Page 19 - 1897-12

Nr. 270 ""-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

fiă-care oomună, numele bravilor din aoea dâcă orede, că aoesta ar fi o bună defini­ şiţă j» unor vâourl d9 tristă memorie, cute prin teritorii litorale mai mari, sâu mai
comună, morţi pentru patriă, înconjurate de ţia. El a răspuns: „Da, forte bmâ! A (Aplause). mici.
u
aceste onvinte: fost şi un Bit diarist de faţă şi e gata a Dâoă sunt şi ashăfil fimenl, oarl prao-
Intru pomenirea lui confirma raportul meu în total. E ourios, tioă aşefiămintele medievale, oa duelul şi
ce rea memoriă au unii politioianî, duDă-oe altele, oăol există şi alte urme din aşe- A n u n ţ l i t e r a r .
s’au scăpat a face nisoe grabnice afirma- fiămintele trecute, pe oarl progresul le Subscrisul, împins de dorul de-a vedâ
44
Morţi in resboiul de la ţiunl . faoe să dispară din ce în oe, cel puţin aci neamul româueso: mare la număr, tare în
1877-78 la noi, unde duelul nu e decât o impor­ virtute, avut şi ferioit îu viâţă, după es-
Urmaşul baronului Sterneck. După
Patria recunoscuidre. taţiune străină, să nu-i dăm caraoterul perienţa de 48 ani în două căsătorii, am
oum se anunţă, în postul de admirai deve­
„Luaţi înţelegere cu ndnistrul sofile- nit vacant prin mfirtea baronului Sterneck. unui aşefiământ, oi să-l blamăm aşa preoum scris şi oompus (nu aloătu't) un mic trac­
lor şi oel de interne, ca aceste inscripţiuni a fost denumit vioe-admiralul Spaun. Nu­ merită- tat despre amor, despre cdsdtoriă, oam în oe
încadrate să se atârne în scbla, în biserica, mirea Ini Spaun, oa admirai, este primită Actistă enunciaţiune a d-lui oondiţiunl să se facă, şi despre celibat.
în primăria oomunei . cu multă satisfaotiă în oerourile marinarilor. Aurelian a fost semnalul iniţiativei Dorind a da lucrarea mea la tipar,
44
„Preotul să fiă dator a pomeni, la ce a luat’o grupul condus de d-sa, rog pe oei oe vor voi a-o ave de îndreD*
Vioe-admiralul Spaun încă e unul dintre
eşirea cu darurile, numele fiă-oăruia, spre eroii dela Lissa. presentând Marţi în cameră un pro­ tar în oondu’ta lor, să-mi trimită 40 or.
mângâierea famjlielor şi mândria satului. iect de lege cu mesurî f6rte înăs­ oât va oousta tipăritul, broşatul şi espe-
— învăţătorul să facă în fiă-care an, la ani­ Febra tifoidă. Etă buletinul febrei ti­ prite contra duelului. diatul ou posta franco la adresa lor.
versarea oăderei Plevnei, o leoţiune întru foide în Buouresol. oe cjiua de 1 Deoem- In oas de a nu se afla aţâţi doritori,
slăvirea oştenilor, oarl s’au luptat pentru vre v.: In oraş 99 bolnavi veohl, 2 noi, oa să âăă spesele de sas, oei 40 cr. d’n-
44
ţâră . 13 însănătoşaţî, 1 mort; rămaşi 86. In spi­ Corespondenţa „Gaz. Trans“. preună ou lista numelor respeotivtlor îi
„Lucrul n’ar fi greu. Astfel de amin­ tale: Spitatul Oolţea, 17 bolnavi veohî, 1 Braşov, 16 Dec. n. 1897. voiu trimite : ai uniţilor la Consistorul din
tiri vorbesc adânc inimei şi gândirei tine­ nou; Filantropia, 26 vechi, 1 nou, 5 însă- Stimate D-le Redactor! Ou buouriă Luaroşin pentru convieţui oe se înfiinţâză
44
retului şi hrăneso iubirea de ţâră . nătoşaţi; Oolentina, 47 veohl, 3 însănătoşat; am înţeles din ştim. D-tale diar. oă la acolo, âr ai ortodoxilor la metropolia dela
Aeâstă fromfisă şi patriotioă propu­ Spitalul de oopii, 17 vechi; Brânooveneso, iniţiativa oomitetului „Reuniunai femeilor Sib'iu pentru fondul sidoxial.
nere nu pfite decât să fiă aprobată şi pri­ 52 vechi; Militar, 57 veohl, 1 nou 1 însă­ române pentru ajutorarea văduvelor sărace B r a ş o v , 16 Dec, 1897.
mită de toţi Românii. nătoşat, 1 mort; Oaritas 2 bolnavi vechi. din Braşov şi Săoele se va ţinâ în vii- I. Axentie Severii.
44
Numărul total al bolnavilor rămaşi atât în tfirele Dumineol ale acestui post o nouă (Strada postavului Nr. 10).
capitală oât şi în spitale a soăfiut dela 800
serie de prelegeri publice. Mă buour, cum Celelalte fii&re românesc! sunt rugate
S 0 I R I L E O I L E f e a la 295. fiio, pentru aoâstă hotărîre a numitului co­ a reproduce acest anunţ. Autorul.
0 familiă otrăvită. In oomuna Sân- mitet şi nu mai puţin pentra oonoursul, oe
— 4 (16; Decemvre
Mihaiul unguresc din comitatul Torontal a binevoesc a-1 da domnii prelegătorl. O
M6rte subită. Sâmbătă săra, pe la nobilă idee se pune de nou în practică, ULTIME SOIRI.
bătut la ochi, oă economul avut Zonay,
•firele 9 ounoscutul profesor, Z. Herescu, menită a procura plăcute şi folositfire dis­
soţia şi cele două fiice ale sale, nu s’au mai
fost direotor al liceului Sf. Sava, se afla la tracţii publicului românesc braşovean de Budapesta, 15 Decemvre. In şe­
văfiut de două fiile eşind din loouinţa lor.
Ligă — din a căreia comitet făcea parte ambele sexe. dinţa de ac|î a camerei, ministrul-
Atunci s’a forţat intrarea în locuinţa, care
ca ceDsor — şi cetea fiiarele. De-odată d-1 preşedinto br. Banffy a cerut se se
era închisă şi au fost aflaţi cei 4 membri Deoă e însă să-mi exprim ou acest
Herescu se întrerupse din oetit, făcu o ia dela ordinea (filei desbaterea asu­
ai familiei şi amoresul unei dintre fete în prilej o dorinţă referitfire la acest obiect
mişcare şi căfiu jos. Când mai multe par­ pra proiectului de lege privitor la
agoniă. Bătrânul Zonay a murit îndată, e, ca publicul român braşovean 9ă bine
afina, oarl se aflau acolo, săriră să-l ridioe, voiască a aprecia după merit aoâstă no­ muncitorii de câmp şi se se înctipă
ceilalţi însă primind grabnio ajutor au pu­
d-1 Herescu era aprfipe mort şi după câte­ bilă iniţiativă şi să se grăbâsoă a oproeta disensiunea asupra proiectului des­
tut fi soăpaţl. In odaiă s’a aflat amoniao şi
va momente îşi dădu ultima suflare. Cada­ pre regularea provisorică a pactului
spirt de camfor. S’a pornit ceroetarea. viitfirele prelegeri în număr cât se pdte de
vrul decedatului a fost dus acasă şi a fost mare, dând dovadă că ne interesăm, m c vamal şi financiar. Majoritatea ca­
:
depus la Biserica Albă. înmormântarea s’a Teatru german. Sâmbătă se dă tra­ şi mare, tînăr şi bătrân, de tot oe se pe­ merei a primit propunerea minis-
i
făcut Lunî. După serviciul funebru d-1 gedia „I'aust' de Goethe. In pregătire trece pe tărâmul vieţei nfistre sufletesc!, trului-preşedinte.
44
u
Vlâdeseu, din partea Ligei, a ţinut un fru­ este opereta „Der Schmetterling şi „Am oontribuind ou toţii a se produoe un nou- „N. W. Tagblatt susţine, ca
1
mos disours, în oare a arătat meritele de­ Tage des Gerichts' . în audienţa sa, ce a avut’o la mo-
ourent sănătos în societatea nfistră, o viâţă
functului şi perderea ce o încfircă prin 8ufletâscă variată în looul monotoniei sar narchul, ministrul Banffy a informat
mfirtea unui aşa bun coleg corpul profe­ bede de pănă aoum. Cortina despre situaţia în care se
soral, precum şi Liga. Cortegiul a pornit 9n contra duelului. află proiectul privitor la provisoriu
De oumva dorinţa mea ar afla ră­
dela Biserioa Albă pe calea Viotoriei spre şi despre limitea pănă unde ptite
Din incidentul duelului Filipescu- sunet în inimele eimţitfire ale Braşovenilor,
cimitirul Belu. înaintea cortegiului se aflau merge guvernul în interesul pri-
Lahovary s’a iscat, precum seim, o de ambele sexe, sunt sigur, s’ar mai ajunge
membrii societăţii pensionarilor cu steagul mirei proiectului.
discusiuneîn cameră. A vorbit atunci prin acesta încă un frumos şi satisfăoător
şi elevii lioeului Sf, Sava de-asemenea cu
şi d-1 P. S. Aurelian, cjicend între resultat şi adeoă: ar fi acdstu o încurajiare Constantinopol, 15 Decemvre.
steagul. Apoi venea un car ou corfiue. In
altele: pentru onorabilii vorbitori. A(fî a tost predată Ptirtei nota Gre­
urma cortegiului veneau profesorii lioeelor ciei, în care actista pretinde un ter­
din Capitală, preoum şi un mare număr de D. P. S. Aurelian:,.. d. ministru de in­ Oăol nu e lucru mai deprimător min de-o lună de (fii® pentru ratifi­
amici şi ounoscuţl. La biserioa Albă o terne a lăsat să se înţelegă, că duelul este pentru un orator, deoât oând el, inspirat carea tratatului de pace. Pasul
oompaniă din regimentul 21 infanterie, ou în moravurile ţărei acesteia. Nu împărtă- de o ideă, să apucă ou tfită puterea su­ acesta al Greciei a surprins mult
musica în frunte, a dat onorurile militare, seso părerea aoâstă. Şi ou Istoria aşi pu­ fletului său de o lucrare mai grea, unde cercurile politice otomane, cari de­
căci defunotul era decorat ou ordinul tea dovedi, oă duelul nu a fost şi nu este , se oere muncă sîrguinoifisă pentru a putea clară pretensiunea Greciei de ne-
44
„Steaua României . în moravurile ţărei nfistre ; el este o marfă aduce luorarea sa la nivela pretensiunilor justă şi imposibil de împlinit.
de importaţiune sâu de oontrabandă, o oa- justei critioe, de oare el trebue să ţină
0 desminţire a Ini Francisc Kossutli. melătă introdusă din străinătate. In trecutul sâmă, şi în urma urmelor, după un con­
„Pester Lloyd“ spune, că de curând a pu­ nostru n’a existat şi nici odată el nu s’a siderabil timp de muncă obositfire, după o D I V E R S E .
blicat o depeşă din Londra, în oare se practicat în România. frământare intensivă a oreerului său, să
fiioea, că Francisc Kossuth a avut o con­ sa vadă silit a cuvânta păreţilor sureţi şi Câte (fiare apar în Statele-Unite ?
Aşi putâ fiice, fără târnă de a fi des- In Stat de-Unite nord americane apare
vorbire în Budapesta o’un corespondent neînsufleţiţi!
minţit, că pănă şi cuvântul a fost străin în aprfipe în fiă-care limbă din lume câte un
engles, oătră cere, după oe i-a desfăşurat sinus a -j- cosinus fi.
limba nfistră. Nu, nici odată, duelul n’a
programul partidei, a fiis, că Viena e deja fiiar. Mai multe însă sunt diatele oe apar
fost în deprinderile Românilor. Neam blând I '
arjl numai un suburbiu al Budapestei; în limba englesă, de aceste sunt 19,582,
şi îngăduitor, paoîuio şi tolerant, noi Ro­
Kossuth să mai fi fiis apoi relat'v la vii­ împărţirea Chinei. parte fiiara cootidiane săptămânale şi re­
mânii n’am fost deprinşi a spăla prin sânge viste. ţ)'are germane apar 731, narvagiane
torul raport dintre Austria şi Ungaria, că
neînţelegerile. Furtuni violente, neînţelegeri daneze 73, svedeze 65, spaniole 56, fran-
Austria nu va fi decât un conglomerat de ţfiarul din Bruxella „Independance
de tot felul, au fost aranjate prin bună în­ oese 51, oehe 35, polone 33, italiene 25,
provincii, nu apendice al statului maghiar. Belge“ publioă o convorbire interesantă, oe
ţelegere. holandeze 18, hebraioe 13, slovane şi ro­
— Francisc Kossuth desminte într’o sori- a avut’o an oorespondent al său, cu minis­
Mai mult, niol odată la noi neînţele­ mâne 8, portugeze 5, irlandeze şi oh’neze
sfire cu data de 14 1. o. soirea de mai sus trul plenipotenţiar japones din Paris.
gerile n’au lăsat acele urme de vendetti ca câte 4, In limba finlandeză apar 3 fiiare,
■din Londra publicată de „P. Lloyd“. El Japonesul i-a declarat, oă Japonia şj
în alte ţări. După cum ne-a ferit D-fieu de în oea maghiară 3. rusescă 2, latină 2 şî
flioe, că a vorbit, ce-i drept, c’un corespon­ Rusia au încheiat o oonvenţiă seoretă, în
feudalitatea oocidentală, de spadasini, de câte un fiiar apare în limba grecâseă, ar­
dent engles, dâr într’un sens cu totul altul. înţelesul căreia se hotăresoe, că în timpul
baroni răsboinioî, tot asemenea ne-a ferit mână, arabă, japoneză şi ohercheză.
Desminţirea lui Kossuth făoândn-se ou cel mai scurt vor declara răsboiu Chinei.
şi de bfila duelului. El, duelul, este încă
noscută şi în Viena pe la mecjul nopt'i, După-oe, ou puteri unite, le va succede a
odată o nenorocită oontrabandă.
44
„P. Lloyd a primit o depeşă în limba învinge colosalul imperiu, îl vor împărţi
Prin urmare să nu punem în spi­ între ele. L i t e r a t u r ă .
englesă dela VieDa subsemnată : „Herbert
narea ţărei asemenea deprinderi, pe oarl Rusia va căpăta Dartea oea mai mare
u
White special corespondent of thi „Daily Din „Biblioteca Nostră , ce apare în
nu le are şi niol le-a avut vr’o dată. de nord, întrâgă Msndsuria pănă la golful
Mail . Acest domn White, oare a avut.in- fiă-care lună la Caransebeş sub direcţia
14
(Aplause).
terviewul ou Kossuth, declară în acostă te­ Peoil. Astfel şi capitala Chinei, Pekingul, d-lui E Hodoş, am primit Nr. 5, care con­
legramă, că susţine esactitatea raportului său, Al doilea punct este acela din oare va ajunge în mânile Rusiei. ţine: „Fabule a!ese“ de Gr. M. Alexan-
fiioend mai departe în depeşa sa : „In de­ a reeşit întru oât-va, din cuvintele d-lui După realisarea planului, Rusia îşi va drescu, cu portretul autorului şi cu o in­
cursul interviewului d-1 Kossuth mi-a dat o ministru, justifioarea instituţiunei duelului. arangea imperiul său asiatic cu totul pe troducere de E. Hodoş, cuprinfiând notiţe
strictă definiţia a urnunei personale. Eu am D. M. Pherelcyde, ministru de interne: alte base. Centrul acestui imperiu va fi ora­ biografice şi un studiu asupra scrierilor
istorisit apoi d lui Kossuth, că un alt po­ M’aţl înţeles rău. şul Pekiog, unde un mare duoe ru9eso va lui Alexandrescu. Fiă-care număr costă 14
litia maghiar, care nu stă în legătură cu D. P. S. Aurelian: Daţi-ml voe să pro­ împlini rolul de guveraator. cr. (35 bani). O serie de 5 numeri 70 cr.
partida independentă, a fiis, că Viena ar testez şi contra acestui punct, fiind-că nu Partea sudică a Chinei va lua o Ja­ (1 leu 75 bani.)
fi acum un suburbiu al Budapestei şi Aus­ cred eu oă este bine oa de la banoa mi­ ponia, care va pune centrul imperiului oe
tria după câtva timp nu va mai fi, decât nisterială să emane idei relative la pa­ oontinent şi-l va organiea in mod eu­ Proprietar: I9r. Aurel Mureşianu.
»n conglomerat de provincii alăturate la tronarea unei asemenea instituţiunl bar­ ropean.
Ungaria. Eu am întrebat pe d-1 Kossuth, bare, (Aplause) oare nu e de cât o rămă­ Puterile mari europene vor fi satisfă Redactor responsatlil: Qregoriu Maior.