poporul nostru a dat acestui pământ,
vifor, care ar aduce asupra Ungariei Vorbitorul regretă, oă la 1866 Austria
tro-Ungaria. Ceea-ce noi, domnilor, simţim apărat ou sângele său şi îngrăşat ou sudorile
aceeaşi crisă fatală, ca şi asupra s’a despărţit de Gtrmania, şi regretă mai
faţă de evenimentele interne ale statelor munoei sale.
Austriei. ales, că punctul de racţim al politicei austro-
străine, aceea nu mă privesoe. Pacă-şî fiă- Acest proieot de lege desconsideră
❖ ungare s’a strămutat în Ungaria. In monar-
oare socotâla asupra lor în el insu-şî. Gân­ legea despre egala îndreptăţire a naţiona­
Kossuthistii unguri organiseză o ohia vecină Maghiarii jdcă acelaşi rol, ce l dirile nu sunt taxate cu vamă, tot aşa şi lităţilor, încalcă drepturile autonooroe ale
mare mişcare în t6tă ţâra în favo­ jocă Prusia în Germania. sentimentele. Acolo însă, unde se dă es- bisericilor şi şoâlelor nâstre şi e potrivit
rul teritorului vamal independent. Aşi dori — fiise ma i departe br. Ho- presie ăstorfel de sentimente, trebue, oa numai pentru a produce ură şi oârtă între
Dumineca viitdre se vor ţine o mul­ ohenberg — să fac unele observări la cjilele datoria stimei faţă de dreptul altora, să fiă
popâre, de aceea cerem şi pretindem, oa
ţime de meetingurî spre acest scop; împărătesc! din Budapesta. Nu ne este ou atât mai mare, cu cât mai însemnat
să fie delăturat din corpurile iegiuitâre ale
cele mai multe înse se vor ţind în iertat să oritisăm toastele împărătesol, dâr este looul de unde purosd astfel de enun-
ţărei şi apelăm la toţi prea sfinţiţii arebia-
diua a doua de Crăciunul catolic. trebue să observ, oă este vorbă despre o oiaţiunl. Nu voim să ne amestecăm în afa­
rei români, oa să se întrepună ou tâtă
In Budapesta va fi cel mai im- astfel de enunoiaţiune a împăratului, oare cerile interne ale guvernelor sâu parlamen­ puterea cuvântului şi a posiţiei lor înalte,
posant meeting de protestare. s'a făcut fără răspunderea guvernului. Acest telor streine, precum şi în luptele d9 par­ spre a împedeca realisarea lui.
toast împărătesc a fost esploatat şi folosit tid. Toomai pentru acâsta, fiind-oă din
Sibiiu. 14 Decemvrie n. 1897.
în Ungaria pentru falsificarea istoriei. Ma­ partea străinătăţii pretindem atitudine ou
Viitorul cehilor. Profesorul german (Urmâză la vr’o 120 subscrieri).
Dr. I. W. Bruiner sub titlul „ Viitorul ger­ ghiarii şl-su eşit din fire, oând îmoăratul totul corectă faţă de noi, şi noi suntem
german a făcut amintire de croatul Zrinyi, datori a urma asemenea — şi acâstă da­
u
manismului publică în revista „Die Um-
sohau" din Frankfurt 1. M. un articol. ca despre un erou maghiar. Şi să nu uitaţi, torie reciprocă esistă mai ales faţă cu mo- In amintirea eroilor ţerei.
oă în 1848 Croaţii s’au luptat contra Ma­ narohia austro-ungară, oe stă în raport de
Soriind despre Cehi, el fiioe verbal urmă- D. Aug. Laurian adresâză în „Consti­
ghiarilor în interesul eorânei habsburgiee. amioiţie intimă ou noi, şi în fruntea căreia
ţârele: „Slavii de Yest, anume Cehii, sunt tuţionalul" de Sâmbătă o sorisâre deschisă
cu totul altfel de omeni deoât Ruşii. Ei Parlamentul maghiar s’a compus pe se află un domnitor la înţelepciunea oăruia d-lui ministru de răsboiâ român, în oare îi
au învăţat dela noi oe au mai bun. In basa celui mai ticălos sistem electoral, şi pot privi ou înosdere tote popârele. amintesce, oă tâte ţările glorifică, prin. tâte
unele virtuţi casnice ne întrec; sunt mai regret, că împăratul german s’a esprimat cu mijlâcele, pe eroii căfiuţl pentru apăra­
oruţătorl, puţin pretenţioşi, perseveranţî şi cuvinte de laudă despre parlamentarismul „Tribuna“ din Sibiiu publică în rea patriei.
mai serioşi, înainte de tâte mândri de nea­ maghiar. Lauda acesta a făcut asupvă-ml o fruntea numărului seu de acjî urmă- Şi oum aniversarea a 25 a a luărei
mul lor. Ei nisueso după hegemoniă în comică imvresiă, şi mă îndâmnă ou atât mai tdrea: Plevnei nu mai e departe, d. Laurian face
Austria, oeea-oe după cum stau luorurile mult, să-mi esprim regretele asupra cţdelor din următârea propunere d-lui ministru de răs-
deooamdată vor şi ajunge. Numai văile din Budapesta. flcelaraţiunc-iirotcst. boifi:
munţi puţm loouite: Salzburg, Tirol, Vo- Urmarea acestui sistem parlamentar Subsorişii, veniţi ou gândul de a par- „Puneţi, d-le ministru, să se întoo-
ralberg sunt sigure contra lor : în oelelalte (maghiar) a fost şi este asuprirea Germani­ tioipa la adunarea convocată pe afil, aici mesoă lista tuturor soldaţilor morţi în aoest
;
ţări de coronă şi în statul — fm-de-siăcle un­ lor din Ungaria. Dâr toastul împăratului nos­ în Sibiiu, şi aflând despre oprirea ilegală a răsboiă".
guresc, pornit spre sigură perire, ei — Cehii tru a mai avut şi acea tristă consecenţă, că aoestei adunări, ne simţim îndemnaţi a pro­ „Faoeţî să se tipărâsoă între două ra­
— vor ajunge in 20 ani stăpâni. viaţa Germanilor [din Ungaria s’a îngreunat testa ou atât mai vîrtos, atât în oontra muri, una de ştejar şi alta de laur, pentru

voesoe să amâoe alegerea pănă după Bo- D-V. d-lor şi fraţilor, tot oe poftiţi" răs­ punse părintele. „Nu voeso să fiioă oineva, intrând de uou în acţiune—„plec numai eu
botâză". punse părintele. oă dâră aşi avâ de gând să corup pe ale­ siDgur, d-vâstră eşiţl mai târfiiu".
— „Tune fenya şi ’n alegere şi ’n Dâr tot-odată, ca şi oum un sentiment gători". Aoesta vorbe par’că erau mie adre­ — „Câlătoriă bună!" fiiseră cei ră­
tot" — fiise părintele năcăjit. — Să soiţi, de preoauţiune i-ar fi sucit capul, cât a sate, aşa le fiisese de tare. maşi.
oă de se va amâna alegerea, nu veţi mai putut ţinea balamalele gâtului, îşi roti pri­ — „Dâcă-i aşa, să mergem" — fiise — „S’aufiim de bine" — răspunse
avă niol un oonourent, toţi să „scârbu- virea asupra âspeţilor dela celelalte mese. unul.
părintele — mă las în nădejde".
lueso" şi-şi retrag petiţiile". Când arunca ochii şi la mine, am simţit, — „Ba mai stăm — adause altul —
— „Ba concurenţi vom avă destui, oă oă mă privesoe mai lnng şi ou neîncredere, oăcl dâr putem bâ şi pe punga nâstră." — „Poţi" — fiiseră oeialalţl şi se aşe-
parochia a grasă, dâr noi nu vom lăsa să pâte pentru oă a băgat de semă, oă sunt Intr’aoeea părintele se scâlă dela masă, fiară âră la masă.
se întâmpla acâsta — oontinuâ cel dintâiii atent la vorbele lor, şi în vr’o două rân­ vorbesce nu soiu oe cu chelnerul, ba mi — „Ţie oât ţi-a d°t?" întrebâ unul.
— îl vom forţa pe protopop a face alege­ duri m’a surprins z;mbind[ s’a părut, că i-a dat şi nisoe parale. — „Ei! mi-a dat! Nu mi-a dat ni­
rea la timp, şi eu cred, oă oâţl suntem aici mic!* Oe să-mi dea?"
Se plâcă iute spre veoinul din drâpta, Intoreându-se înapoi cbse şi d-lui: „E
şi încă şi alţii d’ai noştri, am şi pus ochii pe — „Ia lăsaţi vorbele" — întrerupse
îi şoptesoe oeva. Aoesta atinge cu cotul pe timpul să mergem d lor. A fost destul de
viitorul nostru parooh", şi privind semnifi­ altul.
veoinul său, şi ca şi oând câteie drepte ar astă-datâ!“ Toţi s’au scalat dela masă.
cativ la părintele adause: „Să trăiască ale­ — „Hai să bem!"
fi fost puse sub influinţa unui curent gal- Părintele a dat mâna ou toţi de-a-
sul nostru... de astăfil". Să trăiasoă! Aoum îno-pură glumele, apropourile
vanio, tâte se mişoară, atingând oâstele rându-h Am observat însă bine, că fiă-oare
La aceste vorbe părintele îşi ţinu de vecinilor. încă oâteva şâpte şi vre-o 10 după ce dedea mâna păriutelui, o băg8 iute şi ironiile la adresa părintelui, înoât, dâoă
a sa datorinţă a-se ridica de pe soaun şi părechl de oohl se îndreptară asupra mea. în buzunar. Părintele adecă nu oorupea, ci e drept, oă atunci când te vorbesoe oineva
luându-şî căciula de pe cap (jise: Eu sorbeam liuiştit din csfâua oe o aveam îşi rupea buzunarele. de rău sughiţi, apoi cred că căciula părin­
— „Să trăiţi şi D-Vostră d-lor şi fra­ dinainte, şi mă uitam la figurile, ce se for­ Au plecat, dâr la uşe se opreso şi telui a trebuit să-i sară de vre-o oâte-va
ţilor !“ mau din fumul ţigării. unul se adresâză oătră părintele: ori diD oap, fără să mai puuă mâna pe ea.
— „Mă! da tu nu plăteosl nimic es- — „Par’că cjiceai, oă plătesol oeva", — — „Soii ce părinte! Nu e bine să Am plecat şi eu gândind in mine:
r
tăfiî?" dise domnul, ce şedea lângă preot esolamâ de nou domnul, care fiind ou spa­ eşim cu toţii de-odată, ne-ar putâ vedâ E ă uu om, oare se simte mulţămit şi fe­
oâtră acesta, ou care se vede, era prietini tele spre mine, nu s’a mai ostenit să se vr’un rău-voitor, şi aoi e potca", ri nt, că s’a putut înşela pe sine însuşi!
de la r6tă. întâreă, spre a mă privi. — „Forte bine fi’ol. Iuţelepţeso sfat"
— „Cum să nu! prea bucuros pentru — „Am 4 > dar nu plăteso" — răs­ — fiise părintele închmându-se, er oăoiula
1S